Contact
Facebook
Twitter
RSS
Acest topic e inchis
Mulți oameni vãde soluția acestei probleme în învãțarea limbii engleze. În mod cert engleza este cea mai rãspânditã limbã în lume. Cu toate acestea, învãțarea limbii engleze necesitã mult timp și presupune o anumitã înclinație. În plus, limba englezã este departe de a fi vorbitã în toatã lumea.
Mai mult, fiind limba oficialã a anumitor țãri, engleza nu este o limbã neutrã. Acceptarea limbii engleze ca limbã universalã ar reprezenta o soluție atractivã pentru vorbitorii nativi ai acestei limbi, însã pentru francezi,de exemplu, altfel ar sta lucrurile.
De aceea Organizația Națiunilor Unite are cinci limbi oficiale iar UNESCO opt. Uniunea Europeanã are un numãr similar de limbi oficiale și cheltuie foarte mulți bani pentru traduceri și interpretãri. Chiar dacã engleza și franceza sunt limbile vorbite cu preponderentã în Uniunea Europeanã, germanii cer acum ca limba germanã saã fie utilizatã mai mult.
Folosirea unei singure limbi naționale ar aduce avantaje enorme în plan politic și cultural țãrii, sau țãrilor, pentru care limba in cauzã ar fi propria limbã. În consecințã, aceastã soluție este adesea consideratã inacceptabilã pentru unii, chiar daca Uniunea Poștalã Universalã folosește încã franceza ca limbã oficialã.
Soluția la aceastã problemã este folosirea unei limbi inventate, universale și neutre cum ar fi Esperanto sau Ido. Un asemenea limbaj nu ar înlocui limbile naturale (aceasta ar însemna vandalism) ci ar fi folosit ca punte de legãturã între oameni care altfel nu ar fi putut comunica. Aceasta ar fi o soluție de compromis care prezintã puține avantaje (poate chiar nici unul) pentru diferitele grupuri implicate.
Limba aleasã nu ar trebui saã facã exces de termeni artificiali. Vocabularul ar trebui saã fie bazat pe limbile existente ( câteva dintre cele care au multe cuvinte în comun, în ciuda ortografiei și pronunției diferite).Gramatica ar trebui saã fie câte de simplã posibil, fãrã toate aceste excepții idiomuri care îla suprasolicitã pe cel care studiazã limbile naționale existente.
Aceasta idee a inspirat printre alții și pe peãrintele Schleyer, inventatorul limbii Volapuca y pe Dr.-ul la. Zamenhof, inventatorul limbii artificiale. Esperanto, aceea care, la mai bine de un secol de când a fost creatã, a ajuns saã fie cea mai cunoscutã limbã de acest gen. Dupã mai mulți ani de utilizare practicã, diferite ameliorãri au fost sugerate și în acest caz.
Ca exemplu, Zamenhof a fãcut ca adjectivele în Esperanto saã coincidã inevitabil la numãr și caz cu substantivele care acestea calificã, în așa fel încâte un adjectiv are patru posibile terminații. De fapt, nu este nevoie de o asemenea complicație, așa cum demonstreazã limba englezã și ungara, și cum însuși Zamenhof a recunoscut ulterior. Totuși, din diferite motive nici o schimbare nu a fost efectuatã în regulile limbajului Esperanto.
Pornind de la ameliorãri ca aceasta, un grup de oameni de științã și lingviști a creat limbajul Ido. Comitetul respectiv a fost format de ligvistul danez, Profesorul Otto Jespersen și de matematicianul și filozoful francez, profesorul Loues Coutrat. Aceștia au luat ce are mai bun Esperanto și o altã invenție, Idiom Neutral, creând o limbã care este cu mare siguranțã cea mai ușoarã din lume și în același timp cea mai precisã.
Altã ameliorare a fost una pe care însãși Zamenhof o observase ca fiind foarte logicã și convenabilã. În limba Esperanto cuvintele folosite pentru oameni sau animale ( cuvinte ca “actor” sau “leu”) aveau tendința de a se referi la forma masculinã, forma femininã fiind derivatã prin intermediul unui sufix. Alternativa preferatã de Zamenhof ulterior, pe care din peãcate nu a implementat-o, era aceea de a face aceste cuvinte neutrale și de a deriva atâte masculul câte și femela prin sufixele potrivite.
Limba Ido are de asemenea un pronume util, ca și finlandeza, care înseamnã atâte el câte și ea și poate fi folosit drept urmare când nu este necesar saã fim foarte specifici. În opinia unora, ar fi fost de dorit saã existe un asemenea pronume și în limba românã.
