[TINERI PENTRU ROMANIA]

SĂ CREDEM ÎN DUMNEZEU!

Dacă nu există morală patimile se dezlănţuie, instinctele brutale devin de nestăvilit.
Omul ajunge opusul a ceea ce morala îl îndeamnă să fie: necredincios, egoist, hoţ, asasin, desfrânat, sperjur.

Progresul material, bunăstarea nu mai sunt posibile pentru că în lipsa moralei omul le distruge.

Fără morală întregul nostru edificiu social se năruie.

Vrem libertate nelimitată de exprimare, dar dacă această libertate nu e limitată de morală ce devine? Anarhie în idei, anarhie în societate.

Putem să atacăm morala, să proclamăm virtutea viciu.
Adică avem libertatea să atacăm societatea în însăşi temelia ei.
Dar asta nu înseamnă progres.
Omul moral este distrus, iar omul imoral nu poate exista pentru că poartă în el germenul morţii.

Avem democraţie, guvernarea poporului de către popor.
Fiecare cetăţean îşi exercită partea sa de suveranitate naţională prin cei care-l reprezintă şi pe care-i alege.
E, fără îndoială, cea mai frumoasă formă de guvernare.

Dar dacă alegătorii sunt imorali alegerea lor se va îndrepta spre oameni imorali, spre aceia care le vor lua voturile prin promisiuni înşelătoare sau care le vor încuraja imoralitatea.

Puterea va fi imorală şi o putere imorală nu va rezista multă vreme.
Rezultatul va fi anarhia.

Exasperată de anarhie naţiunea va face apel la vreo persoană care-i pare mai decisă, mai hotărâtă. Ne vom întoarce la dictatură. Ce se va întâmpla atunci cu progresul?

Dacă vrem sincer progresul, bunăstarea trebuie să fim morali.
Religia e cel mai puternic susţinător al moralei. Să credem în Dumnezeu!

Tomescu Ionuţ

[TINERI PENTRU ROMANIA]

VIRTUTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE

Fiecare naţiune, ca fiecare individ, are, în gândirea lui Dumnezeu, misiunea sa aparte.
E vital pentru o naţiune să-şi înţeleagă datoria care-i revine conform gândirii şi voinţei divine.
Altfel va da dovadă de necredinţă şi Dumnezeu o va pedepsi.
Putem înţelege mai bine ce doreşte Dumnezeu de la noi dacă avem în vedere ce ne-a dat, o ţară, pentru că nu ne va cere să răspundem pentru ce nu ne-a dat.
„Naţiunile sunt vindecabile”, spune Scriptura, dar pentru a ne vindeca ţara trebuie să cunoaştem sursa răului care o afectează.

Am dispreţuit preţioasa moştenire a trecutului.
Ne-am dispreţuit ţara.
Ne-am dispreţuit tradiţiile.
Am neglijat limba română. O rănim zilnic prin nepăsare şi printr-un amestec inutil de cuvinte străine şi totuşi limba noastră este comoara cea mai uşor de păstrat dar şi cea mai ameninţată de distrugere.
Nimeni nu ne va putea lipsi de limba pe care o vorbim câtă vreme ne va păsa de ea. Să ne străduim deci s-o păstrăm.

În plus suntem cam uşuratici, risipitori, amici ai plăcerilor, ai luxului ceea ce ne face să trăim mult peste posibilităţile noastre. O atestă datoriile pe care le-am cotractat la bănci.
Să nu uităm că datoriile sunt una din principalele cauze ale decăderii politice a unei ţări.

Dacă nu avem încă puterea de a fi din nou o naţiune puternică trăind într-o ţară reîntregită şi prosperă, putem fi destul de virtuoşi şi de înţelepţi pentru a pregăti şi merita aceasta.

Mareş Bogdan


SĂ FII TÂNĂR

Tinereţea nu e o perioadă a vieţii, e o stare de spirit, un efect al voinţei, o calitate a imaginaţiei, o intensitate emotivă, o victorie a curajului asupra timidităţii, a gustului pentru aventură asupra comodităţii.

Nu îmbătrânim pentru că am trăit un anumit număr de ani, îmbătrânim pentru că renunţăm la ideal. Anii ne ofilesc pielea, renunţarea la ideal ne ofileşte sufletul. Preocupările, îndoielile, temerile şi disperările sunt duşmanii care, încet, ne gârbovesc făcându-ne să ajungem pământ înainte să murim.

Tânăr este acela care se miră şi se minunează. El întreabă neîncetat ca un copil: şi apoi? el sfidează evenimentele şi se bucură de jocul vieţii.

