lupini 4967 Raportează post Postat Aprilie 6, 2009 Greutatea corpurilor nu conteaza? :spiteful: Nu, doar acceleraţia şi forma corpului, formă care influenţează frecarea cu aerul. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Paul Brahtl 466 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 Evident accelaratia este suma acceleratiilor celor doua corpuri. Eu am dat exemplul in baza formulei pe care o consider gresita, si deci morala exemplului este ca se ajunge la o absurditate. Si daca acceleratia relativa este suma acceleratiilor gravitationale ale celor doua corpuri, nu este evident ca pentru corpuri diverse, timpul t va fi diferit, si deci corpurile nu cad in acelasi timp? Ba da, intr-un sistem ideal timpul de cadere ar fi diferit. Hai sa luam un exemplu: doua corpuri de mase 6kg si 60kg. acceleratia gravitationala a pamantului este 9,81.... m/s2 masa pamantului este de 6x1024kg deducem ca acceleratia gravitationala a corpului de 6k este 9,81x10-24m/s2 iar acceleratia gravitationala a corpului de 60k este 9,81x10-23m/s2 diferenta de timp in caderea celor doua corpuri va fi generata tocmai de diferenta de acceleratie 9,81x10-23-9,81x10-24=88.24x10-24 E observabila si masurabila aceasta diferenta, nu? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Pippo 1893 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 Ba da, intr-un sistem ideal timpul de cadere ar fi diferit.Hai sa luam un exemplu: doua corpuri de mase 6kg si 60kg. acceleratia gravitationala a pamantului este 9,81.... m/s2 masa pamantului este de 6x1024kg deducem ca acceleratia gravitationala a corpului de 6k este 9,81x10-24m/s2 iar acceleratia gravitationala a corpului de 60k este 9,81x10-23m/s2 diferenta de timp in caderea celor doua corpuri va fi generata tocmai de diferenta de acceleratie 9,81x10-23-9,81x10-24=88.24x10-24 E observabila si masurabila aceasta diferenta, nu? Este oricum o diferenta foarte mica, deoarece depinde de masa pamantului. Tocmai de aceea, chiar in vacuum, o pana si o bila de fier par sa cada in acelasi timp. Deci in realitate, corpurile nu cad in acelasi timp, indiferent de masa lor, este doar foarte greu de masurat diferenta. Deci, in concluzie, se poate spune ca doar observatia, adica un experiment care sa masoare cu mare precizie diferenta timpului de impact cu pamantul a doua corpuri cu mase diferite sta la baza afirmatiei ca toate corpurile, indiferent de masa cad in acelasi timp? Iar in baza acestei observatii a fost fortata inegalitatea matematica? Oricum ar fi, matematica si observatia nu pot fi in conflict, una din doua greseste. Si sunt convins ca nu matematica. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Paul Brahtl 466 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 Este oricum o diferenta foarte mica, deoarece depinde de masa pamantului. Tocmai de aceea, chiar in vacuum, o pana si o bila de fier par sa cada in acelasi timp. Deci in realitate, corpurile nu cad in acelasi timp, indiferent de masa lor, este doar foarte greu de masurat diferenta. Deci, in concluzie, se poate spune ca doar observatia, adica un experiment care sa masoare cu mare precizie diferenta timpului de impact cu pamantul a doua corpuri cu mase diferite sta la baza afirmatiei ca toate corpurile, indiferent de masa cad in acelasi timp? Iar in baza acestei observatii a fost fortata inegalitatea matematica? Oricum ar fi, matematica si observatia nu pot fi in conflict, una din doua greseste. Si sunt convins ca nu matematica. Matematica s-a construit prin observarea realitatii, asa ca matematica este corecta in masura in care observatia noastra este corecta. Afirmatia "cad in acelasi timp" poate fi adevarata si matematic daca dai drumul corpurilor sa cada simultan. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Pippo 1893 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 Matematica s-a construit prin observarea realitatii, asa ca matematica este corecta in masura in care observatia noastra este corecta. Imi pare rau, nu pot fi de acord din mai multe motive, dar care nu fac obiectul discutiei. Multumesc pentru intelegere. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Aedrius R.J 3543 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 Daca 2 avioane pleaca din A diametral opus in B pe toata circumferintza pamantului cu aceiasi viteza v sa zicem cei 850 km/h viteza de croaziera a unui avion obisnuit care ajunge primul in B ? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
