octav.c, la 24 December 2011 - 06:22 AM, a spus:
Totul a fost candva lava.
Nu e chiar aşa. Există mari diferenţe īntre roci, nu doar īntre cele trei mari grupe de roci: eruptive, sedimentare şi metamorfice, ci şi īn interiorul acestora. Se fac analize mineralogice, chimice şi paleontologice foarte amănunţite pentru a determina exact modul de formare şi vārsta.
Citeaza
Si ma gandesc ca pesterile s-au putut forma atunci, in procesul de racire, ajungand mai apoi la suprafata odata cu falia care s-a ridicat formand muntii.
Dar poate nu vad eu bine lucrurile.
Asa ca astept sa-mi spui, te rog, - caci vad ca nu iti este strain domeniul in discutie - cum s-au format muntii calcarosi? Piatra Craiului, spre exemplu.
Dar poate nu vad eu bine lucrurile.
Asa ca astept sa-mi spui, te rog, - caci vad ca nu iti este strain domeniul in discutie - cum s-au format muntii calcarosi? Piatra Craiului, spre exemplu.
Mai īntāi, calcare nu există doar īn munţi. Chiar īn fundamentul Cāmpiei Romāne există strate groase de calcar, la adīncime de peste 3000 de metri, īn care se găseşte petrol. De asemenea, cea mai mare parte a podişului Dobrogei este constituit din calcare. Există două procese prin care se formează calcarul: prin procese chimice (precipitare din soluţii concentrate) şi prin procese biogene: construire (recifi) sau acumulare (calcare fosilifere sau lumaşeluri). De multe ori cele două procese se combină, dar īntotdeauna calcarul se formează la suprafaţă. Pentru că de obicei calcarele sunt foarte fine, ele păstrează numeroase fosile, care fac datarea foarte uşoară, chiar dacă, de multe ori, se face la microscop. Fosilele, īn plus, oferă informaţii şi despre mediul de depunere. Se pot reconstitui adāncimea, salinitatea, temperatura bazinului īn care s-au format, chiar şi distanţa faţă de ţărm.
Pe de altă parte, de obicei, calcarele sunt prinse īntre alte tipuri de roci, sau acestea formează intercalaţii. rocile respective oferă alte informaţii despre curenţii marini din acea perioadă, despre uscaturile din apropiere, ş.a.m.d. Se realizează şi corelaţii cu roci similare, situate la diferite distanţe, care arată subţierea sau īngroşarea stratului, trecerea īn alte tipuri de roci...
Sunt lucrări ample īn Romānia care tratează amănunţit aceste lucruri, cu zeci de argumente, pentru aproape toate subunităţile de relief. Mai sunt şi suficiente puncte neclare, dar acestea se referă īn prezent la aspecte punctuale, nu la evoluţia generală a marilor unităţi.
Īn cazul masivului Piatra Craiului, fundamentul este format din şisturi cristaline. Se poate vorbi şi despre originea acestora, dar nu aacum. Īn Triasic, adică īn urmă cu circa 225 milioane ani, acolo unde īn prezent se găseşte Piatra Craiului, exista o mare puţin adāncă, cam īn genul Mării Nordului, dar cu o climă caldă. Īn bază s-au depus conglomerate ce includ şi fosile de amoniţi. Peste acestea au īnceput să se dezvolte recifi groşi, timp de cīteva milioane de ani. Apoi, īn jur au īnceput să se īnalţe munţii (de fapt, la īnceput doar nişte insuliţe), iar recifii au fost parţial īngropaţi īn nisip şi pietriş. Īnălţarea munţilor s-a datorat deplasării spre nord a Plăcii Africane, care a īmpins īn faţă cāteva microplăci. Acestea au presat Placa Euroasiatică, determinind cutarea scoarţei sau falierea ei şi formarea pānzelor de şariaj. Masivul Piatra Craiului formează o structură sinclinală suspendată. la fel ca şi Bucegii.
Asta e, de fapt, varianta mult simplificată.
Contact
Facebook
Twitter
RSS















