[stol2004]

acum 3 ani si jumatate am cunoscut-o pe iubita mea ... relatia in general din punctul meu de vedere a fost ok chiar super ok am mai avut mici conflicte ca orice cuplu cred eu..ne-am mutat impreuna dupa vreo 1 luna ,la mine in apartament . la momentul respectiv a fost bine pentru ea dar si pentru mine fiindca ea era in conflicte cu parintii ei .. si intr-un fel cred eu ca am ajutat-o facnd treaba asta si am feriit-o de scandalurile de acasa..am incercat sa o protejez intr-un fel .. dar cred ca cu timpul am accentuat asta si am devenit sufocant .. gelos .. paranoic foarte irascibil .. a vrut de multe ori sa se desparta de mine dar am reusit sa o conving de multe ori sa ne impacam .. timp de 1 an si jumatate ea mi-a ascuns niste lucruri..eu provenind dintr-o familie mai bogata ea era complexata ca familia ei era saraca si aveau scandaluri... tatal ei si mama ei erau alcoolici ... si aveau scandaluri multe in casa de mica suporta tratamentele lor barbare cum ar fii sa o scoale la 3 dimineata din somn in bataie sa o dea afara din casa .. sa ii rupa caietele cu teme .. in fine multe lucruri rele...avand aceste traume din copilarie a incercat sa uite si sa nu se mai gandeasca la pb astea si incerca sa fie tot timpul cu zambetul pe buze si aduce fericire si facea lumea sa rada peste tot pe unde mergea ..noi 2 ne intelegeam f bine pana intervenea cineva intre noi2 atunci se schimba totul... nu stiu din ce cauza ..in ultima perioada ea a vrut sa se desparta de mine de mai multe ori din cauza ca eu stateam la calc prea mult nu faceam absolut nimic in casa nu mergeam la scoala ... nici eu nu stiu de ce ma complaceam in situatia asta ..se pare ca totul i-a ajuns ... si eu pot sa zic ca m-am trezit prea tarziu ... in ultima perioada am facut cateva gafe urate cand ma certam cu ea si vedeam ca imi este din ce in ce mai greu ca sa ma impac cu ea o amenintam sau incercam sa o santazez cu tot felul de lucruri sentimentale .. mi-a reusit de cateva ori , dar se pare ca acum s-a saturat de toate astea. bine ca ea se impaca cred eu si din cauza ca ii era mila de mine si ca ma vedea ca sufar dupa ea si imi este greu fara ea ..in orice caz multe dintre motivele pentru care ne certam erau absurde .. acum o luna si jumatate am vb cu ea la telefon eu eram la cta si ea era acasa la noi in bucuresti .. i-am spus ca urmeaza ca a doua zii sa vin la bucuresti si daca vrea sa ma astepte si pe mine la gara ... a zis ca este ok .. a doua zii cand am luat trenul in drum spre bucuresti am primit un mesaj pe telefon :"cosmin suna-ma ca sa vbim ca eu acum plec in italia ca nu am stiut pana acum si am aflat abia azi de dimineata " (lucru absurd de altfel .. nu ai cum sa afli ca tre sa pleci in italia la 8 dimineata sau chiar mai devreme , si pana la urma calatoria cica era in scop de relaxare ) in momentul acela am sunat-o si i-am zis ca daca nu se da jos din autocar eu nu mai pot sa rezist si ca ma voi arunca din tren ... a iesit un intreg tam tam ..si pana la urma a cedat presiunilor mele si a coborat .. m-a asteptat dupa aceea la gara sa vbim ... am ajuns acasa eu am fost foarte furios pe ea (aveam si motive) si am inceput sa urlu la ea sa o fac in tot felul (nu am lovit-o sau ceva de genul ... niciodata nu am