Salt la continut


Fotografie
- - - - -

Intrebari despre Fizica


  • Te rog sa te conectezi pentru a raspunde
342 replici la acest subiect

#1 Moonchild'

Moonchild'

    beware of falling objects

  • Advanced Member
  • StricaStricaStricaStricaStrica
  • 788 mesaje

Scris 14 February 2009 - 02:56 PM

Puneti aici intrebari interesante in legatura cu Fizica. Intrebari cu care sa-l impresionez pe profesorul de Fizica.
Curiozitati gen :
In spatiu ( vid si lipsa gravitatiei), poti fierbe apa ?
Este o plita electrica in vid si te apropii la 0.1 mm de ea; simti vreo caldura ?
Cum s-a format universul?

Salut! :ok:
  • 0

Ultima colectie! Noile implanturi Allergan BRST

#2 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 14 February 2009 - 04:16 PM

In spatiu ( vid si lipsa gravitatiei), poti fierbe apa ?


Fierberea apei e īn funcţie de presiunea aerului īnconjurător. Cu cāt presiunea e mai mare, cu atāt punctul de fierbere al apei e mai ridicat şi el. La o presiune mică, şi punctul de fierbere e mai scăzut. La nivelul Oceanului Planetar, la presiunea de 1013,25 milibari, apa fierbe la 100 ˚C. La 5000 de metri fierbe la 89 ˚C, iar pe Everest, la 8849, fierbe la 69 ˚C. Fierberea e un fenomen de evaporare, şi e īn funcţie de presiune, nu de gravitaţie.



Īntrebare :

De ce o noapte noroasă e mai caldă decāt una senină ?

Aceast mesaj a fost editat de lupini: 14 February 2009 - 04:17 PM

  • 0

#3 umilitul

umilitul

    NIHIL SINE DEO!

  • Advanced Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 1985 mesaje

Scris 14 February 2009 - 06:45 PM

De ce o noapte noroasă e mai caldă decāt una senină ?

Citat din Essay, Research Paper: Incalzirea Globala Si Efectul De Sera:
"Efectul si gazele de sera
Efectul de sera e necesar, el mentinand Terra indeajuns de calda pentru a putea fi locuita. Gazele de sera absorb si retin o parte din caldura solara, impiedicand pierderea ei prin radiatie inapoi in spatiu si mentinand suprafata planetei calda.Un exemplu il constituie norii cirrus care lasa sa treaca radiatia vizibila, retinand'o pe cea infrarosie. Soarele incalzeste in mod direct Terra pana la temperatura medie de -18 oC iar gazele de sera o ridica la 15 oC. Pamantul primeste o mare parte din caldura directa din radiatia vizibila si infrarosie a spectrului, absorbind 70% din ea. Restul se intoarce prin reflectie in spatiu. Restul spectrului (UV, raze X, gamma si radio) furnizeaza mai putin de 0.1% din energia totala primita de Terra. Radiatia UV ajunge rar la sol, fiind oprita de ozonul stratosferic.
Gazele de sera sunt CO2 60%, NO2 5%, CH4 15% si halocarburi/halogenuri (R-X) 20%. Vaporii de apa nu sunt luati in seama cand se discuta incalzirea globala, desi si ei sunt un gaz de sera iar ozonul troposferic este putin (este toxic pentru plante, impiedicand respiratia)."
La ce presiune apa nu mai fierbe?La ce presiune apa fierbe la 0 grade Celsius?

Aceast mesaj a fost editat de Preafericitul: 14 February 2009 - 06:54 PM

  • 0

#4 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 21 February 2009 - 12:03 PM

La ce presiune apa nu mai fierbe? La ce presiune apa fierbe la 0 grade Celsius?




