[Giurgiu Crisan]

În ce priveşte etimologiile oferite de Dex lucrurile sînt clare. Acolo se dau sursele din care autorii cred că previne cuvîntul respectiv în romîneşte.Nu se dau sursele de origine ale cuvintelor în toate cazurile. De ex pt cuvîntul HAMAC este dată franceza, adică la noi a venit prin franceză. Cuvîntul provine însă din limba unor indieni ce au trăit în Caraibe şi au dispărut demult. Pt HANORAC este dată tot franceza, lucru care este real; cuvîntul vine la noi prin franceză.Nu ştiu cum a intrat în franceză.Ştiu că este un cuvînt eschimos.Pt multe din cuvintele de origine latină este dată tot franceza pt că prin franceză au intrat în limba noastră. Mi se pare un lucru corect.Sînt numeroase cuvinte însă care sînt date ca fiind intrate din limbi străine cînd de fapt ele au intrat din romînă în acele limbi cum ar fi CIORBĂ sau CAPAC care apar ca venite din turcă.După părerea mea este exact invers.
CIORBĂ formează în romîneşte o familie de cuvinte care la prima vedere nu au legătură între ele.În turcă este singur deci este importat acolo. CIOAREC, CIORAP, CIOARĂ, CIORTAN, CEARTĂ, sînt cuvinte avînd un radical asemănător şi avînd şi însuşiri comune mai precis un nivel valoric scăzut. La fel a ciordi, care e dat din ţigăneşte. Ciordeala e un furt ordinar,obraznic, pe faţă. E dat din ţigăneşte pt că ţiganii de obicei fură aşa. Nu a arătat nimeni că ar proveni acest cuvînt din Pakistan,Punjab,India.
CAPAC, e dat din turcă deşi doar în romîneşte are un înţeles.Romîna formează cuvinte din rădăcină plus sufixe,prefixe, în acest caz rădăcina este CAP şi sufixul AC folosit în multe alte cazuri la formarea cuvintelor: aurolac, comănac,cozonac,pătuiac (pătui plus AC).

[Aseneth]

Giurgiu Crisan, la 29 August 2011 - 04:06 PM, a spus:

Mie bunicul meu mi-a zis ca ciorba vine din latina de la sorbere - a sorbi. Dar tu de fapt ce vrei sa spui cu asta? Crezi ca etimologia ne va reda identitatea ? Vom descoperi noi orizonturi ale ADN-ului romanesc?

[**Alex**]

cata boala pe tigani are nenea asta

[Giurgiu Crisan]

Aseneth, la 29 August 2011 - 07:21 PM, a spus:

Mie bunicul meu mi-a zis ca ciorba vine din latina de la sorbere - a sorbi. Dar tu de fapt ce vrei sa spui cu asta? Crezi ca etimologia ne va reda identitatea ? Vom descoperi noi orizonturi ale ADN-ului romanesc?

cu metoda asta poţi face numeroase etimologii eronate de ex şerbii erau săraci şi mîncau fiertură care de la numele lor se numeşte ŞORBĂ în Moldova . Sau: de la sîrbi ....sorba....şorba....ciorba. Bunicul tău are o scuză: nu s-a ocupat mult cu asrfel de treburi şi deci nu a avut o privire critică asupra acestui lucru.Savanţii care deduc pe PĂMÎNT din latinescul PAVIMENTUM sau pe A MERGE din latinescul EMERGARE , care în latină a însemnat a scufunda nu au vreo scuză.Dovedesc superficialitate crasă.
Nu ştiu dacă etimologia cuvintelor poate crea identitate şi pt mine acest lucru nici nu este important. Pt mine este important dacă etimologia cuvintelor este corect făcută sau e făcută după ureche şi după dorinţe.
ADN-ul şi genetica în general nu are a face cu etimologia cuvintelor.