Eşti la fel de tânăr ca şi credinţa ta. La fel de bătrân ca îndoiala ta. La fel de tânăr ca încrederea în tine însuţi. La fel de tânăr ca speranţa ta. La fel de bătrân ca descurajarea ta.
Vei rămâne tânăr atâta vreme cât vei fi receptiv. Receptiv la ce este frumos, bun şi măreţ. Receptiv la mesajele naturii, ale omului şi ale infinitului.

Dacă vreodată, inima îţi va fi muşcată de pesimism şi măcinată de cinism, Dumnezeu să aibă-n pază sufletul tău de moş.

General Mac Athur 1945

[TINERI PENTRU ROMANIA]

CASA PĂRINTEASCĂ
de Léon-Pamphile Lemay

Când părul mi-a albit, când am îmbătrânit,
Am mai văzut o dată casa noastră de la ţară.
Şi plopul înalt ce se avântă spre cerul boltit
Şi grădina ce ţăruşii o înconjoară.

Sufletul mi-e încă în acele locuri frumoase
Unde am petrecut o tinereţe liniştită.
Am răscolit cenuşa în vatra de fum înegrită
Şi amintiri uitate au ţâşnit radioase.

Purtarea mea părea de neînţeles
Şi copii râdeau. Nimeni nu le-a povestit
Că umila lor casă cândva m-a găzduit.

Iar când am plecat, întorcând capul ades,
I-am auzit spunând pe cei mici:
-De ce-a venit moşul ăsta să plângă pe aici?

Traducere de Pârvu Ana Maria

[TINERI PENTRU ROMANIA]

REFLECŢII

Pentru creştin viaţa e un dar de la Dumnezeu, iar corpul e „templul Sfântului Duh” (Sfântul Pavel, I Corint. 6, 19).
Creştinul trebuie să respecte viaţa din el şi să n-o distrugă încetul cu încetul prin abuz alimentar, beţie, droguri sau imoralitate.
Creştinul are grijă de trupul său pentru a face din el un slujitor al sufletului său, al semenilor săi şi al lui Dumnezeu.

Omul îşi procură bunurile pământeşti muncind.
Munca e sfântă pentru creştin. Prin muncă creştinul colaborează cu Dumnezeu la opera vieţii.
Omul munceşte în acelaşi timp pentru sine şi pentru ceilalţi. Pentru creştin munca nu trebuie să fie un mijloc de a se îmbogăţi ci o activitate socială pentru care ar trebui să primească un salariu just.
Munca ne asigură libertatea şi demnitatea, ne dezvoltă forţele şi facultăţile, ne ocroteşte de patimi, e o sursă de bucurie.
Munca trebuie deci considerată ca o binefacere.

În timp ce ne căutăm bunăstarea trebuie să ne ferim de iubirea de bani denunţată de Iisus Hristos ca o patimă contrară iubirii de Dumnezeu.

Clipele libere sunt bune doar dacă le folosim util şi sfânt: odihnă, relaxare onestă, cultivarea vieţii spirituale (lectură, respectarea zilei de duminică), viaţă de familie, viaţă socială.

Predescu Virgil

[Naeema]

Mah da aia care nu-s crestini ortodocsi sau sunt atei, se mai pot numi romani sau ei is orfani fara de neam si suflet patriotic ?

Aceasta postare a fost editata de Despicable Me: 28 August 2011 - 12:23 AM

[TINERI PENTRU ROMANIA]

ROMÂN ŞI CREŞTIN

Există la poporul nostru o legătură intimă şi constantă între creştinism şi viaţa de fiecare zi.
Pentru apărarea neamului creştinismul a ridicat, apărat şi însufleţit două bastioane: familia şi Sfânta Biserică.
Suntem creştini şi creştinismul rămâne suprema noastră linie de forţă.

Născuţi creştini, am rămas creştini.
Suntem printre puţinele popoare care au inserat spiritualul în terestru şi temporar.

Fiinţa noastră naţională are ca elemente constitutive creştinismul, limba română şi patria.
Vom fi mari sau mici, puternici sau slabi în măsura în care vom rămâne creştini, vom cultiva limba română şi ne vom iubi patria.

Suntem creaţi de istorie şi Dumnezeu ne-a dorit.
Dacă vrem să dăinuim să ne îndreptăm ochii spre idealul unui popor creştin de origine daco-romană şi să nu avem decât o singură dorinţă: să fim în mod absolut, cu îndârjire noi înşine.
Trebuie să rămânem noi înşine, să continuăm atitudinile înaintaşilor, să apărăm în fiinţa noastră integritatea noastră creştină şi română.
Integritate română, integritate creştină. Iată formula ce cuprinde în ea întreaga realitate a îndatoririlor noastre!

Să fim conştienţi de fiinţa noastră română şi creştină, aici e totul. Aici e măreţia noastră, aici e forţa noastră. Renunţând la aceasta cădem în mediocritate, ne pierdem raţiunea de fi ca popor.
Avem pentru a ne conduce în viaţă două mari idei directoare: idea creştină şi idea naţională.
Răul de care suferim ar exista, ar fi atât de mare dacă nu le-am fi întors o vreme spatele?

