[Nemo!]

Hey, how's it going?
Ce mai faceti, oameni buni?
Cum stati cu progresul perpetuu, cu lucrul la sine, cu instruirea continua?
Ce ati mai descoperit in ultima vreme, privind in voi si la oamenii din jur?
Sunteti pe cale privind spre un ţel, ori va odihniti pe marginea santului?
Inconvenientele le priviti ca pe experiente, ori priviti experientele ca pe inconveniente?
Cum stati cu reimprospatarea convingerilor, cu autoactualizarea, cu primenirea mintii, cu scuturarea emotiilor?
Cum zici?

Aceasta postare a fost editata de downtempo: 09 November 2011 - 09:56 AM

[Rodica`]

Stau bine. Sper....
Las pentru o perioada santul ca a pierit iarba pe el de la atata stat


Si la unii din jurul meu vad ca se reorienteaza pe la 40 de ani. Fac scoli, cursuri de reorientare profesionala... se apuca de alta meserie sau raiau ocupatii pe care, din lene, le-au parasit.
O fi de la criza, poate.

Inconvenientele imi par, acum, la inceput de drum, experiente. Pe parcurs om mai vedea....

Convingerile le pastrez intacte.
Sper insa in primenirea mintii... ce de asta m-am si inhamat la greu.

[LikeThisPoppy]

downtempo, la 09 November 2011 - 09:49 AM, a spus:

Hey, how's it going?
Ce mai faceti, oameni buni?
Cum stati cu progresul perpetuu, cu lucrul la sine, cu instruirea continua?
Ce ati mai descoperit in ultima vreme, privind in voi si la oamenii din jur?
Sunteti pe cale privind spre un ţel, ori va odihniti pe marginea santului?
Inconvenientele le priviti ca pe experiente, ori priviti experientele ca pe inconveniente?
Cum stati cu reimprospatarea convingerilor, cu autoactualizarea, cu primenirea mintii, cu scuturarea emotiilor?
Cum zici?

Ar trebui sa stam cat de cat bine pentru ca daca tot am deschis acest topic inseamna ca ne preocupa ideea.
De descoperit n-am descoperit nimic recent. Nici nu stiu daca pot sa stabilesc exact momentul cand am realizat ca a stabili teluri inseamna a da startul dezamagirilor si luptelor inutile. E bine sa stii ce vrei de la viata (de la tine si de la ceilalti) pentru ca atunci cand ti se iveste ocazia de a obtine, sa sari pe ea... altfel nu vad sensul de a lupta contra valului. Asta nu inseamna ca ne odihnim pe marginea santului, poate pe marginea prapastiei
E chiar recomandat sa astepti cuminte pana trece uraganul, folosind acest moment pentru a te reincarca cu energie (fizic) si a-ti pune ordine in idei; mult mai folositor decat sa pornesti si sa te tot poticnesti pe drum...
Experientele sunt grozave atata timp cat ne invata ceva. Nu ca ar fi vreo experienta din care sa nu ai ce invata, dar poate nu suntem capabili la un moment dat sa invatam ceva dintr-una anume. Si e nevoie si de timp pentru ca invatatura sa se coaca pentru ca abia apoi sa fie culeasa si folosita spre mai bine.
Ca sa te primenesti sufleteste si mental tre sa ai capacitatea de a te autoadapta mereu la societate, la noile curente aparute si in acelasi timp capacitatea de a deosebi raul de bine. Atunci cand iti eschizi mintea sa stii f bine catre ce ti-o deschizi si s-o faci nu pt ca asa-ti dicteaza un impuls (animalic) ci pt ca asa-ti argumenteaza chiar ea, mintea.
Ah, emotiile! Eu, personal, daca as putea m-as descotorosi complet de ele, pastrand doar efectele pozitive din fiecare si raspunsul pe care il dau acestea la provocarile vietii.

[Nemo!]

