Salt la continut


Fotografie
- - - - -

Flora spontana


  • Te rog sa te conectezi pentru a raspunde
70 replici la acest subiect

#51 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 31 July 2011 - 12:13 PM

Mătrăguna

(Atropa belladonna)



Mătrăguna (Atropa belladonna) este o specie de plantă erbacee, perenă, care face parte din genul Atropa, familia Solanaceae. Tulpina, cu înălţimea de 50-150 cm, formează de regulă de la jumătate trei ramificații.
Frunzele sunt ovale, cu marginea întreagă, dispuse altern la baza ramurilor şi perechi în partea superioară (una dintre ele fiind mult mai mare ca cealaltă).
Florile sunt brun-violete sau brun-purpurii. Planta înfloreşte în perioada Iunie-August.
Fructele sunt bace sferice cu multe seminţe şi sunt mai întâi verzi, apoi negre, lucioase şi suculente.



Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

Ultima colectie! Noile implanturi Allergan BRST

#52 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 01 August 2011 - 02:13 PM

Stejarul

(Quercus robur)



Stejarul (Quercus robur) este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă şi bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici şi anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Peţiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înfloreşte în luna Mai. Fructul este achenă (ghindă). Se întâlnește mai ales la câmpie şi în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găseşte şi în amestec cu alte foioase, în aşa-numitele păduri de şleau.
Este răspândit în Europa, Asia Mică şi alte câteva zone asiatice, Africa de Nord. În trecut era mult mai răspândit, de multe ori în amestecuri cu fagul şi alte foioase.
Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie Cantemir îl menţionează în Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei) ca fiind un cuvânt inexistent în maghiară sau bulgară.


Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#53 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 02 August 2011 - 02:00 PM

Cer

(Quercus cerris)



Cerul (Quercus cerris) răspândit în Peninsula Iberică şi Franţa, de la Oceanul Atlantic până în Asia Mică, fără a se depărta de ţărmul Mării Mediterane prea mult. În interiorul continentului pătrunde mai adânc doar la nord de Dunăre.
Cerul este specie termofilă, xerofită, vegetând la câmpie şi coline, în silvostepă şi subzona stejarului, în staţiuni cu climat blând, cu sezon de vegetaţie lung.
Înrădăcinarea este pivotantă, cu mare putere de penetrare a solurilor compacte.
Tulpina evident dreaptă, cilindrică, poate fi urmărită până la vârf; frecvent prezintă gelivuri (crăpături longitudinale) şi formaţiuni
canceroase umede.
Scoarţa formează de timpuriu un ritidom gros, pietros, negricios, cu fundul crăpăturilor roşu-cărămiziu.
Lemnul prezintă alburn lat şi duramen roşiatic, este tare, greu de prelucrat, calitativ inferior, utilizat mai mult ca lemn de foc (putere calorică asemănătoare fagului şi carpenului).
Coroana îngustă, cu ramuri concentrate spre vârf, are frunziş bogat.
Frunze sunt eliptice până la oblong-lanceolate, 5-15 cm, acute, cu baza îngustată, rotunjită sau slab cordată, pe margini sinuat-dinţat-lobate până la penat-sectate, lobii sunt scurţi, triunghiulari, ascuţiţi, terminaţi cu un mucron scurt; limbul este pielos pe faţa superioară, verde închis, pe dos cenuşiu sau gălbui pubescent. Peţiolul are până la 2,5 cm, uneori la bază cu stipele roşcate.
Florile sunt unisexuate, monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele femele câte 1-5, apar prin Mai.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#54 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 03 August 2011 - 01:55 PM

Fag

(Fagus sylvatica)



Fagul (Fagus sylvatica) este un arbore din zona temperată, având înălţimi de până la 35 metri. Este înalt, impunător, cu scoarţa netedă, cenuşie-albicioasă. Are muguri fusiformi, ascuţiţi, iar frunzele în general ovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, numit jir, este o nuculă, acoperită de o scoarță ţepoasă. Înflorirea are loc în luna Mai. Creşte în special la deal şi munte, dar poate fi întâlnit - sporadic - şi la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României. În trecut forma o pădure întinsă din Carpaţi până departe în Rusia de astăzi, legată de ceea ce se numește acum Taigaua siberiană. Pădurea a fost înlocuită în zonele din nord de Nistru (Podolia) cu silvostepă, stepe şi păduri relicte. În anumite regiuni din Bielorusia, Ucraina şi Rusia se păstrează părți din acest codru străvechi.
Fagul permite multor specii de plante mărunte să supravieţuiască în zonele în care predomină, formând, în cadrul aşa-numitelor făgete, biotopuri bogate şi pline de frumuseţe.





Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#55 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 05 August 2011 - 03:27 PM

Mesteacăn

(Betula)



Mesteacănul (Betula) este un copac de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care creşte mai ales în clima temperată nordică.
Frunzele sunt simple, şi pot fi dinţate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Coaja de mesteacăn este marcată de dungi fine, orizontale, este subţire, de consistenţa unei hârtii fine, şi se rupe în fâşii în mod natural. Florile sunt monoice (flori femele şi flori mascule, separat), deschizându-se în acelaşi timp sau cu puţin timp înainte de apariţia frunzelor, şi sunt formate din grupe de câte trei flori femele - amenţi (mâţişori) - prinse la baza mâţişorilor masculi.
Denumirea mesteacănului vine din cea latină a copacului: mastichinus.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#56 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 06 August 2011 - 12:59 PM

Arţar

(Acer platanoides)



Arţarul (Acer platanoides) este un arbore rezistent, cu lemnul alb şi tare, cu frunze caracteristice, lucioase, despicate în cinci lobi lungi şi ascuțiți, de 10 - 18 cm diametru, cu sinusuri larg rotunjite. Peţiolul frunzei este lung, frunza are o sevă lăptoasă. Toamna frunzele se colorează în galben-auriu ajungând până la roşu. Are flori de culoare galben verzuie, grupate în inflorescenţe care se deschid în Aprilie-Mai înaintea apariţiei frunzelor. Fructul este format din două samare alăturate, de 8 - 10 centimetri, cu aripioare late ce formează un unghi obtuz.
Arţarul este iubitor de climat călduros dar rezistent la geruri. Creşte şi se dezvoltă bine pe soluri uscate dar fertile cu continut mare de calciu. Rezistă bine şi la semiumbră. Creşte până la 30 de metri. Este rezistent la fum şi praf, motiv pentru care se foloseste de-a lungul şoselelor şi autostrăzilor, în perdele de protecţie.
A fost ales ca simbol al Canadei.



Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#57 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 07 August 2011 - 12:08 PM

Frasin

(Fraxinus excelsior)



Frasinul (Fraxinus excelsior) este un gen de plante din familia Oleaceae, originar din regiunile temperate ale emisferei nordice.
Atinge înălţimea de 40 de metri. Tulpina sa prezintă în partea tânără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie, iar în partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. Are frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. Înfloreşte în luna Aprilie, înainte de apariţia frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corolă, iar androceul este redus la două stamine. Pe acelaşi individ se găsesc flori mascule, femele şi hermafrodite. Fructul este aripat (samară).


Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#58 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 08 August 2011 - 01:15 PM

Plop

(Populus tremula)



Plopul (Populus tremula) este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori la care cad frunzele toamna) ce pot atinge înălțimea de 35-40 de metri.



Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#59 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 09 August 2011 - 04:16 PM

Anin

(Alnus incana)



Anin (Alnus incana) este un arbore indigen ce atinge înălţimea de 18-20 de metri. Specia este adaptată la climate reci şi aspre cu sezon de vegetaţie scurt, suportând astfel gerurile şi îngheţurile. Se localizează frecvent în staţiuni umede, prundişuri, pe lângă izvoare, în lungul pâraielor, pe pajişti, taluzuri mlăştinoase, mai rar, în turbării.
Tulpina deseori neregulată, uneori canelată.
Scoarţa este netedă, cenuşie albicioasă, lucioasă, nu formează ritidom, crăpând puţin la bază la bătrâneţe. Lemnul este mai fin, dar cu întrebuinţări puţine datorită dimensiunilor reduse. Coroană e bogată, cu ramuri îndreptate în sus. Lujerii sunt cenuşii pubescenţi, rotunzi, nelipicioşi. Muguri sunt alterni, mai scurt pedicelaţi, cu 2 solzi fin tomentoşi, mai apropiaţi de lujer, ovoizi, cu aspect de bob de grâu. Are frunze ovat-eliptice cu lungime de 4-10 centimetri, acuminate, cordate, lobulate sau dublu serate, verzi închis pe faţă, cenuşii tomentoase pe dos, nevâscoase.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#60 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 10 August 2011 - 01:50 PM

Salcia

(Salix L.)



Salcia (Salix L.) este un gen de plante din familia Salicaceae, cuprinzând arbori, arbuşti sau subarbuşti cu lujeri elastici şi frunze căzătoare. Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie, respectiv răchită. Numele popular de "salcie" provine în limba română din latinescul salix. Genul Salix este răspândit în întreaga emisferă nordică, fiind întâlnit în principal pe soluri umede, pe malurile râurilor, iazurilor şi lacurilor în zonele mai răcoroase.
Tulpina, poate fi noduroasă, scoarţa cu crăpături, înălţimea neatingând mai mult de 3-4 metri, dar la unele specii poate atinge până la 10-15 metri.
Frunzele sunt întregi (rar lobate), stipelate, cu peţioli scurţi, dispuse altern pe ramurile elastice, netede.
Florile unisexuate, dispuse în amenţi drepţi (care apar înaintea frunzelor sau odată cu acestea), cu 2-10 stamine, ovarul bicarpelar şi stilul cu 2-4 stigmate bifurcate. Mugurii pufoşi semi-deschişi ai salciei, înainte ca aceţtia să înflorească, sunt numiţi și mâţişori.
Fructul este o capsulă cu 2-4 valve.
Seminţele sunt mici, în număr mare şi acoperite cu perişori argintii.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0