[samsara]

Olivier Djidzi, la 16 December 2011 - 11:25 AM, a spus:

Am avut un coleg in generala, care a fost olimpic pe faza judeteana, iar dupa examenul de capacitate a optat pentru stiinte sociale. Bine, el era intr-adevar bun la matematica, insa il pasiona cu adevarat istoria. Intr-un fel, s-a inscris la olimpiada de gura profesoarei. Tu ce zici de asa ceva?


Atat am avut eu.

cand? ca eu nu am mai auzit de astfel de salarii de peste 1000 de lei la debutanti

[Dzidzean]

In 2009.

[Marinel]

Olivier Djidzi, la 16 December 2011 - 12:05 PM, a spus:

In 2009.

Ce vremuri frumoase.....

[lynxul_negru]

Olivier Djidzi, la 16 December 2011 - 07:26 AM, a spus:

Acu' vreau ca sa-mi raspunzi sincer: tu chiar ti-ai bate capul cu o clasa formata din cel putin 25% de elevi slab pregatiti, pe un salariu de 250 de euro, ca debutant?

Nu stiu ce as face, eu nu am vrut sa ma duc in invatamant si, ca sa nu am cum sa ma razgandesc in timp, nici nu mi-am luat modulul pedagogic.

Este clar ca salariile debutantilor (si uneori nu doar ale lor) nu sunt deloc incurajatoare, nici in invatamant, nici in alte domenii. Eu ma gandeam doar la modul de a eticheta scoala romaneasca drept o scoala buna doar pentru ca exista elevi olimpici buni. Cred ca asta este mai mult meritul personal al unor elevi si al unor profesori si intr-o foarte mica masura meritul scolii, al sistemului cu tot ce presupune el. De aia eu turbez cand il aud pe ministrul Dezvatamantului care canta refrenul "invatamantului care va incuraja performanta". Mie mi se pare ca scoala noastra ar face mai bine daca ar gasi solutii (inclusiv salariile profesorilor, scoli noi, laboratoare etc) pentru a aduce marea masa de elevi la un nivel mai bun decat de a se preocupa programatic de elevii geniali, exceptiile care inevitabil apar si care pot fi incurajati de profesori care pot lucra cu ei individual.

The Unknown, la 16 December 2011 - 10:34 AM, a spus:

Sint destui dar au avut nevoie sa mai invete ca sa treaca examene sa ajunga acolo si n-au timp de discutat pe forumuri, dar unii au facut totusi un efort sa povesteasca!!! Vei fi surprins ca sint platiti dupa calificare si experienta in spitale

Desigur ca sunt, nu zic ca nu sunt deloc, dar ei sunt tot niste exceptii, sunt cati numeri pe degetele mainilor. Nu sunt toti medicii si toti sefii de sectie din spaitalele si clinicile don Occident doar romani ca sa tragem concluzia ca (doar) medicii romani sunt geniali. Majoritatea medicilor romani vor sa plece acum in afara fiindca in Romania sunt platiti foarte prost. Este un val de plecari, iar in Vest ii iau pe multi, nu fiindca ar fi foarte buni (ceea ce poate unii si sunt), ci fiindca sunt acceptabil de buni si pot fi platiti cu salarii mult mai mici decat un medic german, luxemburghez, danez, englez sau olandez.

Aceasta postare a fost editata de lynxul_negru: 16 December 2011 - 01:20 PM

[Diela]

sunt de acord cu Lynux - un sistem de învăţământ bun este cel care atrage şi păstrează personal bine pregătit (cu pachete salariale motivante, facilităţi de a se perfecţiona continuu ca să fie la curent atât cu progresul materiei pe care o predau, cât şi cu modalităţile mai eficiente de predare şi interacţionare cu elevii) şi, în al doilea rând, sistem bun e cel care trimite în viaţă şi pe piaţa muncii un procent cât mai mare de tineri pregătiţi

Aceasta postare a fost editata de Diela: 16 December 2011 - 01:19 PM

[Marinel]

Diela, la 16 December 2011 - 01:18 PM, a spus:

sistem bun e cel care trimite în viaţă şi pe piaţa muncii un procent cât mai mare de tineri pregătiţi

Am alergie la expresia "piaţa muncii". Mă face să mă gândesc la nişte roboţi sau la nişte bucăţi de carne gata să fie tranşate.

[lynxul_negru]

Marinel, la 16 December 2011 - 02:39 PM, a spus:

Am alergie la expresia "piaţa muncii". Mă face să mă gândesc la nişte roboţi sau la nişte bucăţi de carne gata să fie tranşate.

e adevarat ca expresia nu suna prea bine, dar stim la ce se refera diela. de exemplu, mie mi-ar placea daca romanii (inclusiv eu) ar lua ceva mai multa eficienta si sobrietate roboteasca sau germanica la treaba. mai multa seriozitate n-ar strica, dar asta nu stiu daca se invata in scoala sau acasa.

