[Sfinxul_albastru]

Cartea despre care vreau sa va vorbesc se numeste "Sange Satanic" si a fost scrisa de o autoare romana, Cristina Nemerovschi. E o carte care te da pe spate, o carte pe care n-o lasi din mana, o carte care te bantuie mult timp dupa ce o termini.
Ce mi-a placut: umorul cinic, aflat la tot pasul, ironia; personajele creionate magistral; povestea de dragoste dintre M. si R., si dintre M. si B. Radiografia societatii actuale, asa cum apare in fundalul romanului.

Cartea a primit numeroase recenzii si a fost nominalizata printre cele mai bune carti de rpoza din 2010.

Iata cateva impresii:

“Sange satanic e o carte exceptional scrisa, care nu seamana cu nimic! Cristina Nemerovschi iese din cliseele scrisului si creeaza o viziune epica atat de convingatoare, incat, citind-o, te simti imediat contaminat de aventura adolescentei razvratite.” (Doina Rusti)
“Exista trei modalitati de a recomanda romanul autoarei Cristina Nemerovschi: este o retraire a adolescentei, o descriere a infernului si primul roman cu metalisti din literatura romana.…Daca vreti un roman antisocial, cu faze hardcore filosofice dar si cu umor negru dadaist, cu scene de sex si de macel, daca vreti primul roman metal din Romania, confesiunile unui „satanist” bisexual si misogin, ati ajuns in locul potrivit! ” (Stefan Bolea)
Un roman atât de viu, de actual, în care disperarea în faţa umanităţii ratate se exprimă printr-un umor mortal. Inteligenţă, viteză, vocabular verde, autentic. Citind, îţi aduci aminte că mare parte dintre cei care și-au dat viaţa la Revoluţie au fost rockeri. Critică nemiloasă şi zurlie, cartea mai este şi un imn închinat naivităţilor şi entuziasmelor adolescentine. Niciodată clişeistică, exprimarea este spectaculoasă. Asemenea unui skijet, aş zice, dacă nu aş urî tot ce ţine de tehnică. Sânge satanic este un manual de igienă a creierului în timpuri când capetele majorităţii bolborosesc de toxine şi slănină. Toţi ne regăsim între pagini – de la manelişti, până la babele din troleu, sau îndrăgostiţii cinici sub clar de lună.” (Felix Nicolau)

Pe site-ul editurii scrie:

""Ascult black metal, sunt ateu, lumea ma crede satanist, sunt bisexual, mizantrop, uneori doar misogin, scriu o carte, beau in fiecare zi si ma droghez in fiecare saptamana - asa se autocaracterizeaza M., personajul principal din romanul Sange satanic.Personajul principal al romanului traieste o dubla poveste de dragoste: Am un iubit, B, si o iubita, R. In acest threesome este atrasa pe parcurs si D., o adolescenta de 14 ani, sora lui R. Totul se desfasoara pe un fundal haotic, pe care se profileaza moartea, sinuciderea, fara a sti in unele momente unde se termina realitatea si unde incepe nebunia.Mizantropie, droguri, moarte, wild parties, ura, cimitire, incest, alcool, popi, boala, metal, rockoteca, sex cu parintii, depresie, umor negru, sado-masochism, izolare, crima, animale ciudate care iti apar in somn… Ce gust si ce culoare au experientele unui nihilist din 2010? Daca ar fi trait in lumea cu care se joaca M., ar fi purtat Stavroghin bratari cu tepi si cruci intoarse? Ar fi dormit Holden Caulfield, beat, pe bancile celei mai true bodegi? Ar fi ucis Maldoror corporatistii si vedetele Tv, dupa care s-ar fi bagat la headbanging pe Cannibal Corpse?Daca nu va este teama de introspectii demonice in nopti gri la capatul carora fiinta ar putea pierde toata familiaritatea ce o defineste, pasiti cu incredere in lumea intunecata din Sange satanic. Veti avea noroc si veti gasi calea de intoarcere, sau…?"""