[lupini]

Există topice dedicate ştirilor din domeniul politic, din cel social, sau monden, însă nu e nici unul dedicat noutăţilor tehnice şi ştiinţifice. Acest topic chiar asta va dezbate: noutăţile tehnologice, inovaţiile şi descoperirile ştiinţei.

Azi încep cu un calculator: cel mai puternic din lume !

.............

Cel mai rapid computer din lume, a fost construit de specialiştii în tehnologie militară din China.

Colosul are puterea a 175 000 de laptopuri de ultimă generaţie puse la un loc. Printre dotări, are 7168 de plăci grafice NVIDIA, care a costat fiecare în jur de 2 500 de dolari, şi peste 14 000 de procesoare Intel.

Super-computerul chinezesc denumit Tianhe-1A, operează la viteze astronomice, cu peste două trilioane de calcule pe secundă. Maşinăria, în valoare de 60 de milioane de euro, a fost construită de 200 de ingineri, pe parcursul a doi ani, şi ocupă fizic, 103 containere refrigerate constant.


Supercalculatorul Tianhe-1A



Tianhe-1A are un randament de 2,507 petaFLOP/s (2 507 trilioane de calcule pe secundă ), adică de 1,4 ori mai mult decât fosta deţinătoare a coroanei pentru cea mai rapidă maşină de calcul din lume, Cray XT5 Jaguar care are 1,75 petaFLOP/s, aflată în posesia Departamentului Energetic al S.U.A. De asemenea, super-computerul chinezilor, al cărui nume înseamnă "Calea Lactee" în dialect mandarin, prezintă o putere de procesare de 14 000 de ori mai mare decât cea a unui calculator obişnuit.



Sursa: descoperă.ro

[lupini]

Un asteroid în valoare de 670 de mii de miliarde de dolari



Sonda spaţiala japoneză Hayabusa a reuşit să extragă anumite materiale din asteroidul 25143 Itokawa (numit aşa în cinstea lui Hideo Itokawa, cel care l-a descoperit în 1998). S-a dovedit că acesta conţine o cantitate uriaşă de pietre preţioase şi alte elemente de aceeaşi valoare.

Sonda spaţială a ajuns în apropierea asteroidului în 12 Septembrie 2005, iar în data de 20 Noiembrie a aceluiaşi an, a aterizat pe asteroid, unde a staţionat vreme de circa 30 de minute, însă atunci nu a reuşit să adune probe. A doua aterizare s-a făcut în 25 Noiembrie tot în 2005, când s-a reuşit colectarea unor mostre de sol "asteroidian". Sonda spaţială a ajuns pe Pământ în Iunie acest an, în Australia, iar în urmă cu 5 zile, Agenţia de Explorări Spaţiale a Japoniei (JAXA), a confirmat că mostrele aduse sunt de pe asteroid.


Asteroidul 25143 Itokawa



Fotografie realizată de sonda Hayabusa. Sursa: JAXA

S-a constatat că materialul extras conţine 76 % metale preţioase şi cristale rare. Dacă 76 la sută din întregul asteroid ar conţine astfel de materiale, preţul său ar fi de 670 de mii de miliarde de dolari.

Asteroidul are o lungime de 700 metri şi o lăţime de 450 metri. Greutatea lui nu poate fi apreciată cu exactitate, din cauza materialelor preţioase care sunt pe suprafaţa lui, dar se presupune că acesta ar putea fi mult mai mare decât se estimează.

Asteroidul nu reprezintă un potenţial pericol pentru Pământ, dar este destul de tentant pentru oamenii de ştiinţă japonezi, care nu şi-au ascuns interesul pentru comoara din marele bolovan cosmic.



Sursa: ziare.com

Despre asteroid, Wikipedia


Ce bine-ar fi de-ar cădea o bucată de asteroid pe strada mea !