facut treaba asta )pana la urma a iesit cu plansete si cu criize dar ne-am impacat ... mi-a marturisit ca nu mai suporta situatia tensionata si ca ar fi vrut sa se relaxeze si ea mai ales ca terminase facultatea ..am inteles ca este normal sa faci lucrul acesta dar cred ca eram cel mai indreptatit sa aflu ... a ramas ca biletul pe care il cumparase de autocar sa il transfere pe suedia si sa mearga acolo , unde are o matusa , am fost de acord cu treaba asta .. si perioada care a mai ramas in tara .. aproximativ o saptamana ne-am impacat super bine ... totul a fost super bine ... chiar si pe drum spre suedia ne scriam mesaje si ne sunam eram parca la inceput..odata ajunsa acolo situatia s-a schimbat .. la inceput ., prima saptamana a fost ok , m-a cerut in casatorie .. a zis ca daca reusesc sa ma comport ca in acea saptamana cand vine la bucuresti sa ne casatorim .. a spus-o mai in gluma mai in serios .. dar mi-e mi-a placut mult ideea ..am tinut legatura pe net ... iar de la o vreme a inceput sa intre cat mai rar si mai putin sa stea .. eu am inceput sa ma crizez sa fac urat sa sun in suedia dupa ea .. imi era foarte dor de ea si o iubesc enorm de mult . pentru mine este cel mai frumos lucru care a putut sa mi se intample in viata mea .. sunt in stare de orice pentru ea ...am continuat sa o terorizez cu telefoanele sa intre pe net ca sa vbim . ea imi zice ca nu poate sa intre asa cand vrea ea ca nu este casa ei si ca nu poate...totusi eu vorbeam cu verisoara ei in fiecare seara si imi zicea ba ca sta de vb cu matusa ei ba ca doarme ... orice lucru . neimportant comparabil cu faptul ca eu o asteptam pe net toata ziua sa vorbim .. aveam nevoie de ea ca sa o vad ii duceam dorull foarte mult si il duc in continuare ... am continuat cu teroarea cu telefoanele si i-am deranjat familia de acolo de multe ori cu insistentele mele ... si gandesc eu ca atunci au inceput sa o influenteze (ea este influentabila)am recurs din nou la metodele mele ca vino acasa ca ma omor ca nu mai pot fara tine...(chiar asta simteam).. si cu timpul a inceput sa se scarbeasca ... unde a reusit sa faca si o comparatie intre societatea de acolo foarte civilizata de altfel fara griji complexe...si cea de aici care fara sa vrei devii recalcitrant si complexat si agasant .. mai ales daca ai o familie de genul care incearca sa te controleze pas cu pas .. cum fac ai mei.. acum am adus-o in asa stare incat sa imi zica ca ma uraste si ca nu mai vrea sa ma vada niciodata ... eu zic ca gesturile pe care le-am facut sunt scuzabile fiindca trebuia sa inteleaga ca o iubesc si am facut tot ce mai puteam face si am recurs si la cele mai josnice metode ca sa o aduc acasa .... cam aici a ajuns relatia noastra ... am vb si cu matusa ei si mi-a zis ca sufera f mult si ca ar fii mai bine sa o las un timp in pace sa isi revina ... acum nu stiu daca zice doar asa ca sa nu ii mai deranjez... exact acum cand am resit sa o inteleg .. cate a indurat din partea mea .. si cat s-a zbatut singura ca sa faca sa ne fie bine amandurora .. iar eu nimic in schimb .. as vrea sa stiu cum as putea face ca sa o recuceresc sa fim din nou impreuna ... imi este tare frica sa nu o pierd definitiv .. si sincer chiar nu imi vad viata fara ea .. este cea mai buna