Este verbul obligatoriu pentru literatura?
#1
Scris 09 August 2010 - 10:37 AM
Plus ca, in literatura romana, Ion Creanga are o poveste destul de lunga in care nici el nu foloseste verbe. Din pacate imi amintesc vag aceasta informatie, si nu pot spune multe despre ea.
Ce parere aveti? Gresesc specialistii cand sustin ca verbul este cea mai importanta parte a propozitiei?
#2
Scris 09 August 2010 - 11:05 AM
#3
Scris 09 August 2010 - 11:18 AM
Si probabil mai sunt exemple de propozitii logice fara predicat...daca are cineva idei...e binevenit
#4
Scris 09 August 2010 - 06:09 PM
Itsi Bitsi, la Aug 9 2010, 12:18 PM, a spus:
Si probabil mai sunt exemple de propozitii logice fara predicat...daca are cineva idei...e binevenit
daca francezul si-ar fi dat seama ca nici o parte gramaticala nu e necesara literaturii nu ar mai fi scris nimic si mai bine ar fi fost
#5
Scris 09 August 2010 - 06:20 PM
Se cunosc si cazuri de romane scrise in nici o limba recognoscibila sau mai degraba intr-un amestec de limbi si interjectii si cuvinte neinteligibile - exemplul cel mai cunoscut este Finnegan's Wake al lui Joyce. Acolo fluxul verbal reprezinta delirul subconstientului unui muncitor cazut de pe acoperis si intrat in coma, in timp ce este privegheat de rude.
Sigur, romanul lui Joyce este un roman adevarat, nu o incercare de scamatorie tehnica, asa cum mi se pare ca a incercat frantuzul.
Aceasta postare a fost editata de lynxul_alb: 09 August 2010 - 06:21 PM
#6
Scris 14 August 2010 - 12:39 PM
Kazimir, la Aug 9 2010, 07:09 PM, a spus:
de ce spui asta? orice experiment e binevenit...ce a avut de pierdut editura care a lansat cartea?
mie mi se pare ca suna destul de logic un text fara verb:
Fata dupa hainele de pe rufe. Dupa aceea, fata dintr-odata langa mine si brusc: aaaaaaa!
Speriata, fata, cu degetul aratator spre un paianjen urias. Peste tot, rasul meu puternic. Fata, in final, mult prea timida...tacere....
#7
Scris 14 August 2010 - 12:54 PM
Itsi Bitsi, la Aug 14 2010, 01:39 PM, a spus:
mie mi se pare ca suna destul de logic un text fara verb:
Fata dupa hainele de pe rufe. Dupa aceea, fata dintr-odata langa mine si brusc: aaaaaaa!
Speriata, fata, cu degetul aratator spre un paianjen urias. Peste tot, rasul meu puternic. Fata, in final, mult prea timida...tacere....
speriat/a, daca il privesti ca adjectiv... nu e totusi prticipiul trecut al unui verb?
#8
Scris 14 August 2010 - 01:39 PM
Leonking, la Aug 14 2010, 01:54 PM, a spus:
de la "a speria" la "speriat" ... este intradevar un adjectiv format prin conversiune de la participiul verbului, dar in text determina substantivul "fata" si se declina dupa gen si nr, asa ca e adjectiv.
#10
Scris 14 August 2010 - 01:47 PM
Impartaseste acest subiect:
Subiecte similare
| Topic | Deschis de | Replici | Vizualizari | |
|---|---|---|---|---|
|
Va place sa cititi? | optimista | 152 | 25.081 |
|
Cartea care i se potriveşte cel mai bine celui de sus
recomandăm călduros tonul de glumă |
vesperala | 81 | 13.544 |
|
Oameni mici cand au fost mari
Note de lector |
arheus | 5 | 3.246 |
|
Stilul sau Ideea
|
Moonchild' | 24 | 4.569 |
|
Recomandă o carte!
Teme combinate |
yna. | 43 | 14.157 |
Contact
Facebook
Twitter
RSS