[Aseneth]

Giurgiu Crisan, la 30 August 2011 - 08:04 AM, a spus:

Savanţii care deduc pe PĂMÎNT din latinescul PAVIMENTUM sau pe A MERGE din latinescul EMERGARE , care în latină a însemnat a scufunda nu au vreo scuză.Dovedesc superficialitate crasă.

Au scuza ca sunt savanti, si nu pot fi contrazisi decat de alti savanti. De unde ai tras tu concluzia cu ce s-a ocupat bunicul meu? Ai prejudecati si asta nu sta bine unui cercatator ca tine care vrea sa afle adevarul.

[Giurgiu Crisan]

tocmai că nu am prejudecăţi şi dacă aş fi văzut că bunicul tău a stabilit corect acea etimologie a cuvîntului i-aş fi recunoscut meritul. Aşa nu am ce să-i recunosc.Nu mă interesează cu ce s-a ocupat bunicul tău ci doar că în acest caz a greşit. eu am arătat modul lui de gîndire în cazul de faţă care a fost acelaşi cu al unor savanţi. Dacă bunicul tău a fost de altă profesie decît lingvist are desigur o scuză.Lingviştii nu au.Tocmai pt că sînt savanţi, adică mai precis pe post de savanţi,nu au o scuză iar de contrazis îi poate contrazice oricine are argumente valabile sau dovezi ce contrazic teoriile lor. Eu am. În decursul timpului numeroase teorii ale savanţilor unele care erau bătute în cuie, au fost abandonate pt că unii amatori au adus dovezi zdrobitoare. Azi dau exemplul cu Kopernik. Desigur nu putea fi numit profesionist şi nici savant. Un călugăr polonez a susţinut că Pămîntul nu este în Centrul Zniversului şi deci Soarele nu se învîrte în jurul lui aşa cum noi vedem. Toţi savanţii de marcă timpului au respins teoria aceasta şi numeroase studii stufoase au demonstrat că este eronată. S-a întîmplat însă că altcineva folosind această teorie a dovedit că pe această bază se poate calcula exact nu numai latitudinea la care se află pe ocean o corabie dar şi longitudinea. Desigur căpitanii de corăbii, Amiralitatea Britanică şi alte organizaţii similare au prins brusc o mare dragoste pt ştiinţă, calcalarea longitudinii fiind esenţială pt navigaţie şi implicit comerţ, marină militară. Nu se mai putea admite teoretic că nu avea dreptate Kopernik. Spre ruşinea lor cei mai mulţi savanţi din acel timp au continuat să nege.Încet-încet în cercurile academice teoria călugărului a fost recunoscută şi a contat mai mult faptul că tinerii veniţi, noii savanţi, au recunoscut-o.Cei mai mulţi savanţi bătrîni aşa au ţinut-o pînă cînd au murit; au refuzat să-şi recunoască eroarea.
Eu nu am tras concluzie cu ce s-a ocupat bunicul tău, ci cu ce nu s-a ocupat, mai precis că lingvistica nu a fost ocupaţia lui.

[Giurgiu Crisan]

Iată aici opinia d-lui Dr Mihai Vinereanu, profesor la Univ din New York; doctor în lingvistică. m vinereanu
aici aveti un comentariu despre magistrala lucrare a d-lui Dr Vinereanu Dicţionar etimologic al limbii române Comentariu dictionar etimologic din care citez o mică parte de început: Elaborat în conformitate cu noile principii, conturate în monografia cercetătorului american de origine română Mihai Vinereanu, Originea traco-dacă a limbii române, Chişinău, Pontos, 2002, dicţionarul pe care îl recenzăm, Dicţionar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, Bucureşti, Editura Alcor Edimpex, 2008, 935 p., aduce multaşteptatele argumente lingvistice, suprapuse celor istorice şi arheologice, în favoarea originii traco-dace a poporului şi a limbii române.Potrivit calculelor pe care le-a efectuat autorul, „dicţionarul... cuprinde aproximativ 5.000 de cuvinte-titlu provenite din fondul vechi sau tradiţional şi cca 1.000 de neologisme. Fără a lua în consideraţie neologismele..., elementele comune cu latina nu depăşesc 13%, cele slave reprezintă cam 8%, cele turceşti – 4,5%, greceşti – 3%, maghiare – 1,5% şi germane – 1%”; „cca 280 de cuvinte sunt de origine onomatopeică sau imitativă şi constituie 6%”; „cca 58% reprezintă fondul prelatin sau traco-dac al limbii române”. Dicţionarul demonstrează că aceste elemente lexicale provin din proto-indo-europeană [PIE] prin traco-dacă. La acest fond se poate adăuga şi majoritatea elementelor lexicale de natură imitativă cu o vechime considerabilă, care au echivalente în multe alte limbi indo-europene. Astfel, „multe dintre cuvintele rămase cu origine incertă provin, probabil, din acelaşi fond prelatin, aşa încât fondul autohton ar ajunge la cca 65%” (p. 10).

