Salt la continut


Fotografie
- - - - -

Flora spontana


  • Te rog sa te conectezi pentru a raspunde
70 replici la acest subiect

#51 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 31 July 2011 - 12:13 PM

Mătrăguna

(Atropa belladonna)



Mătrăguna (Atropa belladonna) este o specie de plantă erbacee, perenă, care face parte din genul Atropa, familia Solanaceae. Tulpina, cu nălţimea de 50-150 cm, formează de regulă de la jumătate trei ramificații.
Frunzele sunt ovale, cu marginea ntreagă, dispuse altern la baza ramurilor şi perechi n partea superioară (una dintre ele fiind mult mai mare ca cealaltă).
Florile sunt brun-violete sau brun-purpurii. Planta nfloreşte n perioada Iunie-August.
Fructele sunt bace sferice cu multe seminţe şi sunt mai nti verzi, apoi negre, lucioase şi suculente.



Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

Ultima colectie! Noile implanturi Allergan BRST

#52 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 01 August 2011 - 02:13 PM

Stejarul

(Quercus robur)



Stejarul (Quercus robur) este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă şi bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici şi anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Peţiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înfloreşte în luna Mai. Fructul este achenă (ghindă). Se întâlnește mai ales la câmpie şi în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găseşte şi în amestec cu alte foioase, în aşa-numitele păduri de şleau.
Este răspândit în Europa, Asia Mică şi alte câteva zone asiatice, Africa de Nord. În trecut era mult mai răspândit, de multe ori în amestecuri cu fagul şi alte foioase.
Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie Cantemir îl menţionează în Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei) ca fiind un cuvânt inexistent în maghiară sau bulgară.


Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#53 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 02 August 2011 - 02:00 PM

Cer

(Quercus cerris)



Cerul (Quercus cerris) răspndit n Peninsula Iberică şi Franţa, de la Oceanul Atlantic pnă n Asia Mică, fără a se depărta de ţărmul Mării Mediterane prea mult. n interiorul continentului pătrunde mai adnc doar la nord de Dunăre.
Cerul este specie termofilă, xerofită, vegetnd la cmpie şi coline, n silvostepă şi subzona stejarului, n staţiuni cu climat blnd, cu sezon de vegetaţie lung.
nrădăcinarea este pivotantă, cu mare putere de penetrare a solurilor compacte.
Tulpina evident dreaptă, cilindrică, poate fi urmărită pnă la vrf; frecvent prezintă gelivuri (crăpături longitudinale) şi formaţiuni
canceroase umede.
Scoarţa formează de timpuriu un ritidom gros, pietros, negricios, cu fundul crăpăturilor roşu-cărămiziu.
Lemnul prezintă alburn lat şi duramen roşiatic, este tare, greu de prelucrat, calitativ inferior, utilizat mai mult ca lemn de foc (putere calorică asemănătoare fagului şi carpenului).
Coroana ngustă, cu ramuri concentrate spre vrf, are frunziş bogat.
Frunze sunt eliptice pnă la oblong-lanceolate, 5-15 cm, acute, cu baza ngustată, rotunjită sau slab cordată, pe margini sinuat-dinţat-lobate pnă la penat-sectate, lobii sunt scurţi, triunghiulari, ascuţiţi, terminaţi cu un mucron scurt; limbul este pielos pe faţa superioară, verde nchis, pe dos cenuşiu sau gălbui pubescent. Peţiolul are pnă la 2,5 cm, uneori la bază cu stipele roşcate.
Florile sunt unisexuate, monoice, cele mascule grupate n amenţi, iar cele femele cte 1-5, apar prin Mai.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#54 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 03 August 2011 - 01:55 PM

Fag

(Fagus sylvatica)



Fagul (Fagus sylvatica) este un arbore din zona temperată, avnd nălţimi de pnă la 35 metri. Este nalt, impunător, cu scoarţa netedă, cenuşie-albicioasă. Are muguri fusiformi, ascuţiţi, iar frunzele n general ovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, numit jir, este o nuculă, acoperită de o scoarță ţepoasă. nflorirea are loc n luna Mai. Creşte n special la deal şi munte, dar poate fi ntlnit - sporadic - şi la cmpie, mai ales n regiunile nordice ale Romniei. n trecut forma o pădure ntinsă din Carpaţi pnă departe n Rusia de astăzi, legată de ceea ce se numește acum Taigaua siberiană. Pădurea a fost nlocuită n zonele din nord de Nistru (Podolia) cu silvostepă, stepe şi păduri relicte. n anumite regiuni din Bielorusia, Ucraina şi Rusia se păstrează părți din acest codru străvechi.
Fagul permite multor specii de plante mărunte să supravieţuiască n zonele n care predomină, formnd, n cadrul aşa-numitelor făgete, biotopuri bogate şi pline de frumuseţe.





Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#55 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 05 August 2011 - 03:27 PM

Mesteacăn

(Betula)



Mesteacănul (Betula) este un copac de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care creşte mai ales în clima temperată nordică.
Frunzele sunt simple, şi pot fi dinţate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Coaja de mesteacăn este marcată de dungi fine, orizontale, este subţire, de consistenţa unei hârtii fine, şi se rupe în fâşii în mod natural. Florile sunt monoice (flori femele şi flori mascule, separat), deschizându-se în acelaşi timp sau cu puţin timp înainte de apariţia frunzelor, şi sunt formate din grupe de câte trei flori femele - amenţi (mâţişori) - prinse la baza mâţişorilor masculi.
Denumirea mesteacănului vine din cea latină a copacului: mastichinus.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#56 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 06 August 2011 - 12:59 PM

Arţar

(Acer platanoides)



Arţarul (Acer platanoides) este un arbore rezistent, cu lemnul alb şi tare, cu frunze caracteristice, lucioase, despicate n cinci lobi lungi şi ascuțiți, de 10 - 18 cm diametru, cu sinusuri larg rotunjite. Peţiolul frunzei este lung, frunza are o sevă lăptoasă. Toamna frunzele se colorează n galben-auriu ajungnd pnă la roşu. Are flori de culoare galben verzuie, grupate n inflorescenţe care se deschid n Aprilie-Mai naintea apariţiei frunzelor. Fructul este format din două samare alăturate, de 8 - 10 centimetri, cu aripioare late ce formează un unghi obtuz.
Arţarul este iubitor de climat călduros dar rezistent la geruri. Creşte şi se dezvoltă bine pe soluri uscate dar fertile cu continut mare de calciu. Rezistă bine şi la semiumbră. Creşte pnă la 30 de metri. Este rezistent la fum şi praf, motiv pentru care se foloseste de-a lungul şoselelor şi autostrăzilor, n perdele de protecţie.
A fost ales ca simbol al Canadei.



Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#57 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 07 August 2011 - 12:08 PM

Frasin

(Fraxinus excelsior)



Frasinul (Fraxinus excelsior) este un gen de plante din familia Oleaceae, originar din regiunile temperate ale emisferei nordice.
Atinge nălţimea de 40 de metri. Tulpina sa prezintă n partea tnără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie, iar n partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. Are frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. nfloreşte n luna Aprilie, nainte de apariţia frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corolă, iar androceul este redus la două stamine. Pe acelaşi individ se găsesc flori mascule, femele şi hermafrodite. Fructul este aripat (samară).


Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#58 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 08 August 2011 - 01:15 PM

Plop

(Populus tremula)



Plopul (Populus tremula) este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori la care cad frunzele toamna) ce pot atinge nălțimea de 35-40 de metri.



Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#59 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 09 August 2011 - 04:16 PM

Anin

(Alnus incana)



Anin (Alnus incana) este un arbore indigen ce atinge nălţimea de 18-20 de metri. Specia este adaptată la climate reci şi aspre cu sezon de vegetaţie scurt, suportnd astfel gerurile şi ngheţurile. Se localizează frecvent n staţiuni umede, prundişuri, pe lngă izvoare, n lungul praielor, pe pajişti, taluzuri mlăştinoase, mai rar, n turbării.
Tulpina deseori neregulată, uneori canelată.
Scoarţa este netedă, cenuşie albicioasă, lucioasă, nu formează ritidom, crăpnd puţin la bază la bătrneţe. Lemnul este mai fin, dar cu ntrebuinţări puţine datorită dimensiunilor reduse. Coroană e bogată, cu ramuri ndreptate n sus. Lujerii sunt cenuşii pubescenţi, rotunzi, nelipicioşi. Muguri sunt alterni, mai scurt pedicelaţi, cu 2 solzi fin tomentoşi, mai apropiaţi de lujer, ovoizi, cu aspect de bob de gru. Are frunze ovat-eliptice cu lungime de 4-10 centimetri, acuminate, cordate, lobulate sau dublu serate, verzi nchis pe faţă, cenuşii tomentoase pe dos, nevscoase.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0

#60 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 10 August 2011 - 01:50 PM

Salcia

(Salix L.)



Salcia (Salix L.) este un gen de plante din familia Salicaceae, cuprinznd arbori, arbuşti sau subarbuşti cu lujeri elastici şi frunze căzătoare. Plantele din genul salix sunt cunoscute n Romnia sub numele generic de salcie, respectiv răchită. Numele popular de "salcie" provine n limba romnă din latinescul salix. Genul Salix este răspndit n ntreaga emisferă nordică, fiind ntlnit n principal pe soluri umede, pe malurile rurilor, iazurilor şi lacurilor n zonele mai răcoroase.
Tulpina, poate fi noduroasă, scoarţa cu crăpături, nălţimea neatingnd mai mult de 3-4 metri, dar la unele specii poate atinge pnă la 10-15 metri.
Frunzele sunt ntregi (rar lobate), stipelate, cu peţioli scurţi, dispuse altern pe ramurile elastice, netede.
Florile unisexuate, dispuse n amenţi drepţi (care apar naintea frunzelor sau odată cu acestea), cu 2-10 stamine, ovarul bicarpelar şi stilul cu 2-4 stigmate bifurcate. Mugurii pufoşi semi-deschişi ai salciei, nainte ca aceţtia să nflorească, sunt numiţi și mţişori.
Fructul este o capsulă cu 2-4 valve.
Seminţele sunt mici, n număr mare şi acoperite cu perişori argintii.




Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata

Imagine adaugata


  • 0