Rodica`, la 09 November 2011 - 10:30 AM, a spus:

Convingerile le pastrez intacte.

Cred ca prin convingeri intacte tu te referi in cazul tau la seturi de valori stabile, la principii de viata solide. Ceea ce e foarte intelept, cu conditia sa le fi evaluat temeinic.

Convingerile la care ma refeream eu sunt cele din intelegerea rational-emotiva: "preferinte, dorinte si optiuni" (firesti, umane), care insa in unele cazuri sunt exagerate pana cand se transforma in "pretentii, cerinte absolutiste, ordine, imperative, trebuinte presante si obligatii" (si deja aici apar dezechilibrele).

Convingeri rationale sau irationale.
Cele rationale pot duce la dezamagire, regret (si asta e sanatos, pt ca te va mentine in lupta pentru atingerea obiectivelor in viitor si te va face sa pretuiesti ceea ce vei dobandi).
Cele irationale duc la tristete, depresie, inchidere de orizonturi, disperare (asta nu e tocmai intelept )

Putem deosebi convingerile rationale de cele irationale in trei moduri, contestandu-le realist-empiric, logic sau pragmatic-practic.

Eu tocmai sunt intr-o faza de evaluare a convingerilor mele, pentru a discerne care sunt rationale sau irationale, and i'm lovin' it.

Reprofilarea e chiar utila. In Occident oamenii sunt mai obisnuiti cu schimbarea meseriei, tocmai pentru a nu se rigidiza, pentru a evita plafonarea si rutinarea. Mentine spiritul tanar si intarzie Alzheimerul.

E posibil ca tocmai criza sa impinga romanii spre adoptarea unor atitudini mai proactive, de survival.

Rodica, keep in touch!

[Diela]

eu mă dezvolt mai mult pe lăţime
dar decât deloc, e şi asta o chestie

mai serios vorbind, în sfârşit mă apuc de un hobby pentru care tot nu-mi găseam timp
nici acum nu s-a lungit timpul, dar am luat din cel alocat călcării hainelor şi statului la tv/calculator
poate am să mă înscriu şi la ceva cursuri de perfecţionare în domeniu, dar pentru asta ar trebui să tai şi din timpul gătitului şi încă nu trec la tăieri chiar aşa de drastice.

primenirea minţii? hmmm... cred că faptul că nu mă mai stresez zi şi noapte pentru bani, facturi şi rate, că sunt mulţumită de ce am şi ce sunt, că pot zâmbi în ciuda lumii încrâncenate din jur, ei bine, cred că asta arată ceva primenire de minte sau ... că mi-am pierdut ceva neuroni, oricum erau nuli

[Rodica`]

downtempo, la 09 November 2011 - 11:02 AM, a spus:

Convingerile la care ma refeream eu sunt cele din intelegerea rational-emotiva: "preferinte, dorinte si optiuni" (firesti, umane)

....
Cele irationale duc la tristete, depresie, inchidere de orizonturi, disperare (asta nu e tocmai intelept )

Stii ce-am facut cu astea?
Sunt intr-un sac bine legat la gura.
Intr-o zi am sa-l arunc peste bord.

[Al Micu']

am descoperit un mp3 pentru relaxare.
dureaza 15 minute si totul consta in a-ti imagina ca iti face cineva masaj la picioare, maini, corp, cap, etc
dupa alea 15 minute ma simt atat de greu incat imi este lene sa ma mai "trezesc".
cand sunt obosit e posibil sa atipesc.

[Tancut]

downtempo, la 09 November 2011 - 11:02 AM, a spus:

Eu tocmai sunt intr-o faza de evaluare a convingerilor mele, pentru a discerne care sunt rationale sau irationale, and i'm lovin' it.