si mai frumoasa fata din lume si ii spun asta mereu si am incurajat-o si eu de multe ori .. am facut si eu multe lucruri bune pentru ea .. aici v-am enumerat mai mult pe cele rele ... vreau doar sa imi mai acorde o singura sansa sa ma pot schimba sa ma maturizez sa ii pot oferi si eu ceva .. sa se simta in siguranta alaturi de mine .. dar ca sa fac toate astea am nevoie de o motivatie si vreau sa reusesc sa o fac sa mai intoarca o data privirea catre mine si maca sa vada ca sunt in stare si eu de ceva nu numai sa iau bani de la parinti si de minciuni ... stiu ca este destul de tarziu dar ma gandesc ca totusi se poate face ceva ... va rog sa ma sfatuiti cum sa fac sa o am din nou lannga mine pe iubita mea !!!
trebuie sa mai mentionez ca am mai vorbit cu ea in ultima perioada ... mama ei a plecat sa lucreze afara pentru 3 ani de zile .... acasa au ramas fratele ei si tatal ei ... va imaginati viata fratelui mai mic alaturi de un om care nu stie sa il asculte sau sa il inteleaga .... are niste probleme si el .... este un baiat foarte complexat si afectat de ce a trait in copilarie si in continuare .....s-a lasat de liceu .... acum are 20 de ani si ii este greu sa mearga din nou ... este inscris la un liceu , dar nu vrea sa mearga de rusine , din lipsuri materiale ...incerc sa il ajut cat pot ... am fost cu el la scoala am discutat cu unii profesori care au zis ca este ok sa mearga sa frecventeze orele .... vreau sa il ajut ca sa ii fie bine si sa se mai dezinhibe.... acum ea crede ca fac toata treaba asta cu un scop si ca ma folosesc de el ca sa ajung la ea.... intr-un fel asa este .....dar imi este mila de el fiindca asa m-am simtit si eu ..... incerc sa il ajut cum pot....in fine... i-am spus situata fratelui si am vbit cu ea pe net ... ea a fost foarte revoltata la inceput de intentiile mele ... ca sa imi vad de treaba mea sa il las in pace ca are cine sa il ingrijeasca ... mi-a mai spus ca ea nu are de gand sa se mai intoarca ..... imi este foarte frica de chestia asta ...dar pe alta parte nu ma impacientez fiindca stiu ca are viza doar pe 3 luni si este si la prima plecare...dar cine stie ... din discutiile ei reiese ca ar avea o anume intentie sa ramana......mi-a spus sa imi vad de ale mele sa am grija de mine sa imi caut pe altcineva .... a fost foarte rautacioasa .... am pus totul pe seama nervilor ei.. si poate imi zice asa ca sa se mai descarce sa ma faca sa ma simt si eu la fel de rau ca si ea... un fel de razbunare.... cand imi spune ca nu ma mai iubeste si imi da sfaturi de viitor si mi se adreseaza cu fostul iubyt ..... simt ca imi cade cerul in cap mi se sfasie inima ......vreau doar sa ii arat ca pot si eu sa fac ceva dar imi este frica ca nu o sa am cui sa ii arat... poate nu o sa mai am ocazia daca ea rupe legatura brusc .. si numai primesc nici un semn de la ea....sunt in stare sa merg pana in suedia dar imi este frica sa nu inrautatesc lucrurile... si i-am spus ca vin acolo dar a reactionat foarte indiferenta.....o iubesc mai mult decat orice pe lumea asta ... stiu ca poate suna penibil sa auzi asa ceva de la un baiat ... dar asta este realitatea ..... imi vreau iubita inapoi sa avem o viata frumoasa sa fie la fel ca la inceput.....sau sa fie alt inceput dar tot cu ea

