[laursan3]

Pentru unii religia este ascultarea oarba de o anumita doctrina fara a intelege pricipiul din spatele ei. Ei traseaza lui Dumnezeu un anumit mod de actiune (de parca ar avea un dispozitiv GPS a carui harta ar fi desenata de om) si nu vad o alta posibilitate pentru interventia lui Dumnezeu in viata lor in afara celei pe care ei insisi o au in minte.
Exemple:
-Unii nu inteleg ca Dumnezeu nu face binele pe care il poate face omul decat prin om: http://www.ziua.ro/n...-08-04&id=35223
-Sunt situatii in care trebuie sa minti ca sa salvezi viata unui om (in al doilea razboi mondial unii evrei au fost salvati fiindca autoritatile au fost mintite cu privire la locatiile in care sunt ascunsi). In schimb sunt lideri religiosi care prin dezvaluirile lor au riscat viata unor oameni refugiati in bisericile lor.
-Unii resping avortul in cazul sarcinilor care pun in pericol viata femeilor (aici ii bagam pe toti:catolici, ortodoxi,adventisti, baptisti, penticostali etc).
-Nu cred ca are rost sa mai detaliem refuzul transfuziilor de sange la Martorii lui Yehova!
-etc
Astfel de cazuri nu au legatura cu o religie in ansamblul ei (cu exceptia Martorilor) ci cu un numar mic de oameni cu vedere ingusta.
Pe ce se poate baza contruirea unor principii de viata sanatoase, in conditiile in care, studiind aceeasi carte vazuta ca sfanta, (Biblia, Coranul etc) unii apuca pe cai rezonabile si sanatoase intr-o lume civilizata si altii (un numar mic) sunt dispusi sa faca chestii care mai de care mai absurde?

Aceasta postare a fost editata de laursan3: 06 August 2009 - 10:58 AM

[otilia*]

laursan3, la Aug 6 2009, 11:57 AM, a spus:

Pe ce se poate baza contruirea unor principii de viata sanatoase, in conditiile in care, studiind aceeasi carte vazuta ca sfanta, (Biblia, Coranul etc) unii apuca pe cai rezonabile si sanatoase intr-o lume civilizata si altii (un numar mic) sunt dispusi sa faca chestii care mai de care mai absurde?

Pe educatie,nivel de gandire,deschidere.

[laursan3]

otilia9, la Aug 6 2009, 12:02 PM, a spus:

Pe educatie

Sunt unii care nu sunt dusi pe la scoli si totusi sunt pasnici! La ce te referi? Am avut o colega martora in generala si educatia nu a facut-o sa nu adere la principii religioase nesanatoase!

otilia9, la Aug 6 2009, 12:02 PM, a spus:

nivel de gandire

Adica?

otilia9, la Aug 6 2009, 12:02 PM, a spus:

deschidere.

Catre ce?


(Uneori folosim aceleasi cuvinte dar vorbim limbi diferite)

Aceasta postare a fost editata de laursan3: 06 August 2009 - 11:10 AM

[otilia*]

laursan3, la Aug 6 2009, 12:08 PM, a spus:

Sunt unii care nu sunt dusi pe la scoli si totusi sunt pasnici! La ce te referi?

Adica?

Catre ce?


(Uneori folosim aceleasi cuvinte dar vorbim limbi diferite)

M-am referit la cele 3 luate impreuna.
Educatia,si aici cei 7 ani de acasa au un rol important,ofera baza de la care porneste modul de a gandi propriu fiecarui individ,iar deschiderea catre orice posibilitate vine din modul de gandire.Binenteles ca pe parcursul vietii,acumuland informatie se produc modificari in perceptia individuala.

[K0ntr0VerSy]

otilia9, la Aug 6 2009, 12:02 PM, a spus:

Pe educatie,nivel de gandire,deschidere.

Adica exact pe componentele antagonice ale indoctrinarii religioase...

Noi ne inoculam si insusim fel si fel de teorii fantastice, dupa care ajungem sa traim in realitati paralele, virtuale, scindandu-ne de realitatea inconjuratoare.
Si uite asa ajungem sa credem ca, printr-o succesiune de fapte bune, vom ajunge sa fim rasplatiti in viata asta sau (mai grav) in cea viitoare.
Cand de fapt, suntem supusi acelorasi necazuri ale vietii precum cei 'necredinciosi'. Poate chiar mai rau decat ei.
Si uite asa vom trai intr-o perpetua frustrare: dupa ce ajuti 10 batranici sa treaca strada (chiar de o faci neconditionat, din vointa pura), te trezesti tu insuti lovit de camionul Fabricii de Fericire Coca-Cola. Si sa imi spuna cineva ca nu se intreaba "De ce, Doamne? Ai uitat de alea 10 batranici?" si ca nu se supara pe Dumnezeu...
In timpul asta, un trecator care o huiduia pe ultima batranica si facea misto de ea, se duce la proximul chiosc si cere o Coca-Cola rece.
In timp ce tu astepti Paramedicii sa iti opreasca pierderea de sange.

Toata alegoria de mai sus pentru a 'demonstra' ca viata si intamplarile din viata unui om nu tin deloc cont de credinta lui.
Soarele straluceste asupra tuturor la fel de mult sau putin.
Bineneteles, depinde de latitudinea geografica la care te afli.

