[Alla.s]

Povestea mea.. a inceput acum aproape 9 ani .. intr-o superba zi de 14 februarie

Totul a fost frumos..am fost impreuna de la 14 ani (8 ani).. faceam absolut totul impreuna.. eram de nedespartit.. ne intelegeam din priviri...
Dupa 6 ani, am hotarat sa ne mutam impreuna, eram ca si casatoriti... ne faceam o gramada de planuri..
Marea lui problema era aceea ca eu sunt dansatoare, ca am foarte multi admiratori..se temea f mult sa nu-l parasesc pentru altcineva desi nu i-am dat niciodata motive...Pentru el am facut foarte multe sacrificii, am renuntat pana si la cel mai mare vis al meu..dansul.. (nu va imaginati ca eram animatoare sau ceva de genu).. Am crezut ca merita sa fac sacrificii pentru omu pe care-l iubesc din toata inima..

In sfarsit, am avut si o perioada mai proasta, de vreo 2 luni in care a fost tentati de multe ori sa luam o pauza deoarce eu am avut un deces in familie si ma cam retrasesem, locuiam cu parintii .. am trecut si peste asta cu bine, zic eu...

Toate bune si frumoase ... ieseam cu prietenii, ne distram...nimic suspect...se intelegea foarte bine cu prietenii mei, ba chiar m-a surprins pentru ca era un tip mai retras, nu-i placeau anturajele astea... cluburi, etc .... pana intr-o zi... cand a aparut acasa..il simteam ca are ceva de spus dar nu stia cum s-o faca... Mi-a spus ca nu mai poate continua asa, se simte vinovat de ceea ce-mi face si nu este drept... Am crezut ca este o gluma..dar s-a dovedit un fapt real...
Avea o relatie de cateva saptamani cu cea mai buna prietena a mea, o fata pentru care mi-as fi dat viata, am facut atatea pentru ea..

Am ramas pur si simplu socata, nu stiu cum a continuat discutia, cert este ca mi-a fost foarte greu sa cred ... credeam ca e o gluma de-a lor..pentru ca urma sa implinim 8 ani jumate de cand eram impreuna ...

Bineinteles, a doua zi ..dupa ce a plans toata seara si si-a cerut iertare ..si-a facut bagajele si a a plecat ... n-a mai auzit nimeni de el..si bineinteles nici de "cea mai buna prietena"

Dupa 4 luni m-au cautat amandoi... eu bineinteles ca ma prefaceam ca sunt super ok.. i-am iertat.. am ramas amici pentru simplu fapt ca-l iubesc si vreau sa fie fericit, chiar daca mi-a gresit..si al 2 lea motiv este acela ca o iubesc si pe ea, am crescut impreuna, am mancat din aceeasi farfurie si nu vreau sa sufere, mai ales ca a avut o viata nu tocmai perfecta ... Desi nu imi imaginez viata fara el, am supravietuit, am putut sa fortez un zambet pentru fericirea lor... asta pentru ca il iubesc enorm si daca alaturi de mine n-a putut gasi fericirea deplina, sper s-o gaseasca alaturi de ea..

Si ca sa rasuceasca si cutitul in rana.. Pe 17 octombrie sunt invitata la nunta lor, domnisoara de onoare .. Nu stiu cum voi putea privi toata lumea prezenta de acolo... sau cum ma voi abtine sa nu curga nici o lacrima, sa zambesc si sa le urez casa de piatra din toata inima ..

SO... girls, boys... ceea ce am invatat pana acum este ca viata nu se opreste in loc pentru tine, cu bune, cu rele..trebuie sa mergi mai departe...am suferit mult, inca ma mai doare... nu stiu de unde am puterea asta..dar ii multumesc lui Dumnezeu ca sunt in viata si ca pot rezista ... de cate ori ma trezesc dimineata as vrea sa cred ca a fost doar un cosmar dar ma uit imediat in partea stanga si cand vad locul liber in pat, ma trezesc la realitate.. ma spal pe fata si imi continui viata


Life's short... better move fast

Aceasta postare a fost editata de Alla.s: 10 September 2009 - 05:09 PM

[bistro]

Nu pot spune decât că mă uit la tine de pe poziţia celui cu suflet piticesc, de jos în sus. Te admir, eşti un om bun.