[Marinel]

lupini, la Nov 21 2010, 01:15 PM, a spus:

Ce bine-ar fi de-ar cădea o bucată de asteroid pe strada mea !

Chiar un fragment meteoritic comun, alcătuit din silicaţi este mai valoros decât greutatea lui în aur. Se vinde la licitaţii, cu gramul. Sunt destui "vânători de meteoriţi" în lume.

[lupini]

Satelit de mărimea unei pâini



N.A.S.A. a construit un satelit de dimensiuni foarte mici care a fost trimis în spaţiu pentru a cerceta tainele vieţii prin dezvoltarea unor microorganisme şi testarea lor în acele condiţii.

Nanosatelitul O/OREOS (Organism/Organic Exposure to Orbital Stresses) are mărimea unei pâini, cântărind circa 5,4 kilograme. Realizat de cei de la NASA Ames Research Center, nanosatelitul a fost lansat pe 20 Noiembrie, ca o încărcătură secundară, cu ajutorul unei rachete a Armatei americane - Minotaur IV - de pe Insula Kodiak din Alaska. Acesta a fost plasat pe o orbită circumterestră, la o înălţime de circa 640 de kilometri.


Nanosatelitul O/OREOS





O/OREOS este primul cubesat trimis în spaţiu de cei de la NASA, unde va studia microorganismele pe care le trasportă, prin intermediul experimentului Space Environment Survivability of Live Organisms (SESLO), prin care se va observa creşterea, activitatea, şi alte abilităţi ale microorganismelor de a se adapta la condiţiile din spaţiu.
Un alt experiment efectuat de nanosatelit, va fi Space Environment Viability of Organics (SEVO) prin care se va monitoriza stabilitatea şi schimbarea diferitelor materiale organice, expuse mediului extraatmosferic.

Un alt deziderat al acestei misiuni, este de a se arăta că se poate face cercetare şi cu bani puţini. Dacă există inteligenţă, imaginaţie şi voinţă, se poate face orice !

Cine e radioamator, poate chiar recepţiona date de la nanosatelit. Asta îmi aminteşte de acel grup de radioamatorişti germani din Bochum, care în 31 Martie 2006 , au recepţionat mesaje de la staţia spaţială Voyager 1.

În ultima vreme, costurile mari au determinat pe cei de la N.A.S.A. să creeze tipuri de sateliţi tot mai mici: minisateliţi (100 - 500 kg), microsateliţi (10 - 100 kg), nanosateliţi (1 - 10 kg) şi picosateliţi (0,1 - 1 kg).


Sursa: ziare.com

Alte surse: NASA.gov, Popular Science.




20 Noiembrie 2010 - Lansarea satelitului

[lupini]

A fost descoperită prima planetă din afara galaxiei noastre



Astronomii de la Institutul Max Planck din Heidelberg, Germania, au descoperit, cu ajutorul Observatorului European de Sud, din La Silla, Chile, o exoplanetă gigant.

Planeta nou descoperită, numită HIP 13044 b, are o masă de aproximativ 1,5 ori mai mare decât a lui Jupiter (de 400 ori mai mare decât Pământul) şi orbitează în jurul stelei HIP 13044, ce e la sfârşitul vieţii sale.

Aflată la circa 2 286 de ani-lumină de Pământ, ea se găseşte în constelaţia Fornax, ce poate fi văzută doar de locuitorii emisferei sudice. Planeta este aproape de steaua sa, fiind foarte fierbinte, având o perioadă de rotaţie pe orbită de doar 16 zile (Pământul se roteşte în 365 de zile).

Până în momentul în care scriu, au fost descoperite 504 planete în cadrul galaxiei noastre, conform Enciclopediei Planetelor Extrasolare, dar această planetă gigant este prima descoperită în altă galaxie.


