[Marinel]

octav.c, la 24 December 2011 - 06:22 AM, a spus:

Totul a fost candva lava.

Nu e chiar aşa. Există mari diferenţe între roci, nu doar între cele trei mari grupe de roci: eruptive, sedimentare şi metamorfice, ci şi în interiorul acestora. Se fac analize mineralogice, chimice şi paleontologice foarte amănunţite pentru a determina exact modul de formare şi vârsta.

Citeaza

Si ma gandesc ca pesterile s-au putut forma atunci, in procesul de racire, ajungand mai apoi la suprafata odata cu falia care s-a ridicat formand muntii.
Dar poate nu vad eu bine lucrurile.
Asa ca astept sa-mi spui, te rog, - caci vad ca nu iti este strain domeniul in discutie - cum s-au format muntii calcarosi? Piatra Craiului, spre exemplu.

Mai întâi, calcare nu există doar în munţi. Chiar în fundamentul Câmpiei Române există strate groase de calcar, la adîncime de peste 3000 de metri, în care se găseşte petrol. De asemenea, cea mai mare parte a podişului Dobrogei este constituit din calcare. Există două procese prin care se formează calcarul: prin procese chimice (precipitare din soluţii concentrate) şi prin procese biogene: construire (recifi) sau acumulare (calcare fosilifere sau lumaşeluri). De multe ori cele două procese se combină, dar întotdeauna calcarul se formează la suprafaţă. Pentru că de obicei calcarele sunt foarte fine, ele păstrează numeroase fosile, care fac datarea foarte uşoară, chiar dacă, de multe ori, se face la microscop. Fosilele, în plus, oferă informaţii şi despre mediul de depunere. Se pot reconstitui adâncimea, salinitatea, temperatura bazinului în care s-au format, chiar şi distanţa faţă de ţărm.
Pe de altă parte, de obicei, calcarele sunt prinse între alte tipuri de roci, sau acestea formează intercalaţii. rocile respective oferă alte informaţii despre curenţii marini din acea perioadă, despre uscaturile din apropiere, ş.a.m.d. Se realizează şi corelaţii cu roci similare, situate la diferite distanţe, care arată subţierea sau îngroşarea stratului, trecerea în alte tipuri de roci...
Sunt lucrări ample în România care tratează amănunţit aceste lucruri, cu zeci de argumente, pentru aproape toate subunităţile de relief. Mai sunt şi suficiente puncte neclare, dar acestea se referă în prezent la aspecte punctuale, nu la evoluţia generală a marilor unităţi.
În cazul masivului Piatra Craiului, fundamentul este format din şisturi cristaline. Se poate vorbi şi despre originea acestora, dar nu aacum. În Triasic, adică în urmă cu circa 225 milioane ani, acolo unde în prezent se găseşte Piatra Craiului, exista o mare puţin adâncă, cam în genul Mării Nordului, dar cu o climă caldă. În bază s-au depus conglomerate ce includ şi fosile de amoniţi. Peste acestea au început să se dezvolte recifi groşi, timp de cîteva milioane de ani. Apoi, în jur au început să se înalţe munţii (de fapt, la început doar nişte insuliţe), iar recifii au fost parţial îngropaţi în nisip şi pietriş. Înălţarea munţilor s-a datorat deplasării spre nord a Plăcii Africane, care a împins în faţă câteva microplăci. Acestea au presat Placa Euroasiatică, determinind cutarea scoarţei sau falierea ei şi formarea pânzelor de şariaj. Masivul Piatra Craiului formează o structură sinclinală suspendată. la fel ca şi Bucegii.
Asta e, de fapt, varianta mult simplificată.