Nu cred ca exista vreo persoana careia sa ii placa sa mearga la dentist, astfel ca in momentul in care trebuie sa merg la stomatolog "bucuria" care ma cuprinde e de nedescris.
In primul rand ma spal pe dinti cat de des pot, timp de cel putin 10 minute (este in cabinetul stomatologului un afis pe care scrie ca trebuie sa periezi minim 5 minute fiecare parte), sa nu zica dentistul ca nu am grija de dantura mea. In al doilea rand ma auto-inoculez ca vizita mea la doctor este absolut necesara.
Daca nu ma duc chiar azi, durerea mea de masea se va agrava pana cand efectiv voi muri din cauza suferintei extreme.
Dupa pregatirea psihica uzuala, ma imbrac cu niste haine in care m-as simti comod sa sufar un accident mortal si plec.
La cabinet citesc tot timpul cate un numar vechi din Avantaje sau din mai stiu eu ce revista ale carei informatii imi sunt atat de pretioase incat nici numele revistei nu mi-l mai amintesc.
Cand imi vine randu,l asistenta ma cheama si incepe showul. Pai ma durea tare, dar acum nu am nimic, nu cred ca e grav, e doar vorba de o sensibilitate, mai trebuie sa ma asez pe scaun?
Aha, ok, dar va asigur eu ca nu e grav. Dar e. Trebuie sa imi optureze maseaua si inainte de asta sa o curatati cu FREZA. Oh my God!
Cam pe aici filmul rationalitatii mi se taie. Il privesc pe doctor cu ochi mari si umezi mai ceva ca o caprioara. Nu se induioseaza. Bat putin din picioare cand imi pune babetica. Nimic. Gem cand imi baga oglinda in gura ca sa vada mai bine.
Doar nu te doare cand ma uit, nu? Ma simt jenata, ma potolesc putin. Acum baga freza. It's over. In orice moment doctorul va sughita, va face un carcel la degete, ii va aparea in fata ochilor o fantoma si va tresari, va paraliza pe partea dreapta si inevitabilul se va produce – va scapa freza in gura mea.
Vai cat de trist va fi. Oare voi avea bani pentru operatiile estetice? Dar voi reusi sa supravietuiesc frezei? Cat de mult va plange mama la inmormantare. Probabil ca iubitul meu, innebunit de durere, il va ucide pe doctor spre a-mi razbuna moartea si astfel isi va petrece tot restul vietii la inchisoare.
2 lacrimi imi curg pe obraz. Ce tragedie. Cata durere. Atatea vieti distruse. Gata mi-a pus pasta. Nu am voie sa mananc jumatate de ora, in rest sunt ca noua. Vai, va multumesc domnule doctor, nu stiu ce m-as face fara dumneavoastra. Cum sa ma doara! A, nu mi-a fost frica nici un moment!
Nu stiu de ce le este frica unora la dentist. Oameni fara minte.
Aceasta postare a fost editata de Darianna: 03 January 2011 - 07:09 PM
Motiv editare: scos linkuri reclama din mesaj.