Contact
Facebook
Twitter
RSS
Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri
Consumul anual de mezeluri īn Romānia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce īnseamnă că, īn fiecare zi, un romān mănāncă cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor romāneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că romānii nu se arată preocupaţi de ce pun īn farfurie.
l Slănină multă şi injecţii cu apă
Īn unităţile de producţie mari şi īn abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră īn producţia salamurilor, a cārnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor. Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face īntr-un recipient mare de metal, īn care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face īn cāteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face īn membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decāt compoziţia produsului.
De cealaltă parte, produsele "premium", ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşi care reţin cea mai multă apă. Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul. E-urile sunt importate şi, īn cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţinute prin deshidratare.
l Mezelurile şi sănătatea n-au nimic īn comun
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele "eco", sunt pline de chimicale. Cel mai mult, īnsă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: "Mezelurile şi sănătatea n-au nimic īn comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici". Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din Romānia se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs. Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă. Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. Īn schimb, pe timp īndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Romānii s-au obişnuit să cumpere apă la preţ de carne. Īn ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au īnceput să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, īn exces, īmpiedică fixarea calciului īn oase. Imaginaţi-vă ce īnseamnă asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.
l Etichetele fără valoare
Specialistul īn sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi īn specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau dependenţă: "Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănānci īncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar māncānd şi māncānd, duce la obezitate".
Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. "Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. Īn procesul chimic de extracţie se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare īl reprezintă Alzheimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, īn mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam. "Soia īn stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, īn schimb, chiar n-are ce căuta īntr-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.
l Bolile care ne urmăresc
Fosfaţii din mezeluri īmpiedică fixarea calciului īn oase. Afectează creşterea copiilor, iar īn 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrāneţe mai repede īn īnălţime şi, īn multe cazuri, vor fi obezi.
Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lāngă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza. "Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decāt īn zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai urāte forme de cancer - cel colonorectal", spune Mencinicopschi.
l Cārnaţi Cabanos
Conţine: carne de porc inferioară - cu slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia - 40%. Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi agent de afumare. Aditivi:stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează īn intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvāntarea se face īntr-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.
l Cārnaţi de porc
Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural - carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.
l Cotlet de porc
Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi īntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. Īn sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust. Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă. Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces īn Vest. Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen īn sānge.
l Lebărwurst
Conţine: carnea capului de porc īn proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe - inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. Īn malaxor se adaugă aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi. Compoziţia se ambalează īn membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C. Un lebărwurst "tradiţional" trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs şi, īn principiu, să aibă cel mult trei aditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile. Un produs mai puţin conservat īşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.
l Parizer de porc
Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (īn care intră oase măcinate), faină de soia, proteină vegetală, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin). După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute īn apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. Īn schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje speciale. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase.
l Salam de vară
Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gāt - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. Toate acestea se amestecă īn malaxoare, apoi se ambalează īn membrane artificiale (de plastic), se zvāntă şi se afumă industrial īntr-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile. Īn alte cazuri, se adaugă agent de afumare.
l Pastramă
Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate. Se taie īn şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust. Carnea stă īn sos timp de trei pānă la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează īn pungi de plastic, īn vid. Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.
l Şuncă de porc
Proporţiile de carne diferă īn funcţie de reţetă. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic (are īn compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant - carmin.
Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece īn malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la frig şi īncă o dată la 48 de ore după maturare. Apoi, compoziţia se pune īn forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează īn pungi de plastic, īn vid. (E.Z.)
.Mai cumpar de la un magazin care desface produse bio,preparate ca la mama acasa.