Românul e creştin.
De aceea şcoala trebuie să înceteze să mai formeze fiinţe mediocre, femei şi bărbaţi care nu mai au curajul credinţei lor, al sângelui lor, al limbii lor, al patriei lor, care aparent nu aparţin niciunei ţări, niciunui neam şi care prin trădarea zilnică a îndatoririlor lor civice sau naţionale atrag asupra ţării şi instituţiilor ei dispreţul străinătăţii.

Omul pe care şcoala ar trebuie să-l formeze nu-i un om abstract, un mit.
El este fiu al ţării, al naţiunii noastre şi are credinţă în Dumnezeu.
Trebuie formaţi români şi creştini pentru că aparţinem firesc ţării noastre şi culturii noastre şi pentru că nu e un defect sau un păcat să fii român, ci o bogăţie spirituală şi un drept al copiilor noştri,.

E o chestiune de viaţă şi de moarte.
Vom rămâne români dacă nu ştim ce înseamnă să fim români? Vom accepta efortul, sacrificiul pentru menţinerea şi dăinuirea noastră dacă nu ne cunoaştem trecutul şi cultura?
Pentru că nu vrem să dispărem ci vrem să trăim şi nu oricum ci cu demnitate, cerem şcolii, care ne-a fost întotdeauna un reazăm, să nu ne dea lovitura de graţie. Îi cerem umil şcolii noastre să formeze creştini şi români viabili, conştienţi de trecutul lor istoric şi cultural, capabili să rezolve problemele noastre vitale, hotărâţi să-şi asume destinul naţiunii lor.

Români viabili sunt românii care şi-au asimilat moştenirea culturală şi care sunt credincioşi trecutlui lor şi continuatori ai operei înaintaşilor.
Alianţa gândirii şi credinţei e la noi un imperativ categoric al tradiţiei şi nu vom putea construi nimic ignorând gândirea înaintaşilor.
Trebuie să fim de aici, trebuie să ne asumăm trecutul dacă vrem să continuăm ceva.
Români viabili sunt mai ales românii creştini.
Principiu al măreţiei şi al forţei, sursă a vieţii şi mândriei, creştinismul poate asigura propăşirea poporului român, poate face din el cel mai robust, cel mai mândru, cel mai frumos dintre neamurile omeneşti.
Popoarele creştine, chiar şi cele mici, pot ajunge mari.
Pacea necesară unei construcţii naţionale nu ne-o poate da decât eroismul. E lecţia care se desprinde din întreaga noastră istorie.
Credinţa noastră creştină ne-a dat şi ne va da tărie.

Mareş Bogdan

[zdjqwee]

Patriotilor, ati uitat sa il citati pe Tutea: "Visul meu e ca fiecare baba romana sa mulga vaca cu casca militara pe cap". Orice popor exista datorita unei conjuncturi istorice, nu datorita vreunei favori divine. Va pierdeti timpul preamarind ceva care a aparut practic din nimic si se indreapta spre nimic. Chiar nu aveti altceva mai bun de facut cum ar fi niste proteste la Cotroceni?

Aceasta postare a fost editata de ruudflo: 02 September 2011 - 11:56 PM

[Naeema]

TINERI PENTRU ROMANIA, la 02 September 2011 - 11:47 PM, a spus:

...

Deci, raman la intrebarea mea : romanul care nu-i crestin mai e roman sau nu ? Si mai am altele : daca parintii te boteaza in crestinism (ca doar nu iesi din uter crestin ) asta inseamna ca esti obligat sa fii crestin toata viata ? Ce inseamna a fi crestin ? Nu credinta defineste un credincios ? Daca respectivul nu crede in dogma crestina, ala ce este ? Totodata pierde dreptul de a se numi roman ?

Raspunde-mi cu cuvintele tale nu cu citate.
De fapt asta ce vrea sa fie, topic de propaganda, de spam, de ce anume ?
Este o persoana reala in spatele monitorului care posteaza sub nick-ul TINERI PENTRU ROMANIA ? Mie imi lasa impresia de un spam-bot care poateaza mesaje automate, pre-programate.
Nici nu stiu de ce ma obosesc sa intreb, din moment ce asta nu pare a fi un topic menit pentru interactie ci unul pentru livrarea unor anumite viziuni si atat.

Aceasta postare a fost editata de Despicable Me: 02 September 2011 - 11:59 PM

[bydy]

Topic inchis.

- Este interzisa doar postarea de citate, in regim "copy/paste", fara contributie personala sau fara a se specifica sursa/autorul. In caz contrar, mesajele ce contravin acestui punct, vor fi sterse.