[MariaB]

stol2004, la Oct 13 2005, 06:14 AM, a spus:

o iubesc mai mult decat orice pe lumea asta ... stiu ca poate suna penibil sa auzi asa ceva de la un baiat ... dar asta este realitatea ..... imi vreau iubita inapoi sa avem o viata frumoasa sa fie la fel ca la inceput.....sau sa fie alt inceput dar tot cu ea

daca o iubesti cu adevarat, o vei lasa sa aleaga singura daca se intoarce sau nu la tine, si vei accepta alegerea ei oricat de greu ar fi pentru tine
reactia ta, fiind baiat, intr-adevar pare ciudata... esti cumva berbec sau peste, sau ai luna in berbec? - ca sa te intelegi, ca sa o intelegi si ca sa iei deciziile cele mai bune, poate ca ar merita sa iei in considerare aspectele astrale

Aceasta postare a fost editata de MariaB: 13 October 2005 - 07:46 AM

[Darianna]

In primul rand, stol2004 bine ai venit printre noi.

Am citit pe nerasuflate povestea ta...este interesanta si in acelasi timp foarte complicata. Si...MariaB, nu de aranjamentul astrelor depinde rezolvarea relatiei lui.

Cosmin, asa cum ziceam, e destul de complicata relatia ta ca sa imi permit sa te sfatuiesc in vreun fel. Eu cred ca ea iti este recunoscatoare pt ce ai facut pt ea, sper numai sa nu fie numai asta. Recunostinta, nu si iubire. Pe de alta parte ai facut ce ai facut pt ea din dragoste, dar banuiala mea este ca la un moment dat tu ai considerat ca ti se cuvine toata dragostea si atentia ei in schimbul a ceea ce ai facut (corecteaza-ma daca gresesc). Unde ai mai gresit tu....ea provine dintr-o familie cu probleme. Nu are nevoie sa ii faci si tu probleme. Ce fel de comportament este asta? Cum adica te arunci din tren daca ea nu coboara din autocar? Tu practic ai silit-o pe ea sa renunte la ce isi dorea ea, sa renunte la ea, pt a iti salva tie viata. Concluzionez de aici ca te iubeste, dar tu prin comportamentul tau o indepartezi de tine. Termina cu amenintarile, cu teroarea asta cu telefoanele...Gandeste-te ca poate totusi nu duce nici acolo o viata tocmai roz si ca iti spune adevarul...ce motic ar avea sa te minta de vreme ce toate erau bune si frumoase inainte sa plece si chiar o saptamana dupa ce a plecat? Mai slabeste-i putin latul asta in care ai prins-o, lasa-i putina libertate, convinge-o sa se intoarca acasa (dar nu cu amenintari sau santaj) si va rezolvati probleme aici. Ai rabdare sa se intoarca, prin telefon sau prin intermediul internetului nu vei rezolva nimic. Fii calm cand vorbesti cu ea si inarmeaza-te cu multa rabdare. Timpul le varezolva pe toate.

PS. Si nu renunta sa ii ajuti fratele. Sunt convinsa ca a zis sa nu te mai bagi numai pt ca era nervoasa. Daca zici ca provin dintr-o familie saraca si dezbinata au nevoie de ajutor amandoi. Ajuta-i daca iti sta in puteri!

[Andruta*]

Acum am dat si eu peste povestea ta de dragoste....la prima vedere,pare destul de complicat dar mi se pare k ea a spus lucrurilor pe nume intr`un final....m`a socat faptul k ai recurs la santaj sentimental din moment ce spui k iubesti foarte mult...asa ceva nu se face niciodata....Cosmin(asa il keama si pe iubitul meu),sa stii k ai avut niste reactii nepotrivite...ai dat dovada de instabilitate psihica,daca ma pot exprima asa....cum sa te arunci in fata trenului?si pe deasupra ai mai si specificat ca asta simteai,adika tu vroiai sa te sinucizi daca ea nu mai era langa tine?sa presupunem ca nu va veti mai impaca si k ea nu te mai vrea sub nici o forma,in cazul asta ce ai de gand sa faci?sa te omori?crezi k viata ta se termina odata cu ea?crezi k nu mai exista nimik bun pe lumea asta si e necesar sa iti iei viata?nu ai nici un drept,viata ne este data de Cel de Sus si doar El ne`o poate lua intr`o zi....ar trebui sa iti reprimi pornirile astea,sa gandesti totul la rece pentru a putea lua o decizie rationala....inima de multe ori ne face sa cadem in cealalta extrema,uneori e kiar periculos....parerea mea este k ea nu te mai iubeste....nimeni nu are nevoie de un om care ameninta cu moartea,ai constrans`o prin atitudinea ta,a disparut iubirea,s`a instalat in prim plan mila si in ultima faza,din cate am inteles,indiferenta...si cel mai dureros lucru este sa te trateze cineva cu nepasare....nu o mai poti aduce inapoi,iar daca totusi ai de gand sa te schimbi,nu o face pentru ea sau pentru cei din jurul tau,ci exclusiv pentru tine,in caz contrar,vei reveni la forma initiala...te vei schimba pentru cateva clipe si apoi o vei lua de la capat!daca totusi in inima ei a mai ramas un dram de iubire,atunci poate ca mai ai o sansa...si kiar daca ar fi asa,nu te astepta sa fie la fel ca la inceput,fiindca asta nu se va intampla niciodata...trebuie sa mergi inainte intotdeauna iar daca nu o vei mai putea recupera,continua`ti viata,caci altfel se va alege tot "praful"...si nici un om nu merita sacrificiul suprem!
P.S.incearca sa iti gasesti stabilitatea psihica si ia`o treptat....dar sigur!ai grija d tine!