Religia sau credinta segrega oamenii in merituosi si nemerituosi, 'de-ai nostri' sau 'de-ai lor'.
Dar minuni sau nenorociri se intampla credinciosilor, necredinciosilor, satanistilor, ateilor sau vanzatorilor de Coca-Cola. Rece.

[VEMANS]

laursan3, la Aug 6 2009, 11:57 AM, a spus:

Pe ce se poate baza contruirea unor principii de viata sanatoase, in conditiile in care, studiind aceeasi carte vazuta ca sfanta, (Biblia, Coranul etc) unii apuca pe cai rezonabile si sanatoase intr-o lume civilizata si altii (un numar mic) sunt dispusi sa faca chestii care mai de care mai absurde?

Sunt de acord cu ce-a postat otilia 9 dar ce te faci daca cei 7 ani de-acasa , si eu cred ca ei constituie baza educatiei, sunt petrecuti in " familii dispuse sa fac chestii care mai de care mai absurde" ?

[laursan3]

Cum procedam cu cei aflati in situatia acelui pastor penticostal a carui caz a fost prezentat in massmedia stiind ca, orice le-ai spune, tot nu te aud (psihologic resping orice dezbare etica... au calea lor)?

[K0ntr0VerSy]

'7 ani de acasa' nu prea au legatura cu sensul substantivului 'educatie', atunci cand vine vorba de spiritualitate.
Educatia se refera la a invata sa gandesti.

Ca daca zici 'buna ziua' de cate ori se cuvine, cari vecinei sacosa cu gogonele si nu scrii pe pereti, nu inseamna ca gandesti rational.
Astea sunt doar gesturi-reflexe pe care le inveti prin repetitie si corectie din partea parintilor.

Ce se intampla in mintea ta nu poate controla nimeni. Decat tu insuti.

S-au vazut oameni educati in spirit religios acasa si care au devenit atei.
S-au vazut si oameni fara educatie religioasa care si-au insusit-o mai tarziu.

laursan3, la Aug 6 2009, 12:52 PM, a spus:

Cum procedam cu cei aflati in situatia acelui pastor penticostal a carui caz a fost prezentat in massmedia stiind ca, orice le-ai spune, tot nu te aud (psihologic resping orice dezbare etica... au calea lor)?

Ala e un exemplu din mii, din sute de mii.

Atat timp cat religia si credinta in naluci se va perpetua, ce dezbatere etica sa abordezi?
Nu numai ca nu ai sa le dovedesti vreodata ca gresesc, dar ai sa fii pus tu in situatia de a dovedi ca nu gresesti.
Ei or sa se prevaleze de vointa lui Dumnezeu.
Beat that if you can.

[Finnian]

K0ntr0VerSy, la Aug 6 2009, 10:42 AM, a spus:

Toata alegoria de mai sus pentru a 'demonstra' ca viata si intamplarile din viata unui om nu tin deloc cont de credinta lui.

Daca faci fapte bune cu gandul de a fi rasplatit, in orice fel, deci nesincere, nu au nici o valoare, si tu in sinea ta stii asta (vorbesc la general). Credinta te elibereaza. De nimicuri. Nimicurile pentru care se streseaza oamenii in permanenta. Te face sa uiti de tine uneori, sa nu astepti nimic de la nimeni. Sau de la viata, pe degeaba. Si tocmai asta face ceea ce primesti, pe neasteptate, atat de valoros. Cand reusesti sa transpui asta in viata ta, esti fericit. Iar asta valoreaza orice.

K0ntr0VerSy, la Aug 6 2009, 10:42 AM, a spus:

Religia sau credinta segrega oamenii in merituosi si nemerituosi, 'de-ai nostri' sau 'de-ai lor'.
Dar minuni sau nenorociri se intampla credinciosilor, necredinciosilor, satanistilor, ateilor sau vanzatorilor de Coca-Cola. Rece.

.
Gresit. Dumnezeu spune sa iubesti pe toata lumea, inclusiv pe cei care te urasc. Ca nu te intelegi cu ei e alta problema. Nu te poti intelege cu toata lumea, asta e valabil mai ales la nivel intelectual. Un om cu adevrat credincios nu vrea sa fie vazut ca merituos de catre ceilalti pentru ca nu e merituos nci macar in ochii lui.

Aceasta postare a fost editata de WinoStonehead: 06 August 2009 - 12:11 PM

[Apopii]

Toti oamenii cred in ceva, chiar si ateii si asta datorita faptului ca asa este structura umana. Omul simte nevoia inconstienta de a-si raporta propriul eu la ceva exterior. Unii aleg ceea ce se numeste in mod traditional religie si se raporteaza la continutul acelei religii, altii aleg stiinta, anumite aspecte din realitate, in functie de ce i se potriveste mai bine. Cei ce simt o nevoie mai mica de a se raporta la ceva, sunt cei cu care se poate discuta normal si cu care poti ajunge la o intelegere, chiar daca acea intelegere nu le modifica credinta. Ceilalti, la care se referea laursan3, mai putini la numar, simt o nevoie mai acuta iar credinta lor se transforma in delir mistic, acestora poti sa le aduci oricate argumente si de orice natura, nu obtii nimic deoarece mintea lor nu mai functioneaza normal, ea adapteaza realitatea la propriul delir!