[unoarecare]

Societatea din azi nu permite unuia ca mine sa se afirme cu adevarat.Nu am nici suficienta educatie si nici puterea psihica sa rezist intr-o organizare catastrofala precum cea actuala.
Dar contextul genaral e altceva,nu am nici drept si nici cunoastere suficienta ca sa pot generaliza; in schimb pot analiza un caz particular:...
Ce drept am eu oare sa traiesc cand nu am puterea sa ma conving nici pe insumi ca merit sa exist. De ce ?
Pai, pentru ca nu sunt destul de destept ca sa ajung intr-o clasa superioara in nici-un domeniu din cele existente....nu pot accepta sa traiesc in anonimat....sa fiu in clasa de mijloc...in multimea ignoranta....si nu am puterea sufleteasca sa accept sa exist ca un rebut social , ca un "prost"
Nu merit sa traiesc pentru ca in douazecisiunu de ani nu am avut macar un prieten adevarat...nu mai vorbesc de iubire adevarata sau adoratie fata de ceva anume.
Nu merit sa traiesc pentru ca societatea nu ma accepta , nu ma integreaza .Traiesc ca o fantoma.
De ce eu , de ce sa sufar atat?...;M-i se spune ca altii se descurca cu mult mai putin...sunt in imposibilitate fizica sau psihica ,fapt care nu le poate oferi decat "speranta" ca, inainte de a trece in randul celor disparuti in abis, vor avea sansa de a ajunge la paroxism.Ce frumoasa e ideea asta! ;Nu-si dau seama oare cat de purila poate sa fie aceasta speranta?.Nu-si dau seama oare cat de mult se pot insela cand spun ca speranta il defineste pe om ?.Ei bine eu nu am nici macar speranta aceea; Inseamna oare asta ca eu sunt defect...poate ca da.Poate ca imi lipseste o parte din suflet sau din minte ;Imi lipseste bucatica care este se pare conditie imperios necesara ca sa fac parte din aceasta adunatura numita sociatate.
Imi pare rau ca nu am aceasta onoare ;ca nu pot adera la aceasta minunata adunatura de entitati orgasmice care traiesc in armonie suprema.
Care e atunci solutia ?.

Aceasta postare a fost editata de unoarecare: 20 March 2009 - 09:37 PM

[Roxana@ Elena]

Dar ce te face pe tine sa zici ca nu ai suficienta cunoastere si ca esti mai prejos de ceilalti?

da inteleg sa zici ca esti in incapacitate fizica si psihica in acest moment ,pentru ca probabil esti intr-o depresie foarte severa si cam fara chef de viata.
Speranta moare ultima intotdeauna. Da e viata nedreapta de fel ,cunosc sentimentul,stiu cum este,insa viata e facuta sa lupti ....adica sa ajungi sa intelegi care e bucuria vietii,sa descoperi,acolo e adevaratul farmec si sens al vietii.

[bistro]

unoarecare, la Mar 20 2009, 11:33 PM, a spus:

Care e atunci solutia ?.

Cucul şi pupăza.

[Roxana@ Elena]

HMMMM interesanta solutie zici tu acolo...zi si mie cum vine asta?

[Naeema]

unoarecare, la Mar 20 2009, 03:33 PM, a spus:

Nu am nici suficienta educatie si nici puterea psihica sa rezist intr-o organizare catastrofala precum cea actuala.
... nu sunt destul de destept ca sa ajung intr-o clasa superioara in nici-un domeniu din cele existente....nu pot accepta sa traiesc in anonimat....sa fiu in clasa de mijloc...in multimea ignoranta....si nu am puterea sufleteasca sa accept sa exist ca un rebut social , ca un "prost"

Ceea ce nu ai tu este confidenta si respect fata de tine insuti.Tarie de caracter si suflet se pare ca nici pe astea nu le ai dar nu cred ca are deaface cu desteptaciunea sau prostia ci mai degraba cu faptul ca esti deziluzionat si depresat.Vezi totul in negru si imi pari extrem de pesimist.
Din experienta mea,oamenii prosti nu ar spune nici in ruptul capului ca sunt prosti pentru ca ei nu se vad a fi in primul rand.Pe cand un om mai destept se auto-analizeaza din cand in cand si sunt mai exigenti cu ei insisi...poate nu chiar asa extrem ca tine insa.

In continuare...cum definesti tu acea "clasa superioara" careia doresti sa apartii? Si de ce anume te consideri a fi un rebut social doar pentru ca nu te-ai afirmat in lume? E gresit si nesanatos felul cum gandesti.

Citeaza

Nu merit sa traiesc pentru ca in douazecisiunu de ani nu am avut macar un prieten adevarat...nu mai vorbesc de iubire adevarata sau adoratie fata de ceva anume.

Daca erai la batranete si pe pat de moarte spunand ca nu ai avut vreodata parte de vreun prieten sau iubire adevarat te-as fi compatimit,dar asa la cei 21 de ani ai tai cu toata viata inainte...sorry...nu simpatizez.

Citeaza

De ce eu , de ce sa sufar atat?...;M-i se spune ca altii se descurca cu mult mai putin...sunt in imposibilitate fizica sau psihica ,fapt care nu le poate oferi decat "speranta" ca, inainte de a trece in randul celor disparuti in abis, vor avea sansa de a ajunge la paroxism.Ce frumoasa e ideea asta! ;Nu-si dau seama oare cat de purila poate sa fie aceasta speranta?.Nu-si dau seama oare cat de mult se pot insela cand spun ca speranta il defineste pe om ?

