[Marinel]

Two, la 05 October 2011 - 12:56 AM, a spus:

Eu am comentat doar ca mi s-au parut prea complicate analogiile descrise, pentru un copil de 14-15 ani, atat.

Dar, daca tu spui ca este in domeniu, inseamna ca sunt corecte si au ajutat-o cu ceva.

Aceasta temă este cuprinsă în programa de clasa a XI-a. Deja ea ar trebui să cunoască mecanismul declanşării alunecărilor de teren, din clasa a IX-a. De asemenea, în lecţia legată de relaţiile dintre componentele mediului se vorbeşte şi despre relaţii complexe. Ar fi trebuit să detaliez, dar, într-adevăr nu mi-a permis timpul.
Nu prea există proces geomorfologic care să aiba o singură cauză, de obicei sunt cauze multiple, care se suprapun. Unele sunt cauze potenţiale, altele sunt cauze declanşatoare.
Cand vorbim despre pante, ne referim la unghiul de înclinare al versanţilor, nu despre expozitia versanţilor, de exemplu, sau despre forma acestora. Unii preferă termenul declivitate, dar la nivelul claselor de liceu acesta este prea preţios.
În cazul alunecărilor de teren există mai multe cauze potenţiale (panta, litologia, structura geologică) şi mai multe cauze declanşatoare: despăduririle, construcţiile masive, secţionarea bazei versantului, precipitaţii îndelungate, un cutremur, etc. Poţi spune, într-adevăr, că o anumită alunecare a fost declanşată de ploile căzute în toamna anului 2009, sau că o alta a fost declanşată de un cutremur. Dar factorul potenţial a existat anterior. Pe o hartă geomorfologică de risc, eu trasez arealele cu susceptibilitate la alunecări de teren în special în funcţie de pantă şi de litologie, astfel încat oamenii să ia măsuri din timp pentru a le preveni, pentru că odată pusă masa de rocă în miscare, nu o mai opreşte nimeni.
Cel mai simplu este să te gandesti la fizica de clasa a IX-a, la miscarea unui corp pe un plan inclinat, cu frecare. De ce alunecă acel corp? Pentru că forţa de alunecare depăşeşte forţa de rezistenţă. Dar forţa de alunecare este funcţie de unghiul alfa al planului (panta), de masa corpului şi de acceleraţia gravitaţională. Forţa de frecare este proporţională cu coeficientul de frecare. Nu se poate spune că există o singură cauză a alunecării, sau o cauză principală.
Dar alunecările de teren nu se pot produce pe terenuri orizontale, oricat ar ploua, panta este singurul element indispensabil, el acţionand apoi împreună cu ceilalţi factori.
Poate exemplul meu nu a fost chiar cel mai simplu, şi profesorul ei ar fi îndreptăţit să ceară lămuriri suplimentare (eu aşa aş face). Dar aceeaşi este situaţia şi în exemplele tale, sau în orice alte exemple. Inundaţiile sunt determinate şi de forma bazinului hidrografic din amonte, şi de suprafaţa albiei minore, şi de viteza de curgere a apei, şi de gradul de împădurire, şi de intensitatea precipitaţiei, şi de precipitatiile anterior căzute, deşertificarea este determinată şi de precipitaţiile scăzute (dar importantă este şi distribuţia precipitaţiilor pe anotimpuri), şi de temperaturile ridicate, şi de modul de utilizare al terenurilor, şi de apele freatice...

[xLolita]

Prezentati 3 interactiuni dintre aer-apa-relief.
Sa luam tsunami de exemplu, voi cum ati prezenta mai exact?
Adica, pot spune ca se formeaza in urma unui cutremur subacvatic, se deplaseaza prin miscarea apelor oceanice, dar la efect ce-as putea scrie, din punct de vedere geografic?

[lupini]

Topic combinat, rezultat din unirea topicului deschis de xLolita, azi, 22 Octombrie, la ora 15:05 p.m., cu cel actual: Geografie.

