Scris 25 August 2006 - 04:44 PM
Spasmofilia
Spasmofilie, descrisa ca entitate clinica, a ramas si ramane inca ignorata, desi frecventa ei este destul de mare si constituie o adevarata „boala” cu larga raspandire In masa. Prin spasmofilie se intelege o predispozitie a bolnavilor spre spasme si crize spasmodice si separa o entitate nosologica aparte, care se diferentiaza net de tetania hipoparatiroidiana care succede unei tiroidectomii. Spasmofilia este o stare care prezinta lungi perioade de latenta, pe fondul careia pot sa apara crize de tetanie mai mult sau mai putin acute. Este unanim recunoscut ca spasmofilia predomina la sexul feminin, probabil prin Insumarea celor mai multi factori favorizanti si determinanti (sarcina, alaptare, predominanta hiperestrogenismului relativ sau absolut, starile afective negative). Cercetarile clinice efectuate asupra bolnavilor de spasmofilie au evidentiat ca In general acestia au un aport alimentar scazut In calciu. Un regim alimentar lipsit de lapte si derivatele sale este carentat In calciu si aduce un raport calciu/fosfor sub 0,50 – impropriu pentru a asigura o absorbtie buna, mai ales daca la aceasta se adauga si carenta de vitamina D. Clinic, simptomele spasmofiliei pot fi manifestari acute, In care semnele majore ale bolii apar sub forma crizelor paroxistice ale tetaniei sau manifestari latente, prezente Intotdeauna Intre crizele paroxistice, putand fi si singurele manifestari. Simptome si diagnostic Criza de tetanie apare paroxistic, In realizarea ei intrand doua componente : spasmul la nivelul mainii, realizand cunoscuta „mana de mamos”, si spasmul podal, luand aspect de picior In equin. Uneori contractia spasmodica tinde sa se generalizeze la toti muschii scheletici sau sa se localizeze la unele regiuni ale corpului, ca de exemplu la fata, unde apare contractia buzelor, realizand „faciesul tetanic”.
Atac de panica.
Un atac de panica se caracterizeaza prin episoade neasteptate si repetate de teama intensa, acompaniata de simptome fizice care includ dureri in piept, palpitatii, dificultati de respiratie, ameteli, dureri abdominale. Aceste senzatii sunt asemanatoare cu acelea ale unui atac de inima. Multe persone cu atacuri de panica experimenteaza stari de anxietate intre episoadele de panica. Se intampla frecvent ca aceste persoane sa manifeste fobii in legatura cu locurile sau situatiile in care au avut loc atacurile de panica, precum supermarket-urile sau diferite situatii din viata de zi cu zi.
O data ce frecventa atacurilor creste, persoana incepe adesea sa evite situatiile in care simte ca ar putea avea alt atac de panica sau situatiile in care nu poate cere ajutor. Aceasta evitare poate evolua catre agorafobie - incapacitatea de a merge in afara locurilor cunoscute si sigure, din cauza fricii intense si a anxietatii. De obicei, atacurile de panica apar in prima parte a maturitatii, dupa varsta de 25 de ani.
A nu se confunda!