Prin ceea ce treci tu acum,numesc psihologii in layman terms " the why me stage".Multi oameni trec prin faza asta intrebandu-se de ce ei...
Nu exista un raspuns care sa-ti lumineze confuzia in privinta asta,dar solutii exista.Nu te mai autocompatimi si ia totul asa cum este cu bune cu rele.
Si da este adevarat ceea ce ti se spune.Sunt altii in situatii mai sombre decat a ta si totusi se bucura de fiecare clipa cum pot mai bine.Nu stiu daca speranta este ceea ce-l defineste pe om dar cu siguranta ca este un factor important in instinctul nostru de a supravietui si a merge inainte.

Citeaza

Care e atunci solutia ?

Sunt cateva:

1.Terapie la psiholog
2.Anti-depresante (solutie temporara)
3.Meditatie,yoga sau orice chestii din categoria ZEN
4.Vreo doua palme si un "wake up call"


Albert Einstein said: "Only a life lived for others is worth living"

Aceasta postare a fost editata de Naeema: 20 March 2009 - 10:08 PM

[bistro]

unoarecare, la Mar 20 2009, 11:33 PM, a spus:

Ce drept am eu oare sa traiesc cand nu am puterea sa ma conving nici pe insumi ca merit sa exist. De ce ?
Pai, pentru ca nu sunt destul de destept ca sa ajung intr-o clasa superioara in nici-un domeniu din cele existente....nu pot accepta sa traiesc in anonimat....sa fiu in clasa de mijloc...in multimea ignoranta....si nu am puterea sufleteasca sa accept sa exist ca un rebut social , ca un "prost"
Nu merit sa traiesc pentru ca in douazecisiunu de ani nu am avut macar un prieten adevarat...nu mai vorbesc de iubire adevarata sau adoratie fata de ceva anume.
Nu merit sa traiesc pentru ca societatea nu ma accepta , nu ma integreaza .Traiesc ca o fantoma.
De ce eu , de ce sa sufar atat?

Meriţi TOTUL! Omul are 2 merite:
- ăla de-a fi dobitoc, tolomac, de-a se lăsa călcat în picioare de propriul cuget, de a-şi scurge sufletul cu lamentări etc
- şi acela de a-şi găsi sâmburele de strălucire, de a-şi exploata "darurile", de a fi inţelept, isteţ, bun, cald, tandru şamd

Liniile astea 2 se mai întrepătrund, da' atunci când omu' o ia hăis spre totală neghiobie şi nu mai vede deloc lumina pt care a fost creat, trebuie musai să găsească o cale de a-şi dibui resursele salvatoare.
Meriţi, aşadar, ceea ce vrei tu să meriţi! Lăsând acum deoparte programarea divină.

girl dream, la Mar 20 2009, 11:49 PM, a spus:

HMMMM interesanta solutie zici tu acolo...zi si mie cum vine asta?

Vine instinctiv pe la spate, îţi pune mâna pe şold, se unduieşte mângâindu-te, te cuprinde cu buzele-i cărnoase şi nu-ţi dă drumul decât după ce-i strigi de câteva ori numele. Kundalini, Kundalini, Kundalini!

[Malkia]

unoarecare, la Mar 20 2009, 09:33 PM, a spus:

Care e atunci solutia ?.

Stii cum se cheama asta, ce faci tu acum? Lipsa cronica de activitate fizica/intelectuala serioasa!

Ai 21 de ani, multi inainte. Si ce astepti, sa-ti pice job de succes in brate, garnisit cu un salariu obscen? Sa te ciocnesti de Marea Dragoste in metrou (powered by Metrorex )?

Pune mana si fa ceva concret, invata ceva nou, apuca-te de un sport, citeste... Daca stai aici scrii linii de cod (sic!) in care te intrebi cum sa iesi din anonimat, am o veste proasta: Freud, Einstein si Da Vinci au trait inaintea ta, deci trebuie sa te gandesti mai mult ca sa vii cu ceva original...

[bistro]

Malkia, la Mar 21 2009, 12:16 AM, a spus:

Da Vinci au trait inaintea ta, deci trebuie sa te gandesti mai mult ca sa vii cu ceva original...

Iar ăsta mic, da Vinci, e greu de depăşit. Şi-a folosit nu doar mintea şi pravilele divine, ci şi corpul la maximum. A gustat din rolul de om c-o bucurie nemaipomenită. Sexu', sex; creaţia, creaţie; viaţa, viaţă. Nu tu depresii, nu tu strâmbături din nas.

[Malkia]

diclona, la Mar 20 2009, 10:35 PM, a spus:

Iar ăsta mic, da Vinci, e greu de depăşit. Şi-a folosit nu doar mintea şi pravilele divine, ci şi corpul la maximum. A gustat din rolul de om c-o bucurie nemaipomenită. Sexu', sex; creaţia, creaţie; viaţa, viaţă. Nu tu depresii, nu tu strâmbături din nas.

Pai nici n-am zis ca ar fi vreo limita la... nimic.

Cu cat mai mult, cu atat mai bine. De todo un poco.

[Two]

unoarecare, la Mar 20 2009, 09:33 PM, a spus:

Ai pus doua intrebari: de ce suferi tu atat, si care e solutia ?
Raspunsul in aceiasi ordine este asa:
1 - de prost !
2 - pune mana pe carte !
Daca nu iti accepti conditia, dovedeste ca meriti sa fii acceptat. Daca nu, gura!

diclona, la Mar 20 2009, 10:08 PM, a spus:

Vine instinctiv pe la spate, îţi pune mâna pe şold, se unduieşte mângâindu-te, te cuprinde cu buzele-i cărnoase şi nu-ţi dă drumul decât după ce-i strigi de câteva ori numele. Kundalini, Kundalini, Kundalini!

Vreau si eu, asa ...