Plecand de la natura meditatiei, cel care doreste a o practica trebuie sa se intrebe care este mediul cel mai propice desfasurarii ei...
Aici nu ne intereseaza obiectul meditatiei, ci conditiile in care ea se desfasoara, conform anumitor dogme ce o incorporeaza in conceptul fundamental siesi.
Mediul in care se desfasoara meditatiile spirituale de natura religioasa in iudaism, budism, crestinism, taoism, inclusiv in meditatiile de natura seculara calesc spiritul viciat de capriciile naturii umane. Idealul este, la primul nivel, sa te confrunti cu tensiunile din tine intr-un mediu care te supune unei separari de nevoile ce sunt socotite la nivel constient, premergator meditatiei, ca fiind de vina pentru esenta ta viciata. Dupa antrenament urmeaza o confruntare intre reprezentarea pe care o ai asupra ta(anterior meditatiei) si reprezentarea pe care o ai, aici si acum, posterior meditatiei. O astfel de confruntare poate duce la constientizarea continuarii meditatiei care nu a adus la suprafata din eu atat cat a trebuit.
Asadar, cum gandim natura mediului in care se desfasoara meditatia, astfel incat ea sa aiba un impact cat mai mare?
Introduce this puppy!!

Subiectul intra intr-un bazin cu apa incalzita la temperatura corpului uman in care este pusa o cantitate foarte mare de sare, evident pentru a putea pluti in ea. Minunea asta tehnologica se recomanda prin cateva puncte tari:
1. Nu intra lumina in ea, deci in timpul meditatiei , distractia drept consecinta a vazului este anihilata!
2. Nu se aude nimic in ea. Iti dau, din cate am auzit si niste casti care izoleaza perfect de zgomot.
3. Evident, mirosul din compartimentul asta este inodor. Deci simtul mirosului nu este stimulat.
4. Simtul tactil este, la inceput prezent, dar, odata ce apa se linisteste si te relaxezi, el este minimalizat pana la limita la care ar putea fi.
5. Evident, gustul nu poate fi stimulat caci nu te duci cu crackers in bazin.
Ce ramane? Mediul ideal pentru meditatie. Ramai numai cu gandirea. E irelevant ce tip de meditatie face fiecare. Important este ca-i o meditatie care se desfasoara, zic eu, in conditii ideale!
Tipul care prezenta intr-o vreme emisiunea Fear Factor vorbeste pe YT despre conceptul asta:
Cel care a inventat metoda are un nume: John C. Lilly. A scris o carte despre conceptul in scopul caruia a pus la cale bazinul "The-Deep-Self-Profound-Relaxation-and-the-Tank-Isolation-Technique". Se gaseste gratis pe Internet, la o cautare mai amanuntita.
Acum, despre ce vorbim noi aici: Exista un documentar in care s-au constatat efectele negative ale unei astfel de experiente. Bine, nu in bazin, dar conditiile sunt aceleasi(i.e. de deprivare a simturilor). Au fost supusi participantii la experiment la niste teste psihologice de verificare a capacitatii mentale inainte si dupa experienta. Rezultatele dau perspectiva unei degradari a capacitatii mentale.
ALONE: The Brain, Sensory Deprivation and Isolation
Sunt relevante rezultatele documentarului asta doar pentru cei care nu au fost pregatiti pentr-un astfel de experienta sau sunt ele relevante independent de ceea ce esti in timpul premergator experientei?
Riscurile depasesc beneficiile ? In ce cazuri da, in ce cazuri nu? Cum stii in ce caz te afli?
Contact
Facebook
Twitter
RSS