Eu sunt in faza de rumegare a AT-ului si de identificare a scriptului personal. Mi se pare covarsitoare perspectiva deschisa si traiesc un moment de "A-ha !", de salt dincolo de un prag, dupa o perioada de platou. Multe reinterpretari printr-un alt cadru. Ma intereseaza de la voi, cei care ati aprofundat AT-ul, daca ati avut senzatia asemanatoare, ca "DA, pentru o mai buna autoconstientizare e nevoie de aportul Analizei tranzactionale." si as vrea sa mai stiu care a fost orientarea care v-a adus cele mai mari castiguri in autocunoastere si dezvoltarea personala (daca resimtiti ca ati avut un castig substantial dintr-o anumita directie).

Downtempo, am citit undeva (nu mai stiu unde, sper ca nu distorsionez) ca esti interesat de mecanismul formarii halucinatiilor (eu retinand ca tot din aceasta perspectiva a AT-ului). Daca ai informatii noi despre asta si esti dispus sa le impartasesti, din punctul meu de vedere un asemenea topic ar fi binevenit.

La fel, as fi vrut sa te intreb mai multe despre modificarea cognitiilor disfunctionale (imi pare ca te scufunzi mai mult in zona aceasta in ultima perioada), insa cred ca e ok de dezvoltat pe un alt topic.

Al Micu, la 09 November 2011 - 11:20 AM, a spus:

am descoperit un mp3 pentru relaxare.
dureaza 15 minute si totul consta in a-ti imagina ca iti face cineva masaj la picioare, maini, corp, cap, etc
dupa alea 15 minute ma simt atat de greu incat imi este lene sa ma mai "trezesc".
cand sunt obosit e posibil sa atipesc.

Inseamna ca exercitiul face ce isi propune, poate iti induce chiar o stare de transa si nu e rar sa atipesti/adormi in conditii de oboseala. E un semn al modificarii activitatii cerebrale.

[Nemo!]

LikeThisPoppy, la 09 November 2011 - 10:52 AM, a spus:

Foarte frumos ai spus despre faptul ca experientele pot fi intelese pe masura receptivitatii noastre la intelesurile pe care ni le ofera. Nu pot fi decat de acord.

"am realizat ca a stabili teluri inseamna a da startul dezamagirilor si luptelor inutile. "
Nu-mi place ce aud aici!
Simt o dezamagire, o atitudine resemnata, defetista!
Cand scopurile importante sunt blocate de adversitati, putem alege intre doua atitudini: cea de renuntare, de autosabotaj, cea lipsita de vlaga, si atitudinea proactiva, constructiva, in care ne adaptam mijloacele in mod echilibrat la situatia din teren pentru a atinge obiective realiste.

"altfel nu vad sensul de a lupta contra valului."

De ce sa lupti contra valului, cand te poti lasa purtat de el?
Un inotator incercat se va folosi de curenti si de jocul cu energia valurilor, pentru a-si economisi energia.

"Ca sa te primenesti sufleteste si mental tre sa ai capacitatea de a te autoadapta mereu la societate, la noile curente aparute"
Exista un stres tehnologic, un stres al timpurilor moderne (Chaplin s-a prins de asta inca de pe vremea filmului sau Modern Times). Mai ales azi schimbarile sociale sunt foarte rapide (trenduri, mode, curente de gandire, conflict de civilizatii, aculturatii). Uitati-va la ce stres ne supus softistii: de cate ori apare un nou Photoshop sau un nou Windows le schimba meniurile si comenzile, numai asa, ca sa ne deruteze si sa fim nevoiti sa le cumparam manualele de utilizare. Din an in an ne supun la stresul de a ne adapta la jocul lor mercantil, sub pretexul ca au scos o versiune imbunatatita. A fi mereu la curent cu prezentul poate fi solicitant.
Si aici avem libertatea de a filtra, de a alege ceea ce ni se potriveste.

Desi autoactualizarea poate insemna si adaptarea la anumite aspecte sociale, ea trebuie sa fie si adaptata nevoilor noastre, pe care e bine sa nu le sacrificam doar pentru insertia sociala.