Punctul de fierbere al apei, şi al oricărui lichid, este acel punct în care presiunea vaporilor lichidului egalează presiunea atmosferică. Punctul de fierbere normal al apei, este la temperatura de 100 °C şi la presiunea de 1 atmosferă ( 1013,25 milibari ). Pentru a calcula presiunea la care apa nu mai fierbe, e nevoie ca volumul de apă să fie închis, deoarece numai astfel se poate crea o presiune suficient de mare.

Punctul la care pentru o presiune dată, apa nu mai fierbe se calculează cu ecuaţia diferenţială Clausius-Clapeyron :

ln P = ( - ΔHvapori / RT ) + C

unde

ln P ( logaritm natural din P ) reprezintă presiunea

ΔH este căldura de vaporizare ( cantitatea de energie necesară pentru transformarea unui volum dat de substanţă în gaz )

R constanta gazului ideal şi are valoarea 8,3145 J mol-1 K-1

T temperatura, exprimată în Kelvin

C constantă empirică


Prin creşterea presiunii, creşte şi punctul de fierbere al apei, şi, se ajunge la o stare numită temperatură critică, şi implicit presiune critică, un punct unde nu se mai poate face distincţia dintre vaporii de apă sub presiune şi lichidul propriu-zis. Acest punct în care apa nu mai fierbe, se situează în jurul valorii de 374 °C şi presiunea de 218 atmosfere ( 220888,5 milibari ).


Aşa se explică, de exemplu, de ce temperatura apelor geotermale, situate la mari adâncimi, unde presiunea este foarte ridicată, au o temperatură de fierbere înaltă, adică sunt ape supraîncălzite, sau, aşa se explică de ce într-un recipient închis, mâncarea este mult mai rumenită, mult mai fiartă : datorită presiunii mari a vaporilor, care determină şi un punct de fierbere al apei mai ridicat, ceea ce face ca apa să fie mult mai caldă ( peste punctul de fierbere normal de 100 °C, adică, aproximativ 121 °C ).



La a doua întrebare : presiunea cea mai mică în care apa fierbe, este vacuum-ul. Aici, fierberea apei începe la 38,89 °C.










Întrebare :


De ce trenurile de mare viteză nu pot merge pe orice tip de şine ?

Aceast mesaj a fost editat de lupini: 16 February 2013 - 02:05 AM

  • 1

#5 Obsoletus

Obsoletus

    Maximus

  • Banned
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 2062 mesaje

Scris 21 February 2009 - 12:02 PM

Punctul de fierbere al apei la presiunea atmosferica din Cluj este de 98 grade Celsius. :spiteful:

Aceast mesaj a fost editat de Toranagasama: 21 February 2009 - 12:02 PM

  • 0

#6 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 21 February 2009 - 12:36 PM

Punctul de fierbere al apei la presiunea atmosferica din Cluj este de 98 grade Celsius.



E aici un calculator pentru a afla diferitele puncte de fierbere ale apei, pentru presiuni diferite. Sunt două căsuţe ( în stângă şi în dreapta ). În căsuţa din stânga ( prima de sus ) scrii 760 , adică presiunea standard la care apa fierbe în condiţii normale atmosferice, iar în căsuţa din dreapta, scrii 100, adică punctul de fierbere al apei tot în condiţii normale. Apoi, în căsuţa de jos, din stânga ( sub care ai scris 760 ) scrii o presiune, oarecare, iar în cea din dreapta ( de sub cea unde ai scris 100 ) îţi va arăta punctul de fierbere pentru presiunea cerută de tine. Acum, de exemplu, aici unde stau eu, presiunea e de 770 milimetri coloană de mercur, iar calculatorul îmi dă un punct de fierbere al apei : 100 °C. Se poate măsura în felul ăsta, cu un barometru, presiunea, şi, pe urmă să afli punctul de fierbere al apei. Sau te poţi uita la TV, ce presiune arată în ziua când vrei să măsori.
  • 0

#7 abcde_f

abcde_f

    Crin

  • Advanced Member
  • StricaStricaStricaStricaStrica
  • 775 mesaje

Scris 21 February 2009 - 04:19 PM

Īntrebare :


De ce trenurile de mare viteză nu pot merge pe orice tip de şine ?
[/quote]
Caile de mare viteza sunt in totalitate ingradite, iar liniile mentinut in conditii de varf. Cu toate acestea au aparut si deraieri, in cele aproape doua decade de operatiuni zilnice, dar fara a se inregistra pierderi.