fnicolici1 0 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 2 corpuri rotunde, fabricate din acelasi material, primul de 10kg al doilea de 1 kg sunt lasate sa cada de la o inaltime de 1 m. Care corp ajunge primul jos? Depinde unde se face experimentul ...in aer sau in vid si daca se face in acelasi loc - adica unde accerelatia gravitationala este aceeasi. Daca sferele sunt confectionate din acelasi material sfera mai grea are un diametru mai mare...teoretic la caderea in aer o sa intampine o forta de frecare mai mare care o sa-i incetineasca caderea. In vid, neexistand frecarea cu aerul ambele obiecte cad cu aceeasi viteza si o sa ajunga jos in acelasi timp. In formula v=radical din 2*g*h observam ca viteza parcursa de un obiect in cadere libera nu este dependenta de masa obiectului, nici de forma acestuia ci doar de inaltimea de cadere si acceleratia gravitationala masurata in locul unde se face experimentul. Raspunzand la intrebarea ta: - la caderea in aer o sa ajuga jos corpul care intampina o frecare mai mare din partea aerului - deci corpul de 10kg cu o suprafata mai mare - forta de frecare este dependenta si de suprafata. - la caderea in vid - ambele corpuri o sa ajunga in acelasi timp jos. O varianta - daca ambele sfere au acelasi diametru si acealasi tip de suprafata (care are acelasi coeficient de frecare cu aerul) si aceeasi greutate (adica sunt compuse din materiale cu densitate diferita) - in acest caz ambele sfere o sa ajunga jos in acelasi timp indiferent daca experimentul se face in vid sau un aer. Un experiment spectaculos pe tema a fost prezentat la o ora de laborator de profesoara mea de chimie - fizica. In experiment s-a folosit un tub de sticla de vreo 5 cm diametru. In tub erau introduse diverse: alice de plumb, bucati de hartie si altele. Tubul a fost vidat si apoi intors brusc cu josul in sus - toate obiectele cadeau cu aceeasi viteza. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Paul Brahtl 466 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 Daca 2 avioane pleaca din A diametral opus in B pe toata circumferintza pamantului cu aceiasi viteza v sa zicem cei 850 km/h viteza de croaziera a unui avion obisnuit care ajunge primul in B ? Cine nu a citit "Ocolul Pamantului in 80 de zile" de Jules Verne? Sau poate ati vazut una din numeroasele ecranizari ... Evident, cel care pleaca spre est. Scuze, am uitat sa intreb, circumferinta din problema e pe directia E-V sau N-S? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
fnicolici1 0 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 (editat) Fortele de frecare sunt o realitate a fizicii si, desi fac parte din viata noastra cotidiana , de multe ori vrem sa le indepartam, minimizam. Sa presupunem prin absurd ca, forta de frecare nu exista pe Pamant... Cum ar arata o lume in care nu exista forte de frecare?... Sa incep eu ca catava pareri: - nu am putea sa ne asezam pe scaun; - nu am putea sa scriem pe clape la PC; - autovehiculele ar trebui reproiectate fiindca nu ar putea utiliza franele si nici curelele de transmisie... - nu am putea tine in mana aproape nimic ; - .... Cum ar arata lumea nostra in care "dictatura" fortei de frecare ar trebui inlocuita cu fortele electrostatice, magnetice, Van der Waals, gravitationale si restul lor... din fizica? Editat Aprilie 7, 2009 de fnicolici Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
lupini 4967 Raportează post Postat Aprilie 7, 2009 Cum ar arata lumea nostra in care "dictatura" fortei de frecare ar trebui inlocuita cu fortele electrostatice, magnetice, Van der Waals, gravitationale si restul lor... din fizica? Nici nu e nevoie ca forţa de frecare să fie Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