Constelaţia Fornax, văzută din Emisfera Sudică





Planeta a cărei descoperire a fost anunţată pe data pe 18 Noiembrie, s-a născut într-o galaxie care în urmă cu circa 6 - 9 miliarde de ani a fost absorbită de către Calea Lactee, din galaxia "dizolvată" rămânând doar un petic numit fâşia Helmi.

HIP 13044 b orbitează în jurul stele HIP 13044, care se apropie de sfârşitul vieţii sale, având epuizat combustibilul pe bază de hidrogen şi care a trecut într-o nouă etapă de expansiune masivă numită - "gigant roşu" - în care a consumat probabil planetele interioare ale sistemului său solar.


Surse: ziare.com, Science

[lupini]

Misiune pentru descoperirea undelor gravitaţionale



Unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii moderne este cel al undelor gravitaţionale. Se crede ca acestea sunt secretul energiei întunecate.

O echipă de oameni de ştiinţă ai N.A.S.A. Jet Propulsion Laboratory, a ajuns mai aproape de rezolvarea acestui mister, prin testele efactuate în vederea lansării unei misiuni.
Undele gravitaţionale sunt cauzate de mişcarea rapidă a obiectelor masive, dupa cum afirma Albert Einstein în anul 1916. Dacă aceste unde vor fi detectate, atunci vom avea o cu totul nouă percepţie asupra Universului.

Cercetarea întreprinsa de N.A.S.A. a avut loc în Pasadena, în celebrele Jet Propulsion Laboratories (JPL), din California, şi a presupus testarea unui sistem de lasere care va fi montat la bordul unei misiuni spaţiale numită Laser Interferometer Space Antenna (LISA). Această misiune are ca scop detectarea semnalelor emise de undele gravitaţionale.



Laser Interferometer Space Antenna - (L.I.S.A.)





Misiunea va consta din trei staţii spaţiale "legate" între ele prin raze laser. Aceste staţii care vor avea în interior cuburi ce vor pluti în vid, se vor roti în jurul Soarelui la o distanţă de circa 5 milioane de kilometri una de cealalată. Pe măsură ce undele gravitaţionale vor trece prin aceste cuburi, ele vor determina schimbarea distanţelor dintre cele trei staţii spaţiale. Aceste schimbări vor fi determinate de măsurătorile realizate cu razele laser dintre cele trei obiecte. Precizia de măsurare e de ordinul unui picometru (10^-12 metri), adică 0,000 000 000 1 milimetri.

Misiunea care va fi lansată în 2020, este o cooperare dintre JPL N.A.S.A. şi Agenţia Spaţială Europeană (E.S.A.).


Surse: ziare.com, JPL.NASA.gov, Daily Galaxy.



Îmi pare bine că JPL s-a gândit şi la cercetarea undelor gravitaţionale. Eu am o idee conform căreia interferenţa generală a undelor, descoperită de Thomas Young în 1803, se aplică şi în cazul undelor gravitaţionale. Însă undele gravitaţionale determină şi existenţa undelor spaţiale, iar, cum în cazul undelor electromagnetice sau mecanice, două vârfuri de unde se anulează, adică două unde de lumină produc întuneric, la fel sper că se va descoperi şi aici: două vârfuri de unde gravitaţionale şi spaţiale se pot anula, creîndu-se nonspaţiu. Aceasta e cheia călătoriilor la mari distanţe în Univers.

[Ravl]

Interesant topicul, Lupini .

lupini, la Nov 21 2010, 03:15 PM, a spus:

Ce bine-ar fi de-ar cãdea o bucatã de asteroid pe strada mea !

O bucata mai mare si ati trece in nefiinta atat tu, cat si vecinii tai .

[Marinel]

lupini, la Nov 26 2010, 01:50 PM, a spus:

două vârfuri de unde gravitaţionale şi spaţiale se pot anula, creîndu-se nonspaţiu. Aceasta e cheia calătoriilor la mari distanţe în Univers.

Cred că îţi dai seama că este vorba despre o amplitudine infimă a acestor unde (deocamdată teoretice), ceea ce le indepărtează de acest scop.

