[Lala.fire]

Buna. Ma numesc Laura si am 19 ani. Sunt noua pe acest forum asa ca imi cre scuze de la inceput daca gresesc cu ceva privind regulile forumului.Ma scuzati daca e vreun deranj. Cum scrie si in titlu, am o problema(sau mai multe) in familie, mai exact probleme cu parintii. Stiu ca nu e frumos sa iti speli rufele in public, dar chiar am nevoie sa ma descarc si de niste sfaturi.
Parintii mei nu se inteleg , iar eu nu ma inteleg cu ei. Tata e un om bun si sufletist, dar se schimba radical cand consuma alcool. Certurile in familie deobicei pornesc cand el este 'vesel'. Cand eram mica mai consuma o bere doua rar, dar treptat a inceput din ce in ce mai mult. Cand nu are treaba sau nu lucreaza alcoolul e sfant. Foarte mult s-a schimbat dupa ce a stat la munca un an in SUA si, si mai mult dupa 2 ani in Anglia. Nu prea mai suntem pe aceiasi lungime de unda deloc. Eu vreau ceva, tata vrea ceva, mama altceva. Ma refer aici la cariere si idealuri in viata. Foarte des se cearta cu mama, rar saptamana fara certuri. Mereu cand se cearta cu ea ii spune 'boule' sau ca e proasta sau ca nush ce. Au fost si episoade in care am auzit-o pe mama zicand ceva gen: 'nu mai da in mine, ca am sa chem politia' sau lucruri aruncate de pereti sau pe geam. Si replici gen va dau afara din casa, mama ta maine pleaca, tu/voi vreti numai banii mei(mama lucreaza, iar eu sunt la scoala momentan), jucati teatru, complotati impotriva mea etc. Cand vorbesc doar eu si tata, mereu spune ca mama e asa si asa. Si ma doare chit ca nu prea ma inteleg bine cu ea, ca e mama. Si daca nu sunt de acord cu el zice ca sunt ca ea, de parca ar fi ceva rau sa ma aseman cu mama. Si cam asa spune mama, ca sunt ca el. Daca nu sunt de acord cu unul sunt de partea celuilalt si invers. Recunosc ca poate sunt si eu de vina, ca nu fac mereu ce vor si ce ar trebui. Am avut si eu perioada mea de rebeliune prin clasa a9a cand nu stiam ce vreau si cine sunt si faceam prostii, dar mi-a trecut acum. Si mai gresesc si cand le dau replica desi n-ar trebui, ar trebui sa ma abtin, dar nu pot, ma enervez foarte repede de ceva vreme. Si iar ne certam cand le spunca eu vreau sa stau la camin sau asa la facultate, vreau sa ma desprind sa invat de pe acum cum e sa fiu pe picioarele mele si sa muncesc pentru ce imi trebuie in viata. Tata spune ca la mine e solutia ca familia sa isi revina si sa ne intelgem bine, dar nu prea inteleg ce anume trebuie sa fac, in afara de invatat si ajutat prin casa si asa. Asta e pe scurt cam ce se intampla la mine, si sper ca se intelge in mare care e problema. V-as ruga sa imi dati si mie un sfat doua , ce ar trebui sa fac ca sa mearga bine treaba si la noi?

[Aseneth]

Lala.fire, la 24 May 2011 - 07:28 AM, a spus:

Daca ai posibilitatea, du-te la camin acum, cat mai ai sanse sa fii pe picioarele tale. Daca stai cu ei pana termini facultatea, inca 2-3 ani plus masterul , este foarte probabil sa nu mai poti fi pe picioarele tale, adica sa colectionezi traume atat de mari incat sa nu mai poti fi reparata.

[Athmy]

Nu poti face mare lucru pentru ei, dar poti pentru tine. Fa ceea ce te implineste, si nu te mai gandi atat de mult la ei, totul trece, intr-un fel sau altul. Mai bine sa treaca intr-un fel de care sa iti aduci aminte cu multumire. Fa pace cu ei in sinea ta si vezi-ti de viata ta, e cel mai important si singurul lucru care merita. Fiecare om are sansa la fericire, dar nu o poate oferi in dar cuiva, oricat ai vrea. Trebuie doi ca lucrurile sa mearga, dar daca parintii tai nu sunt uniti, nu este vina ta. Succes in viata.

[S.R.]

Lala.fire, la 24 May 2011 - 07:28 AM, a spus:

...