[Naeema]

Giurgiu Crisan, la 29 August 2011 - 04:06 PM, a spus:

Sînt numeroase cuvinte însă care sînt date ca fiind intrate din limbi străine cînd de fapt ele au intrat din romînă în acele limbi cum ar fi CIORBĂ sau CAPAC care apar ca venite din turcă.După părerea mea este exact invers.

Deci turcii au preluat ei cuvantul çorba de la noi ? Si arabii tot de la la romani l-au preluat ?... ca si in arabeste tot ciorba se cheama cu pronuntie putin diferita....shorba.

Pantalon, cearsaf, camasa, geanta, geaca, perdea, cazan....provin din limba araba.

Camera, dusman...provin din hindi.

Vreme, ceas...provin din limba rusa.

Aceasta postare a fost editata de Despicable Me: 07 September 2011 - 01:48 AM

[Giurgiu Crisan]

Tu citezi nişte dicţionare şi cu asta crezi că ai făcut mare lucru. dacă ai să vezi dicţionare mult mai vechi ai să găseşti ceva un pic diferit.
CIORBA: există în mai multe limbi. Ca să vedem de unde vine trebuie să comparăm aşa: cuvîntul ce desemnează ciorba în diferite limbi. Trebuie văzut şi ce cuvinte au turcii din Asia centrală, azerii de ex. dacă nu există acolo cuvîntul ciorbă e clar că nu a fost adus de turci de acolo cînd au venit în Anatolia şi atunci vom examina alte posibilităţi de ex: 1.provine în turca actuală de la populaţia de dinaintea venirii turcilor în Anatolia; 2.este luat din arabă; 3. este luat din româna din Balcani.4. Examinate cuvintele din acele limbi (turcă etc) pt a observa dacă sînt cuvinte cu rădăcina CIOR
De asemenea trebuie văzut dacă există în limbi zise arabe ca palestiniana şi în araba din Arabia.
Pantalon, cămaşă, geantă......pot proveni din arabă. Eu nu am contestat asta. Ştiu doar că au intrat prin franceză la noi.
Duşman e un cuvînt răspîndit la numeroase popoare aşa încît e greu de spus de unde provine.
Vreme şi ceas pot proveni din ruseşte.Pt vreme e puţin probabil însă.El se găseşte în cronici din sec 16 şi pe vremea aceea rusa nu avea vreo influenţă la noi. Avea slavona însă unde desigur exista şi cuvîntul vreme.

[K0ntr0VerSy]

Giurgiu Crisan, la 29 August 2011 - 04:06 PM, a spus:

La fel a ciordi, care e dat din ţigăneşte. Ciordeala e un furt ordinar,obraznic, pe faţă. E dat din ţigăneşte pt că ţiganii de obicei fură aşa. Nu a arătat nimeni că ar proveni acest cuvînt din Pakistan,Punjab,India.

Interesant.
Si MUIE este tot din tiganeste.
Evident, pentru ca tiganii asa dau.


Cine stie care este etimologia lui 'misto'?