[Saharian]

Cu un asa suflet vei gasi si tu ce cauti, sunt convins

Pana atunci, jos palaria

[Dingo25]

Sincere felicitari Alla pentru felul in care ai gestionat situatia. Multe altele nu ar fi reusit sa faca ce ai facut tu. Mai mult ca sigut o sa iti gasesti si tu o persoana care sa te iubeasca neconditionat.

[Diela]

bravo ţie că ai trecut peste asta cu fruntea sus şi că poţi să te bucuri pt ei şi să rămâneţi prieteni mai departe

acuma poţi şi tu să-ţi continui pasiunea - dansul şi sa-ţi găseşti pe cineva care să te iubească şi să nu-ţi îngrădească pasiunile

your sad story has a brave life-lasting ending

Aceasta postare a fost editata de Diela: 10 September 2009 - 05:31 PM

[Lachesis.]

chiar ca..meriti toata admiratia !!!
chiar e o lectie de viata ceea ce ai patit tu desi inca n-ai trecut peste...bravo pt taria ce o ai in tine si capul sus! ce-i al tau cu siguranta e pus deoparte

[Lion79]

cand vad astfel de fete.. imi pare rau ca m-am insurat..

Aceasta postare a fost editata de Leu79: 10 September 2009 - 05:38 PM

[Alla.s]

multumesc pentru incurajari..

am mers mai departe pentru ca am fost nevoita ... desi recunosc ca inca imi mai este foarte greu... i-am iertat pentru ca au facut parte din viata mea foarte mult timp, insa nu cred ca voi putea sa mai fiu prietena lor... le doresc tot binele, dar n-as rezista sa ma aflu printre ei.. sa iesim impreuna si sa faca cu ea lucrurile pe care le facea cu mine in trecut.. mi-e prea greu..

iar dansul..toate vechile pasiuni imi amintesc de el.. vreau s-o iau de la inceput si sa nu-mi mai aminteasca nimic de el


am 23 ani, am toata viata inainte


thanks again pentru rabdare si pentru incurajari... va doresc tot binele si sa nu treceti prin ce am trecut eu ..sau prin altele si mai dureroase

[florianb]

Alla.s, la Sep 10 2009, 05:57 PM, a spus:

1) ...o iubesc si pe ea, am crescut impreuna, am mancat din aceeasi farfurie

2)... ca sa rasuceasca si cutitul in rana.. Pe 17 octombrie sunt invitata la nunta lor, domnisoara de onoare

1. Ba chiar mai mult de atit...

2. Ca sa fie timpenia pina la capat, chiar iti recomand sa accepti!
Besteleste-i pe amindoi si da-i dreaqu' cit mai repede!

[Lion79]

Alla.s, la Sep 10 2009, 06:39 PM, a spus:

multumesc pentru incurajari..

am mers mai departe pentru ca am fost nevoita ... desi recunosc ca inca imi mai este foarte greu... i-am iertat pentru ca au facut parte din viata mea foarte mult timp, insa nu cred ca voi putea sa mai fiu prietena lor... le doresc tot binele, dar n-as rezista sa ma aflu printre ei.. sa iesim impreuna si sa faca cu ea lucrurile pe care le facea cu mine in trecut.. mi-e prea greu..

iar dansul..toate vechile pasiuni imi amintesc de el.. vreau s-o iau de la inceput si sa nu-mi mai aminteasca nimic de el


am 23 ani, am toata viata inainte


thanks again pentru rabdare si pentru incurajari... va doresc tot binele si sa nu treceti prin ce am trecut eu ..sau prin altele si mai dureroase

oricum eu nu cred in relatiile de amicitie dintre 2 fosti iubiti..asa ca e normal sa nu vrei sa mai fi prietena cu ei .
doar nu esti masochista

io daca as fi in locul tau nu m-as duce la nunta lor. si m-as sterge la fund cu invitatia
cateodata e chiar ok sa fi vipera

Aceasta postare a fost editata de Leu79: 10 September 2009 - 05:41 PM