[xLolita]

Marinel, la 04 October 2011 - 06:43 PM, a spus:

Ploaie - eroziune
Climă - vegetaţie
Pantă - alunecări de teren
Vegetaţie - sol
Eroziune laterală - luncă
Eroziune regresivă - captări
Eroziune în adâncime - pantă
Maree - estuare
Vulcanism - mofete
......

sigur nu e invers la vegetatie- sol? Adica nu cred ca florile mele sunt de vina ca nu pot creste pe nisip.

[Marinel]

xLolita, la 22 October 2011 - 02:42 PM, a spus:

sigur nu e invers la vegetatie- sol? Adica nu cred ca florile mele sunt de vina ca nu pot creste pe nisip.

Putem vorbi şi despre acţiunea inversă, fireşte, dar solul nu se formează decâ prin acţiunea plantelor inferioare (muşchi, licheni). Chiar se pot reconstitui formaţiuni vegetale din trecut - ex.limita pădurilor, pe baza solurilor specifice.

xLolita, la 22 October 2011 - 02:04 PM, a spus:

Prezentati 3 interactiuni dintre aer-apa-relief.
Sa luam tsunami de exemplu, voi cum ati prezenta mai exact?

Păi acest exemplu nu este foarte bun, pentru că aerul nu are o importanţă prea mare în cazul unui tsunami.
Mai bune ar fi următoarele exemple:
Suprafaţă acvatică - evaporare - deplasarea maselor de aer - condensare - precipitaţii - formarea apelor curgătoare - relief fluviatil.
Vânt puternic - mare - valuri - abraziune - relief litoral cu faleză.
Temperaturi scăzute - precipitaţii solide - gheţari - relief glaciar.

[Laurentiuduta]

Buna tuturor !
As avea nevoie de una argument ( din partea celor cunoscatori de geografie ) daca este afirmatia Adevarata sau Falsa cu privire la urmatoarea afirmatie :
In regiunile montane populatia este putina ( cu exceptia depresiunilor, deoarece vegetatia este formata din paduri ).Dati un argument in legatura cu ce ati ales A sau F. Va rog frumos sa ma ajutati !!

[Lirio]

Unit cu Geografie, de Music Princess.

[Marinel]

Laurentiuduta, la 08 May 2012 - 04:46 PM, a spus:

In regiunile montane populatia este putina ( cu exceptia depresiunilor, deoarece vegetatia este formata din paduri ).Dati un argument in legatura cu ce ati ales A sau F.

Urăsc genul acesta de întrebări, cu răspunsuri de tip A/F, Da/Nu, mai ales atunci când este vorba despre o problemă atât de complexă. Probabil că este importantă de fapt argumentarea, totuşi, în geografie şi în ştiinţă în general, modul acesta de gândire bicolor este eronat.
Şi întrebarea propriu-zisă nu mi se pare corect scrisă. Sigur ai pus parantezele şi virgulele unde trebuia? Ce înseamnă "populaţie puţină"? Densitate sau număr? Şi comparativ cu ce? În ce zonă climatică?
Dar să lăsăm astea şi să reformulez puţin întrebarea, astfel încât să se poată da un răspuns.
"În regiunile montane ale României, densitatea populaţiei este mică (cu excepţia depresiunilor), deoarece vegetaţia este formată din păduri de conifere"
Ambele răspunsuri pot fi corecte. Să zicem că alegi F, şi argumentezi în felul următor:
În trecut, cea mai mare parte a României, inclusiv zone de câmpie şi deal, unde astăzi populaţia are o densitate mare, era împădurită. Acolo unde a fost nevoie de terenuri agricole, pădurile au fost tăiate, dacă a fost nevoie de lemn pentru foc, pădurea era aproape, în vremi de restrişte, pădurea era un bun adăpost, deci nu a împidicat creşterea populaţiei.