Jurnal de sampanie aventurile unei libertine
#1
Scris 26 January 2010 - 08:35 PM
#3
Scris 26 January 2010 - 08:47 PM
Saharian, la Jan 26 2010, 08:41 PM, a spus:
=)) e foarte amuzant. Tocmai vin de pe softpedia, unde m-am ales cu un bann pentru ca m-am luat le cearta cu un administrator. Ideea e ca si acolo, primele reactii cam astea erau. dar dupa aia s-au mai lamurit si am inceput sa discutam:)
#4
Scris 26 January 2010 - 08:57 PM
#5
Scris 26 January 2010 - 09:05 PM
mica_curioasa, la Jan 26 2010, 08:57 PM, a spus:
Fireste. Dar ma crede cineva? Toti partenerii mei au insemnat ceva pentru mine. Nu am facut nebunii de dragul nebuniilor, am facut nebunii de dragul partenerilor. Imi place sa le indeplinesc fanteziile sexuale. Am limitele mai ridicate decat ale altor femei, sunt dispusa la mai multe, dar asta nu inseamna ca nu pot fi cuminte.
#6
Scris 26 January 2010 - 09:17 PM
Anther_one, la Jan 26 2010, 09:05 PM, a spus:
Increderea scade invers proportional cu nr partenerilor sexuali. Normai ca ai simtit ceva pentru ei.... dar daca simti in fiecare zi pentru altul...
Insa tu stii cel mai bine.
#7
Scris 27 January 2010 - 03:07 AM
Off topic dar nu pot sa ma abtin: Pe "o" l-ai uitat sau asa ai vrut tu?
Acum relativ la intrebarea ta,nu cred ca in conditii normale poti devenii o sotie buna.Buna pentru o majoritate ,care vede sotia asta intr-un anume fel, mai apropiat cu siguranta de puritanism decat de libertinism.
Tocmai pentru ca ai simtit ceva pentru fiecare si ti-ai asumat sentimental toate relatiile,combinat cu excentricitatile , ma face sa cred ca se va mai repeta.Este filozofia ta erotica si asta te defineste ca femeie.In consecinta poti fi o sotie foarte buna ,pentru un barbat la fel de libertin ca si tine si inca si mai plin de excentricitati ,cat mai erotice.
Daca imi spuneai ca ai avut doar relatii interesate de exemplu si o gramada de excentricitati ,abia atunci te incadrai in teoria mea, care spune ca astfel de femei pot devenii cele mai bune sotii.Nu mai au curiozitati erotice,relatiile au fost de conjunctura,asteapta barbatul care sa le aduca fericirea, iar un barbat care le iubeste si trece cu vederea aventurile trecutului devine un mic idol pentru ele.
#8
Scris 27 January 2010 - 04:58 AM
Anther_one, la Jan 26 2010, 08:35 PM, a spus:
Eu cred ca nu poti deveni o sotie buna decat pentru o perioada limitata de timp. Adica, sa explic mai clar: poti deveni o sotie buna in sensul de: o companie placuta, reliable, grijulie si atenta la nevoile sotului tau, care in mod sigur va fi un barbat fericit daca aplici cu el (only) ceea ce ai invatat pana acum, dar tu nu cred ca vei fi o sotie fericita. Deci casatoria ca si excentricitatile sexuale le faci pentru tine, pt placerea ta, sau pentru altii? Adica poti incerca o casnicie, dar eu cred ca daca excentricitatile sexuale si casnicia le faci pentru placerea ta, la un moment dat ceea ce esti in sufletul tau (si care te-a "impins" la viata de dinainte de casnicie) va iesi din nou la iveala si-si va cere drepturile. Of course, poti sa incerci sa te "educi" in sensul casniciei si renuntarii la libertatea ta, precum si la monogamie, dar nu cred ca sunt sanse mari de reusita. Pe langa chestiunile care tin de fire, mai ia in considerare si obisnuintele create de tipul de viata pe care l-ai avut pana acum. Mai bine incerci ceva de domeniul "parteneriatului", adica un partener de cursa lunga, alaturi de care sa dai sharing la o parte din viata ta, dar sa-ti pastrezi apartamentul tau (sau locul tau personal), precum si independenta. Nu inteleg de ce toate femeile sunt invatate ca fericirea si implinirea inseamna casnicie, familie, copii, in primul rand nici nu cred ca omul e facut sa fie monogam, multe probleme de cuplu si sociale pornesc de la monogamia autoimpusa (dar nici cu ideea "zburatului din floare-n floare" nu sunt de acord, in primul rand ca experimentatul in exces duce la uzura fizica si sufleteasca
#9
Scris 27 January 2010 - 09:17 AM
Nu intamplator am deschis acest topic. Simt ca ma aflu la un moment in viata mea in care trebuie sa trag niste concluzii. Am 33 de ani, si daca hotarasc ca o viata de familie este tot ce imi doresc, trebuie sa o fac repede, altfel nu mai e timp. Eu una simt ca nu mi se potriveste, ca nu e de mine, insa mi-e foarte frica sa nu regret mai tarziu.