"Ah, emotiile! Eu, personal, daca as putea m-as descotorosi complet de ele, pastrand doar efectele pozitive din fiecare si raspunsul pe care il dau acestea la provocarile vietii."
Aici e o tematica vasta. Emotiile sunt sarea si piperul vietii. Ele ne fac umani (ma refer la emotiile rafinate, nu la cele primitive, asa cum sunt sigur ca si tu la acestea te-ai referit).

Emotiile, alaturi de etica, deschiderea continua spre nou, fac parte din autoactualizare, sunt o parte esentiala a sufletului (imi place termenul asta mai mult decat cel de psihic).
Maslow vorbea de experientele de varf, in care omul simte o viziune largita a vietii, sentimentul de a fi puternic si vulnerabil simultan, mirarea, extazul si veneratia in fata lumii, starea de pierdere in timp si spatiu si de deschidere de orizonturi spirituale, convingerea ca experientele transforma si intaresc.
Nu cred ca poti pastra efectele lor pozitive, descotorosindu-te de ele.
Eu aud aici o dorinta a ta de a le clarifica, de a le tempera fara a le dilua, de a le pune la treaba.
Atunci ele isi implinesc menirea.
Ai mai citit in ultima vreme carti in romana despre inteligenta emotionala? Eu simt ca ti-ar fi de folos!
Poppy, imi place cum marsaluiesti!

Al Micu, la 09 November 2011 - 11:20 AM, a spus:

am descoperit un mp3 pentru relaxare.
dureaza 15 minute si totul consta in a-ti imagina ca iti face cineva masaj la picioare, maini, corp, cap, etc
dupa alea 15 minute ma simt atat de greu incat imi este lene sa ma mai "trezesc".
cand sunt obosit e posibil sa atipesc.

Faina treaba, dar nu e mai bine sa ti se faca masaj in real time?

Ma gandesc cateodata sa ma insor cu o maseuza.

Cred ca are legatura cu preferinta bebelusului pentru atingeri, contact tactil, atasament.

[Diela]

Al Micu, la 09 November 2011 - 11:20 AM, a spus:

am descoperit un mp3 pentru relaxare.
dureaza 15 minute si totul consta in a-ti imagina ca iti face cineva masaj la picioare, maini, corp, cap, etc
dupa alea 15 minute ma simt atat de greu incat imi este lene sa ma mai "trezesc".
cand sunt obosit e posibil sa atipesc.

eu n-am o părere bună despre asta
de ce? unul din fraţii mei când era mic, înainte de şcoală, se bâlbâia rău de tot, iar doctorul a spus că e din cauză că nu respiră cum trebuie şi nu-şi controlează respiraţia în timpul vorbirii
i-a dat să facă exerciţii din astea de relaxare ca să-şi stabilească ritmul respiraţiei, mama trebuia să-i ţină litania cu voca calmă de călugăr budist : "îmi simt mâna dreaptă grea, îmi simt mâna stângă grea..." apoi capul, picioarele, degetele pe rând ... apoi trecea la simţitul uşor, apoi îşi imagina că e pe munte, în Caraibe, în pampasul sud african ...
a ţinut cât a ţinut, era mai calm şi vorbea mai bine
dar după o vreme imediat ce trecea efectul litaniei de calmare era extrem de irascibil, extrem, ţipa din orice, dădea din mâini, făcea show

l-a dus la alt doctor care i-a zic să lase litaniile că-i spală creierul şi să-l dea la înot şi să-l înveţe cântece de copii ritmate ca să-şi antreneze respiraţia
aşa a scăpat în câteva luni şi de bâlbâială şi de crize, când a început şcoala se exprima frumos ca orice copil normal

aşa că eu nu cred în efectul benefic al chestiilor astea, te calmează pe termen scurt, dar când ceva te scoate din ritm, te enervezi mai rău şi nu te mai linişteşti decât o porţie mai mare de relaxare exterior-indusă şi cercul se repetă