[Itsi Bitsi]

Eu imi amintesc ca am lacrimat cand am citit Singur pe Lume si ii mor animalutele lui Remi. Nici macar nu-mi amintesc imprejurarile in care mor, dar stiu ca H. Malot a descris atat de bine sentimentele copilului incat am reusit sa ma identific cu el.
De asemenea, acum citesc o carte scrisa de un supravietuitor al Holocaustului (Oliver Lustig). Mult prea impresionanta ca sa raman rece-n fata ei.

Voi? Traiti pe deplin lectura unei carti?

[vesperala]

când au mâncat vulturii copilaşul Agripinei în La vulturi de Gala Galaction... e drept că aveam ani puţini dar am plâns o zi întreagă...

când a murit Decebal în povestirile istorice ale lui Dumitru Almaş

când a murit făt frumos în tinereţe fără bătrâneţe... numai un sadic face basme fără happy end

am plâns apoi citind La răscruce de vânturi...


şi am plâns când am citit, mai târziu, despre Eminescu următorul lucru: s-au dus când era bolnav nişte studenţi să îi ducă banii de la o chetă, ca ajutor. pomană, pentru un geniu. La plecare au luat de jos o hârtie mototolită; se afla pe ea poezia "Numai poetul"; adevărat sau nu, mi-au dat lacrimile.

Aceasta postare a fost editata de vesperala: 27 July 2010 - 11:24 PM

[ousor]

O data am plans cand am citit Winnetou

[vesperala]

ousor, la Jul 28 2010, 12:28 AM, a spus:

O data am plans cand am citit Winnetou

îl uitasem în lista mea; merci că mi-ai adus aminte.
într-adevăr, translatorul a fost la nivelul autorului.

[florianb]

vesperala, la Jul 28 2010, 12:26 AM, a spus:

îl uitasem în lista mea; merci că mi-ai adus aminte.
într-adevăr, translatorul a fost la nivelul autorului.

Da, si eu am fost foarte impresionat cind a murit Winnetou...

vesperala, la Jul 28 2010, 12:27 AM, a spus:

când a murit Decebal în povestirile istorice ale lui Dumitru Almaş

când a murit făt frumos în tinereţe fără bătrâneţe... numai un sadic face basme fără happy end

Hmm...Decebal a murit bine... iar ala nu prea e basm pentru copiii, mai mult pentru adulti.

[ironic]

In prima zi de scoala cand invatatoarea ne-a citit povestea PUIUL - Ion Alexandru Bratescu-Voinesti

[Itsi Bitsi]

vesperala, la Jul 28 2010, 12:27 AM, a spus:

şi am plâns când am citit, mai târziu, despre Eminescu următorul lucru: s-au dus când era bolnav nişte studenţi să îi ducă banii de la o chetă, ca ajutor. pomană, pentru un geniu. La plecare au luat de jos o hârtie mototolită; se afla pe ea poezia "Numai poetul"; adevărat sau nu, mi-au dat lacrimile.

da...e impresionant...si chiar daca probabil nu e adevarata aceasta povestioara, a trait cu siguranta momente dificile in viata lui.

ousor, la Jul 28 2010, 12:28 AM, a spus:

O data am plans cand am citit Winnetou

nu am citit Winnetou! rusine mie?

ironic, la Jul 28 2010, 12:36 AM, a spus:

In prima zi de scoala cand invatatoarea ne-a citit povestea PUIUL - Ion Alexandru Bratescu-Voinesti

mi-ai amintit de Moartea caprioarei! Mereu, mereu lacrimez citind ultimele randuri. Iar anul acesta mi-a fost foarte greu sa le-o citesc copiilor de clasa a V-a, fara sa lacrimez.

[ironic]

Itsi Bitsi, la Jul 28 2010, 12:48 AM, a spus:

Sa lacrimam...

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sã traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-mã, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Si codrul, ce adânc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!

[catherinedeneuve]

Oblomov
Am plans din cauza empatiei.

[Itsi Bitsi]

ironic, la Jul 28 2010, 12:52 AM, a spus:

scuze, fiind foarte obosita am scris Moartea caprioarei, in loc de Caprioara(de Garleanu).
Insa si versurile lui Labis sunt impresionante. Iar sfarsitul lui Labis...cand am aflat ca a murit la 21 de ani intr-un accident stupid, am fost socata.