Scopul acestui topic este de a face haz de necaz şi de a ne descărca nervii că .... de unde nu se poate, nici Dumnezeu nu cere.
Deci, o astfel de situaţie:
Pt că birourile firmei din oraş erau mici şi ne frecam coatele şi mesele unii de alţii şi pt că firma deţinea un teren către periferia oraşului, s-a construit un sediu nou, mare unde stăm în largul nostru câte doi per birou şi unde ne odihnim ochii privind pe geam fie munţii, fie un teren cu stufăriş pe care se mai plimbă fazanii, fără gălăgie şi trafic.
Dar, ca pt orice alt lucru lumesc, avantajele şi dezavantajele vin la pachet:
Unu, locaţia e greu de găsit de către neiniţiaţi chiar dacă le dai indicaţii clare la telefon: „Treceţi de calea ferată şi o luaţi imediat la dreapta pe drumul către închisoare .... Nuuu, nu ajungeţi la închisoare, o luaţi iar pe prima străduţă la dreapta şi la capătul ei vedeţi o clădire albă cu sigla firmei pe faţadă.”
Doi, străduţa aşa greu de dibuit nu e asfaltată, probabil a fost cândva pietruită căci nişte capete de roci ies pe alocuri din pământ şi după fiecare ploaie cota de adâncime a gropilor se schimbă proporţional cu cota de înălţime a dâmburilor.
Om cu iniţiativă, pe la începutul anului, şefa mea strânge capii celor 5 firme vecine şi 1 locuinţă particulară şi subsemnata redactează o adresă către primărie prin care cerem asfaltarea străzii, pe principiul egalităţii – dacă plătim impozite egale cu firmele din oraş să avem şi beneficii egale de gropi în asfalt, nu în pământ. Semnează toţi (cel care are atelier auto cam greu
Luna trecută primim un telefon: „Ca răspuns la adresa dvs nr ... din ianuarie 2011, vă solicităm să aduceţi acte doveditoare cum că această stradă este în proprietatea statului şi nu are alţi proprietari privaţi.”
Să-ţi stea mintea-n loc, nu alta. Adică ei nu ştiu ce străzi au în ograda proprie de care trebuie să se ocupe??!! Că doar nu-i Baia Mare cât New York-ul să li se piardă urma. Să dovedesc eu că e strada lor??!!
Buun, mergem la cadastru şi cerem harta topografică, registrul cadastral, mă rog … tot ce ne pot da să dovedim că e strada oraşului. Cei de acolo ne pun la dispoziţie actele cerute cu atâta amabilitate încât ne ia un sentiment de copleşire. Numai că copleşirea e înlocuită de stupoare când aruncăm ochii pe hârtii – datau din anul ....
Şi, da, astea sunt cele mai recente (!) hârtii privind locaţia în cauză şi, da, atestă că e strada primăriei, nu e reţeta originală de gulaş. Păcat, reţeta de gulaş poate era mai folositoare.
Ei, asta am primit, asta transmitem domnilor din clădirea frumoasă din centru cu asfalt bun în faţă.
După vreo 2 săptămâni, apare la firmă un domn de acolo. De fapt, să fiu precisă: apare o burtă în care s-a investit mult, o mustaţă cât un guler de halbă de bere şi apoi deţinătorul legal al lor. Domnul a fost trimis de la departamentul de relaţii cu publicul al primăriei să ne anunţe că în urma adresei nr ... din ianuarie 2011 nu ni se poate aproba cererea căci fondurile de asfaltare pe acest an au fost deja alocate.
Şi chiar de ar fi fonduri, mai întâi să contactaţi Regia de apă-canal să realizeze canalizarea (deocamdată suntem dotaţi cu fose septice) şi abia apoi veniţi la noi pt asfaltare.
Dar bine, omule ....... (punctele înlocuiesc cuvinte interzise de regulament şi nerostite cu voce tare, de ce ne-aţi mai pus să umblăm după hârtii din vremea regalităţii dacă ştiaţi că oricum nu veţi face nimic anul acesta?
Păi, cine v-a pus?
Domnul şi-a luat burta şi mustaţa şi s-a reîntors la clădirea frumoasă din centru cu asfalt bun în faţă, însoţit de gândurile noastre, din nou interzise de regulament pt a fi redate.
În urma ploilor de zilele trecute, azi dimineaţă strada avea o configuraţie a reliefului originală. Atelierul auto are parcarea plină de maşini "bolnave" şi acum soarele străluceşte peste toţi.
Ce mai poţi pretinde?
Voi ce aţi pretins?
Aceasta postare a fost editata de Diela: 30 June 2011 - 10:11 AM
Contact
Facebook
Twitter
RSS