Intr-adevar ma indragostesc repede si foarte tare, si se pare ca desi am o varsta, nu reusesc sa trec de stadiul asta al innamorarilor copilaresti. Se pare ca la mine nu tine de varsta, tine de felul meu de a fi.
Ati mai cunoscut persoane ca mine? Cum sunt? Ce fel de viata au?
mica_curioasa, la Jan 26 2010, 09:17 PM, a spus:
Insa tu stii cel mai bine.
Nu chiar in fiecare zi
Nu stiu exact care este polititca forumului si in cate amnunte pot intra. Ideea mea nu este de a ma exprima vulgar, dar cat mai detaliat, pentru a obtine reactii cat mai relevante realitatii. Asa ca m-ar ajuta o explicatie in acest sens.
Burel001, la Jan 27 2010, 03:07 AM, a spus:
Off topic dar nu pot sa ma abtin: Pe "o" l-ai uitat sau asa ai vrut tu?
Acum relativ la intrebarea ta,nu cred ca in conditii normale poti devenii o sotie buna.Buna pentru o majoritate ,care vede sotia asta intr-un anume fel, mai apropiat cu siguranta de puritanism decat de libertinism.
Tocmai pentru ca ai simtit ceva pentru fiecare si ti-ai asumat sentimental toate relatiile,combinat cu excentricitatile , ma face sa cred ca se va mai repeta.Este filozofia ta erotica si asta te defineste ca femeie.In consecinta poti fi o sotie foarte buna ,pentru un barbat la fel de libertin ca si tine si inca si mai plin de excentricitati ,cat mai erotice.
Daca imi spuneai ca ai avut doar relatii interesate de exemplu si o gramada de excentricitati ,abia atunci te incadrai in teoria mea, care spune ca astfel de femei pot devenii cele mai bune sotii.Nu mai au curiozitati erotice,relatiile au fost de conjunctura,asteapta barbatul care sa le aduca fericirea, iar un barbat care le iubeste si trece cu vederea aventurile trecutului devine un mic idol pentru ele.
Pe "o" nu l-am tastat din gresala =)) Dar nu ma deranjaza, mi se pare funny
Tocmai ce spui tu ma alarmeaza si pe mine. Prea sunt asumate toate. Daca sunt dependenta de asta? De perioada de inceput, de zapaceala aia de la inceput, de schimbare?
Calauza, la Jan 27 2010, 04:58 AM, a spus:
Nu simt apropiindu-se nici o uzura, de nici un fel. Doar presiunea asta a celor din jurul meu, de a ma asza la casa mea, da a intemeia o familie a inceput sa ma puna pe ganduri. Daca ei au dreptate? Daca am sa regret mai tarziu?
Aceasta postare a fost editata de Anther_one: 27 January 2010 - 09:19 AM
#10
Scris 27 January 2010 - 09:21 AM
un frustrat insurat
Impartaseste acest subiect:
Subiecte similare
| Topic | Deschis de | Replici | Vizualizari | |
|---|---|---|---|---|
|
|
Dzidzean | 433 | 30.510 |
|
Pune-ti voi intrebari,sa scap eu de tristete! |
MaxJuve | 1.850 | 64.593 |
|
Intrebari pentru "moa"
Astept nelamuriri,sa le lamuresc :) |
Tristan | 104 | 18.122 |
|
Despre Cleo.gabriela
am si eu un topic ca toata lumea nu? |
cleo.gabriela | 55 | 5.654 |
|
|
Black Elk | 9 | 2.006 |
Contact
Facebook
Twitter
RSS