Un om poate sa nu fie de acord ca un tren sa treaca printr-un anume loc, dar nu-l poate opri. Altfel spus, tatal tau momentan poate opri orice tren al tau, asa ca situatia ta urata va continua si se va inrautati. Mama ta isi merita soarta, pentru ca este alegerea ei sa stea cu el, a fost alegerea ei sa se marite cu el si tot alegerea ei sa faca un copil cu el.
In ceea ce te priveste e mai problematic. Fiind kinder, poate mai visezi la o familie. Fiind si femeie, daca stai pana la 24-25 de ani cu ei vei absorbi traumele ca un burete si vei avea nevoie de ele ca sa traiesti (adica n-o sa te mai poti integra intr-un mediu care nu iti ofera aceste traume).
O posibila solutie ar fi sa te straduiesti sa obtii o bursa de studii in afara. Daca nu, singura solutie este sa iti gasesti un loc de munca si sa te duci sa stai cu chirie, probabil cu inca 2-3 persoane intr-un apartament. E o solutie proasta, in sensul ca acele persoane cu care ai sta au metehnele lor si conflicte pot aparea, dar daca apar intre ei, macar sunt niste straini de care nu iti pasa.
In felul asta, tatal tau nu va mai putea opri trenul tau. Se va pune pe sine in fata locomotive si il va calca trenul, iar tu te vei fi maturizat si nu vei mai avea nevoie de aprobarea sau suportul afectiv al parintilor. Parinti care oricum mai stau impreuna din cu totul alte ratiuni decat dragostea, dar asta e o alta discutie.

Aceasta postare a fost editata de Scorpionul_Rosu: 26 May 2011 - 09:31 PM

[Mistiks]

Problemele tale au avut un inceput mai vechi si totul s-a petrecut in relatia pe care o au parintii tai.

Ceva nu a mers bine in relatia parintilor tai,cineva a gresit cu ceva celuilalt si dupa cum spui tu ca:"Foarte mult s-a schimbat dupa ce a stat la munca un an in SUA si, si mai mult dupa 2 ani in Anglia." se pare ca asta este si motivul neintelegerii dintre cei doi la vremea respectiva.

Ori mama ta nu a fost de acord ca tatal tau sa plece in SUA sau Anglia(fie in interes de afaceri...fie alte motive)sa lucreze,iar mama ta a devenit geloasa si suspicioasa cu timpul in legatura cu aceste afaceri.

Ori mama ta a incercat sa-i bage fortat aceste afaceri in mana pentru scopuri personale,financiare.

Deci..daca el i-a gresit cu ceva mamei tale inseamna ca nu stie cum sa-i spuna lucrul asta si a recurs la alcool.
Mama ta s-ar putea fie si dansa de vina pentru ca ai forteaza prea mult mana cumva ori nu incearca sa-l inteleaga si sa-l asculte mai bine...nu?

Acum eu sper tare,tare ca ma insel in priviinta lucrurilor fiindca nici tu nu dai detalii prea multe.

Totusi eu iti dau un sfat si iti spun ca nu este bine ca un copil sa comenteze sau sa se bage in viata ori problemele parintilor lor.

Daca privim lucrurile din punctul de vedere a carierei si idealurilor tale pe care vrei sa le urmezi in viata situatia poate fii alta,totusi eu nu gasesc(in problema tatalui tau cu alcoolul)acest abuz avand loc din pricina carierei si idealurilor tale,sa fim sinceri!
Daca o luam pe calea carierei si idealurilor tale eu pot sa-ti spun ca ambii parinti vor tot ce este mai bun pentru tine in viata si nu cred ca ar incerca sa-ti interzica alegerea(asta doar daca alegerea nu este cea gresita,pentru ca in cazul asta este bine sa tii cont si de sfatul unui parinte)pe care o vrei tu pentru tine.

Totusi eu iti dau un sfat si iti spun ca nu este bine ca un copil sa comenteze sau sa se bage in viata ori problemele parintilor lor doar pentru asi atinge scopurile(si cand spun asta ma refer la cariera si idealurile tale).
Este posibil ca tu sa complotezi cu mama ta impotriva tatalui tau pentru a-ti atinge scopul"cariere si idealuri in viata"iar lui sa nu-i placa,nu"TU" sau "mama" ta ci alegerea ta in care te sustine mama ta.

Aici gresesti tu vis a vis de "iti spun ca nu este bine ca un copil sa comenteze sau sa se bage in viata ori problemele parintilor lor."tu spui "Si mai gresesc si cand le dau replica desi n-ar trebui, ar trebui sa ma abtin, dar nu pot, ma enervez foarte repede de ceva vreme."

Nu stiu...da-le un sfat amical intre patru ochi sa mai mearga si pe la biserica!
Sau poate ai iei chiar tu de mana si le spui ca le arati "ceva" frumos si sublim.

Ai sa ma contrazici si ai sa spui ca sunt rau cu tine! Din contra eu fac doar observatii fiindca imi pasa de moment si as vrea sa va fie mai bine!
Acum ia-o cum vrei!