La viteze mari, este imposibil sa vezi semnalele de trafic normale (de-a lungul liniei). Toate informatiile de semnalizare sunt transmise trenului prin calea de rulare direct catre monitoarele de bord din cabina. majoritatea functiilor trenurilor de mare viteza sunt controlate digital, intr-adevar un vehicul al erei digitale.
  • 0

#8 lupini

lupini

    Orhidee

  • Gold Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 29247 mesaje

Scris 22 February 2009 - 11:53 AM

La viteze mari, este imposibil sa vezi semnalele de trafic normale (de-a lungul liniei). Toate informatiile de semnalizare sunt transmise trenului prin calea de rulare direct catre monitoarele de bord din cabina. majoritatea functiilor trenurilor de mare viteza sunt controlate digital, intr-adevar un vehicul al erei digitale.



Da, e posibil să fie aşa cum zici tu, īnsă, din punct de vedere strict fizic, un tren de mare viteză, nu poate merge cu viteza maximă pe şinele pentru trenuri normale din cauza energiei cinetice pe care īl dezvoltă asupra şinelor.

Ec = mv2/2

unde

Ec energia cinetică

m masa

v viteza

Se observă că energia cinetică e dependentă de pătratul vitezei.


Să luăm ca exemplu o locomotivă de 100 de tone ( 100 000 kg ) care ar merge cu 100 km/h, apoi una care ar merge cu 300 km/h.


Īnlocuind īn formulă, ar rezulta īn primul caz :


Ec = ( 100 000 kg x 10 000 d2/t2 )/2

adică

Ec = 1 000 000 kJ

Pentru a doua variantă, rezultatul este 3 000 000 kJ, ceea ce este o creştere mare.



Asta īnseamnă că o creştere de viteză, de la 100 km/h, la 300 km/h, ar duce la o creştere a energiei cinetice transmisă şinelor, egală cu pătratul vitezei, ceea ce ar face ca şinele să se desprindă de pe ecartament.



Īntrebare :

De ce un vapor de mii de tone pluteşte pe apă, iar, o monedă de doar cāteva grame se scufundă ?

Aceast mesaj a fost editat de lupini: 22 February 2009 - 12:52 PM

  • 0

#9 NeTsTat

NeTsTat

    Boboc

  • Full Members
  • Strica
  • 8 mesaje

Scris 22 February 2009 - 12:28 PM

Care se pricepe sa rezolve si mie problema asta........................Intr-un camp magnetic uniform perpendicular pe liniile de camp se gaseste un conductor parcurs de un curent cu intensitatea de 10A(amperi).Lungimea conductorului aflat in camp fiind de 20 cm asupra s-a actioneaza o forta electro-magnetica de 1N(newton)Sa se determine:

a)inductia magnetica a campului
b)cum trebuie modificata lungimea conductorului pentru ca forta sa devina 2N(newtoni)
c)ce intensitate trebuie sa aiba curentul prin conductorul initial pentru ca forta sa devina 0,75 N(newtoni)
Multumesc anticipat! :flowers:
  • 0

#10 Roxana@ Elena

Roxana@ Elena

    Orhidee

  • Silver Member
  • StricaStricaStricaStricaStricaStrica
  • 4552 mesaje

Scris 22 February 2009 - 12:27 PM

Ai de capul meu ce este atat de greu.Fiecare necunoscuta este simpla aplicare a unei formule.I-ati manualul de fizica uita-te la formule si inlocuieste.
  • 0