Complexul de inferioritate si cum aleg unii oameni sa il depaseasca...
#1
Scris 30 October 2010 - 03:41 PM
Ce cauta ei ? Modalitati de confirmare a propriei valori.
Cum ? Prin realizarea imposibilului. Exemplu: o tipa din aceasta categorie va umbla cu unul, doi sau trei in paralel, mintindu-i pe toti trei. Dintre ei unul singur ii place - cel intangibil. Ceilalti doar ii confirma valoarea. Daca ceilalti nu coopereaza se pierde contactul. Nu mai au utilitate. Care este imposibilul de realizat ? Sa o placa cel intangibil. Daca acesta o va placea in final, i se termina si lui utilitatea, intra in aceeasi categorie cu ceilalti, iar ea va cauta un altul care sa nu o placa, deoarece este prinsa intr-un loop de genul asta - persoanele care actioneaza pe modelul asta in general au avut parte de agresiuni severe psihice in copilarie si se simt acasa doar daca au parte de aceeasi agresiune si in viata adulta. Explicatie: din cauza lipsei afectiunii parentale la un moment dat maturizarea lor emotionala a fost pusa pe pauza. Sunt copii abandonati, vor cauta sa fie abandonati forever. In acelasi timp vor aplica ceea ce au invatat - abandonul a ceea ce este tangibil, deoarece nu se mai simt ok langa o persoana care nu le abandoneaza.
Cum se scapa de asa ceva ? Teoria spune ca doar cineva deosebit de rabdator le poate scapa de aceasta problema, cineva care sa le ofere ceea ce parintii nu le-au oferit - dragoste neconditionata. Dar majoritatea oamenilor nu sunt construiti sa ofere asa ceva strainilor.
Acu'... spuneti-va si voi parerea.
Nu stiu daca am deschis bine topicul, daca nu, mutati-l la psihologie.
#3
Scris 30 October 2010 - 05:20 PM
E adevarat ca elasticul spre trecut te face sa vrei sa-ti recreezi conditiile din copilarie, iar ca sa scapi de asta e nevoie de reflectie, de munca, altfel nu conteaza cat timp primesti iubire neconditionata.
#4
Scris 30 October 2010 - 05:30 PM
Aceasta postare a fost editata de bitter cherry: 30 October 2010 - 05:31 PM
#5
Scris 30 October 2010 - 05:40 PM
Chiar si complexul asta de inferioritate apare in familie.
A da, cand faci terapie calumea sa scapi de probleme care s-au dezvoltat in familie, daca ai un terapeut competent, iti zice si e normal sa accepti asta, ca fara ea nu e vindecare, ca esti responsabil pentru ce faci(unii ar zice si ca situatia ta prezenta e o alegere facuta de tine, chiar daca ai fost sub influenta mediului familial), dar nu te poti astepta la mult la cei care condamna psihologia pentru ca ei habar n-au ce zic, doar isi protejeaza parintii mentali.
Aceasta postare a fost editata de Ninja2: 30 October 2010 - 05:49 PM
#6
Scris 30 October 2010 - 06:14 PM
#7
Scris 30 October 2010 - 06:08 PM
Scorpio., la Oct 30 2010, 04:41 PM, a spus:
Acu'... spuneti-va si voi parerea.
Nu stiu daca am deschis bine topicul, daca nu, mutati-l la psihologie.
Expunerea ta lasa pe dinafara cazurile atipice. Este vorba despre copiii care au ales varianta contrascenariului. Adica cei care au spus: sunteti niste tampiti, nu fac ca voi, fac ca mine. Numai ca acest ``ca mine`` inseamna de fapt: fac invers decat voi. Mai exact: voi nu iubiti, eu o sa iubesc. Un astfel de copil va iubi (mai mult sau mai putin sincer) in ciuda tuturor oamenilor neiubitori pe care ii va intalni si impotriva tuturor dovezilor ca investitia nu merita. Va face asta pana la moarte, pana la nebunie sau pana se trezeste din contrascenariu. Daca se trezeste, e pus in situatia de a fi foarte prudent ca sa nu faca iar greseala de a investi aiurea, dar nici pe aceea de a-si sacrifica sentimentele. Mai trebuie sa invete sa iubeasca de-adevaratelea, nu ca sa demonstreze cuiva ceva, ci pt. ca asa e firesc. Cea mai mare problema va fi insa ca vor fi obsedati ca repeta aceeasi greseala investind din nou sentimente si vor fi expusi pericolului de a face alta greseala: aceea de nu investi de data aceasta. Incercand sa tina situatia sub control, vor parea celorlalti reci si calculati.
Ca sa fiu mai ontopic, complexul lor de inferioritate vine din faptul ca, spre deosebire de altii, trebuie sa-si ia foarte multe masuri de precautie. In cazul lor este nu o dorinta de confirmare a scenariului (sau abandonului, in termenii tai), ci o fuga de reconfirmare.
Aceasta postare a fost editata de Alexandra78: 30 October 2010 - 06:16 PM
#9
Scris 30 October 2010 - 06:22 PM
bitter cherry, la Oct 30 2010, 07:14 PM, a spus:
Vino şi tu cu nişte argumente (eventual, contra-argumente) mai solide, pe lāngă replicile care se vor a fi acide, dacă ştii să expui problema mai bine decāt dānsul.
#10
Scris 30 October 2010 - 06:28 PM
Greenberg, la Oct 30 2010, 07:22 PM, a spus:
Da, scriu o carte de psihologie online aici, fix pe roportal. In alta ordine de idei, e dreptul meu sa consider ca e cam de kko sa treci de varsta de 20 de ani si sa dai vina pe toate esecurile tale pe parintii tai. Responsabilizarea propriei persoane pentru viata pe care o ducem este parca un pas spre depasirea stadiului de victima. Adica poate unii se mai zbat si chiar reusesc sa depaseasca stadiul de plastilina.
Aceasta postare a fost editata de bitter cherry: 30 October 2010 - 06:22 PM
Impartaseste acest subiect:
Subiecte similare
| Topic | Deschis de | Replici | Vizualizari | |
|---|---|---|---|---|
|
As dori niste sfaturi daca se poate... | RazvanC2010 | 76 | 6.826 |
|
Alfred Adler
un teoretician neglijat in Romania |
Brukner | 10 | 932 |
|
Gafa monumentala intr-un clip video cu pretentii medicale
Ilustrarea complexului Oedip nerezolvat |
elandi | 14 | 5.943 |
|
Crestinii cred ca psihologia e demonica!
|
Hypathia | 216 | 13.921 |
|
Perfectionismul | Lirio | 89 | 2.899 |
Contact
Facebook
Twitter
RSS