[lupini]

Interfaţa creier-calculator



A fost realizată prima interfaţă creier-calculator. Realizarea tehnică numită Intendix, dezvoltată de compania Guger Technologies e un sistem ce utilizează căşti electroencefalogramice pentru măsurarea activităţii creierului. Impulsurile electrice ale creierului sunt preluate de instalaţiile din căşti şi transferate spre un cip în vederea "traducerii" informaţiilor. În acest mod se va putea realiza scrierea unui text fără a folosi mâinile, ci numai cu ajutorul gândului. Deocamdată, Interfaţa Creier-Calculator sau, în engleză BCI (Brain-Computer Interface), e scumpă - 9000 de euro - dar, e un pas important.

Mă gândesc acum cât costa un calculator la începutul anilor 1990, sau un pager la mijlocul aceloraşi ani, iar apoi, un telefon mobil cât o cărămidă, la finalul deceniului trecut.

Alte companii pretind că au preţuri mai mici pentru tehnologia BCI, cum sunt de exemplu Emotiv sau NeuroSky.



Interfaţa Emotiv





Surse: singularityhub.com, Human-computer interfaces, NeuroSky.com, Emotiv.com, Wikipedia.



Sunt convins că aşa cum în acest prim deceniu al secolului 21, au explodat comunicaţiile prin telefoane mobile, aducând totodată şi miniaturizarea lor, tot aşa, deceniul care urmează, va aduce explozia comunicaţiilor BCI, direct prin gânduri, prin miniaturizarea interfeţelor şi ieftinirea lor. La fel va fi şi conectarea la internet.

[lupini]

S-a găsit oxigen pe Rhea, unul dintre sateliţii lui Saturn



Sonda Cassini a descoperit că Rhea, unul dintre sateliţii planetei Saturn, are în atmosfera sa oxigen, fiind pentru prima dată când acest gaz a fost descoperit în mod direct pe o altă planetă.

Sonda Cassini a colectat o cantitate mică de oxigen, din atmosfera subţire a acestui satelit, în timp ce trecea deasupra acesteia, la o altitudine de 97 de kilometri, în luna Martie a acestui an.

Până acum, oxigenul a fost detectat pe alte planete şi sateliţii acestora, în mod indirect, cu ajutorul telescopului spaţial Hubble, şi alte instalaţii. Instrumentele de la bordul sondei Cassini au arătat că atmosfera, formată din cantităţi mici de oxigen şi dioxid de carbon, este susţinută de particule de pe Saturn, care se lovesc violent de suprafaţa satelitului.


Satelitul natural Rhea




Astronomii au descoperit 62 de sateliţi în jurul planetei Saturn. Cu un diametru de 1 529 de kilometri, Rhea este al doilea satelit ca mărime şi se crede că este format în totalitate din gheaţă.

Atmosfera satelitului Rhea este unică în sistemul lui Saturn. Doar Rhea şi Titan, cel mai mare satelit al planetei Saturn, au suficientă masă pentru a avea atmosferă şi gravitaţie. Totuşi, Titan are o atmosferă foarte subţire, formată din azot şi metan, cu foarte puţin oxigen şi dioxid de carbon.

În trecut, astronomii au utilizat telescoapele pentru a găsi oxigen în atmosfera sateliţilor planetei Jupiter: Europa şi Ganymede, dar astfel de teste nu au dat nici un rezultat în cazul lui Rhea, deoarece concentraţia de gaze era prea mică.

Potrivit instrumentelor de la bordul sondei Cassini, fiecare metru cub din atmosfera satelitului Rhea, conţine aproximativ 50 de miliarde de molecule de oxigen şi 20 de miliarde de molecule de dioxid de carbon. (În atmosfera Pământului sunt circa 5 ٠ 10²² molecule de oxigen)


Surse: ziare.com, guardian.co.uk

.