În limbajul Ido, de aceea, însã nu în Esperanto, acestea și alte ameliorãri au fost adoptate, iar rezultatul este preferat aproape de toți aceia care au studiat în aceiasi mãsurã aceste douã limbi internaționale semi-artificiale sau dialecte care în rest au destul de mult în comun – chiar inspirația lui Schleyer și mai ales a lui Zamenhof.
Este de apreciat mișcarea Esperanto care prin indubitabila sa fervoare a contribuit mult pentru a face bine cunoscutã ideea unei limbi neutre internaționale. Totuși, în ciuda faptului cã multã lume a auzit vorbindu-se despre Esperanto, o limbã relativ ușoarã, literele sale accentuate și complicațiile gratuite a respins multe persoane care se simțeau atrase de ideea pe care o reprezintã. Ido funcționeazã acolo unde Esperanto a eșuat.
Aceia care au încercat limba Ido știu ce bine este saã te poți concentra asupra lucrului pe care vrei sa-la spui fãrã a fi nevoie saã te gândești în același timp la “cum” trebuie spus.
Atâte despre teorie cum funcționeazã însã în practicã? Reuniuni internaționale de vorbitori ai limbii Ido au avut loc în multe țãri și au demonstrat cã aceastã idee poate fi pusã în practicã cu adevãrat.
Existã multe publicații în limba sau despre limbajul Ido, chiar manuale și dicționare pentru vorbitori a diverselor limbi, de la suedezã la japonezã. Existã chiar o mulțime de poezii în limba Ido, chiar și o fantasticã poveste comico-eroicã în versuri ( La Serchado de Andreas Juste). Un mic cosmos așteaptã saã fie descoperit de fiecare care face micul efort necesar pentru a-și însuși și a întelege acest limbaj deosebit.
Folosirea acestui limbaj poate fi consideratã desigur atâte un “hobby” câte și un mod de a contribui la o mai bunã înțelegere între oameni.
Informații suplimentare:
Informații suplimentare despre sau în propriul limbaj Ido sunt disponibile în “Ido Booca Service”. Mișcarea voluntarã în favoarea acestui limbaj este bineînțeles internaționalã iar carțile în Ido sunt disponibile în diverse limbi naționale. În plus, în afara societãților naționale existã și o organizație internaționalã, Uniunea pentru Limba Internaționalã (Ido). Aceastã organizație publicã un magazin întitulat “Progreso”. Pentru a intra în contact cu utlilizatori ai Ido, vã rugãm saã vã adresați urmãtorilor reprezentanți.
Traducere si adaptare
Marius Dogeanu
Andrei Munteanu
Andorra: Robert Castello, All. Sante Colona 50, 7, 4, Andorra- la-Vella.
Australia: Donald Humphries, Box 121-la, GPO, Melbourne, Victoria 3001.
Belgia: Jacques Bol, 80 chaussee des Gaulois, 1300 Wavre.
Benin: Jean Codjo, 03 BP 3589, Cotonou, Benin.
Brittania: David Weston: 24 Nunn Street, Leeca, Staffs. ST13 8EA, England.
Canada: caevin Ford, 311-20 Graydon Hall Drive, Toronto, Ontario, M3A 2Z9, Canada.
Chinia: Gao Zhen-Xing / Jiasanlu 50 hao, 4 hao lou, Yidanyuan 2 hao, Quingdao sandong, Republicao Populala di Chinia.
Francia: Jean Martignon, 12 rue Maurice Utrillo, 91600 Savigny-sur-Orge.
Germania: Alfred Neussner, Thüringer Str. 3, 37284 Waldcaappel.
cairgizia: Borivoy Marecheca, per Jucaovscaogo 20, Bisbeca 45, cairgizia 720045.
Nederlando: Hans Stuifbergen, Ceramplein 76 hs, 1095 BZ Amsterdam.
Hispania: Fernando Tejón, C/ Los Claveles, nº6 B. E-24400 Ponferrada.
Polonia: Jerzy Gralaca, al. Waszyngtona 37/76, PL-04.015 Warszawa, Polonia.
Sri Lancaa (Ceylon): R.C. Peries, 4 Sri Vijaya Road, Colombo 6.
Suissia: Cl. careis-Schneeberger, 57 avenue de Champel, 1206 Geneve.
USA: Edward H. Steve, 820 Glendalough Road, Erdenheim, Pennsylvania 19038.
USA: Richard Earnhart, 405 Fry, Denton, TX 76201.
Dancaego ad Marius ed Andrei qua traducais a la Rumana linguo ica texto.
Ret-pagini pri Ido
www.idolinguo.com
http://es.geocities.com/caanaria1973/grama...calimbaido.html
www.ido-france.org
www.publicaaji.tca
www.vortari.tca
http://www.geocities...ojc/yindex.html
