Oare din aceleasi motive pentru care noi insine jucam Civilisations pe computerele noastre?
1. Dumnezeu se plictiseste. S-a saturat de cunoasterea sa. Vrea ceva nou.
2. Dumnezeu e satul de eternitate, in care nu se petrece nimic important, nimic funny. Pe Terra, razboaiele se poarta in timp.
3. Dumnezeu s-a saturat sa fie drept, nepartinitor. E placut sa iei partea unei tabere, si ii iti versi fulgerele pe cealalta.
4. Dumnezeu s-a saturat sa fie bun. Luand parte activa la razboaiele oamenilor, poate sa-si exploreze si latura intunecata, partea ascunsa, Umbra, cum ar spune Jung.
5. Dumnezeu are si el pulsiuni violente, si trebuie sa le descarce pe niste tapi ispasitori, ca doar de ce sa stea cu ele sa dospeasca in el. Astfel apare mania divina, teribila la infatisare.
6. Dumnezeu joaca Civilisations pe Terra pentru ca e un refugiu in visare, intr-o realitate paralela siesi. De ce anume fuge Dumnezeu? Fuge de sine, de prea cunoscutul ego.
7 Batand mar pe adversari mult superiori ca tactica si numar, Dumnezeu poate sa se simta omnipotent, puternic.
8. Dumnezeu se simte iubit de tabara pe care o sprijina. I se cere ajutorul, e invocat, chemat cu disperare, e mangaiat cu apelative tandre, e injurat cand paraseste. I se da atentie, e bagat in seama.
Mai veniti si voi cu idei.
Voi de ce jucati jocuri de strategie si batalii pe computer?
Care sunt motivatiile voastre?
Se potrivesc lui Dumnezeu?
Aceasta postare a fost editata de Kosmotro: 11 January 2011 - 02:45 AM
Contact
Facebook
Twitter
RSS