[Pippo]

Marinel, la 16 December 2011 - 02:39 PM, a spus:

Am alergie la expresia "piaţa muncii". Mă face să mă gândesc la nişte roboţi sau la nişte bucăţi de carne gata să fie tranşate.

Si eu. La fel si pentru "resurse umane"

[Diela]

Marinel, la 16 December 2011 - 02:39 PM, a spus:

Am alergie la expresia "piaţa muncii". Mă face să mă gândesc la nişte roboţi sau la nişte bucăţi de carne gata să fie tranşate.

sună ... neplăcut
dar cert e că firma/patronul/statul ne cumpără abilităţile şi cunoştinţele şi nişte ore din viaţă
rău e că nu prea e loc de negociere între vânzător şi cumpărător

[Marinel]

Marinel, la 16 December 2011 - 10:47 AM, a spus:

....

Un alt motiv al slabelor rezultate la testele PISA, este acela că aceste teste vizează modul în care elevii pot să aplice în mod concret cunoştinţele, iar învăţământul românesc este deficitar la acest capitol.
În urmă cu 12 ani s-a încercat o transformare în sens pozitiv prin introducerea sistemului de competenţe. Din ficare judeţ, pentru fiecare disciplină, au fost desemnaţi formatori, iar stagiul de pregătire, de două zile s-a desfăşurat la Braşov. Ni s-au spus atunci multe lucruri care ar fi putut duce la o creştere a performanţelor. De exemplu, s-a spus că doar formarea competenţelor este esenţială, nu cantitatea de cunoştinţe predată. S-a spus chiar că nu vor mai fi obligatorii conţinuturile, iar profesorul ar avea libertatea de a alege conţinuturile potrivite, şi cantitatea de materia predată, cu condiţia formării unor competenţe clare, măsurabile. În realitate, lucrurile nu au stat deloc aşa. Mai întâi, am observat că aproape niciun profesor nu a înţeles modul de formare al competenţelor, apoi faptul că nici măcar inspectorii nu prea ştiu nimic despre asta, şi în sfârşit, că subiectele de la examenele şi concursurile româneşti vizează în cea mai mare parte, tot cantitatea de informaţii ce poate fi reprodusă de elev. Astfel, de fapt, învăţământul a rămas la stadiul din 1999. S-a schimbat doar rubricatura planificărilor...
Nu trebuie să uităm, fireşte, că pentru formarea în bune condiţii a competenţelor, ar trebui îmbunătăţită baza materială, dar şi întreaga paradigmă a predării. Eu am formulat, în propunerile trimise ministerului următoarea paradigmă: clasele I-IV - învăţare prin joc; V-VIII - învăţare prin experienţe, IX-XII - prin aplicaţii practice. De aici să se plece la selectarea conţinuturilor propuse (nu obligatorii).
În ceea ce priveşte "inserţia pe piaţa muncii", aici sunt mai multe probleme. Sigur, părinţii ar dori ca urmaşii lor să obţină o slujbă cât mai bună. Sunt însă, şi aici, mai multe probleme.
Mai întâi, foarte puţini dintre absolvenţii de liceu se angajează în profilul în care s-au pregătit. Din aceştia şi mai puţini fac operaţiile învăţate în orele de practică. Lumea avansează foarte repede, apar noi tehnologii, noi instalaţii. Nu există posibilitatea ca liceele să cumpere în fiecare an cele mai noi maşini pentru ca elevii să înveţe să le manevreze. Ar fi şi bani aruncaţi, de fapt, în vânt. Desigur că patronii ar dori să beneficieze de muncitori foarte bine pregătiţi, fără să scoată vreun ban din buzunar pentru sponsorizări. Dar cele mai multe firme recurg, oricum, la pregătire specifică după angajare. Şi atunci, de fapt, liceul nu trebuie să ofere o pregătire de specialitate, ci mai degrabă trebuie să-l facă pe absolvent să se poată adapta uşor, să "înveţe cum să înveţe". De fapt, conferinţele UE pe probleme de educaţie (ex. Lisabona) s-au referit tocmai la acest aspect.
Dar interesul politicienilor ca şi al majorităţii firmelor este altul - acela de a beneficia de roboţi vii, ieftini, care să-şi facă treaba şi să tacă din gură. Puţini şefi din România chiar doresc ca subalterni persoane mai inteligente decât ei. Iar politicienii visează mase amorfe, uşor de controlat, oameni care să muncească cât mai mult, apoi să stea în fotolii şi să asculte tâmp manele sau să privească în gol la sitcomuri cu râsete înregistrate pe bandă.
Nu acesta este interesul general al societăţii. Şcoala trebuie să pregătească absolventul şi pentru celelalte 16 ore din zi, şi pentru zilele libere, să-l pregătească pentru o implicare mai activă în probleme comunităţii, pentru luarea deciziilor.
Acestea sunt doar câteva exemple din mocirla în care se găseşte învăţământul nostru în prezent.