[Observ]

Am citit si eu povestea ta pe nerasuflate.. intr-o anumita masura seamana cu a mea..
Cred din tot sufletul ca o iubesti, si stiu exact ce simti. Am fost exact in situatia ta, si crede-ma chiar daca te iubeste ea nu te mai vrea tocmai din cauza asta... Solutia ar fi (daca nu e prea tarziu pentru asta) sa ii spui foarte calm ca daca alegerea ei este sa te paraseasca io vei respecta tocmai din cauza ca o iubesti, si ca daca ea crede ca asta e cel mai bine pentru voi doi sa procedeze asa. Vina ta e ca te-ai complacut intr-o situatie (calcu, lipsa de la scoala) nu uita ea provine dintr-o familie cu mai putin acces la tot ce ai avut tu pe tava, si e si normal ca ea sa-si doreasca mai mult de la cel pe care il iubeste.. Pentru ea e o lupta, pentru tine nu.
EA TE IUBESTE, vrea doar sa vada la tine ceea ce asteapta de atata vreme, ambitie, sa vada ca te zbati si tu pentru ceva. Stiu ca este foarte GREUUU, dar nu o mai suna, nu o mai cauta, las-o pe ea sa te caute, crede-ma te va cauta pentru ca tine la tine...... Nu va trece mai mult de o saptamana..... Tine foarte mult la tine... Te inteleg atat de mult si e atat de greu sa exprimi in cuvinte tot ce simti. E ca si cum ai tine in mana un peste foarte alunecos si simti ca il scapi, si iti doresti din toata inima ca pestele sa nu scape.
Nu stiu ce as putea sa-ti mai spun... ma doare pentru tine pentru ca exact pe aici am trecut si eu, doar ca eu am pierdut . Oricum ar fi, nu-ti pierde speranta.
Un proverb spune: Speranta e cea mai mare c**va, moare intotdeauna ultima.
Vreau sa vad peste o saptamana pe postul asta ca te-ai impacat cu ea.

[Darianna]

observ, la Oct 14 2005, 11:15 AM, a spus:

Am citit si eu povestea ta pe nerasuflate.. intr-o anumita masura seamana cu a mea..
Cred din tot sufletul ca o iubesti, si stiu exact ce simti. Am fost exact in situatia ta, si crede-ma chiar daca te iubeste ea nu te mai vrea tocmai din cauza asta... ..........................

Probabil ca si in cazul tau, observ, fata s-ar fi intors daca nu si-ar fi gasit pe altcineva. Si poate cand acel "altcineva" o va lasa chiar se va intoarce. In cazul lui Cosmin este altceva...Ea pur si simplu s-a saturat de "dictatura" lui.

Cosmin, intr-o oarecare masura ma aflu in situatia iubitei tale si stiu ce mi-ar place sa am din partea iubitului meu. Mai multa dragoste si ocrotire sufleteasca (lipsindu-i dragostea tatalui, care desi era acolo poate nu o vedea), mai mult spatiu, sa poata respira, sa poata fi ea. E dragutz la inceput sa primesti 300 de telefoane pe zi de la iubitul tau, dar cu timpul....ce-i mult strica. Exact cum zicea si observ, las-o un pic, cateva zile si daca nu te va cauta ea, caut-o tu iar, dar nu mai fi atat de posesiv. Nu e proprietatea ta.

Da-ne de veste!!!

[finutul]

Draga Cosmin,

Imi pare enorm de rau sa-ti aud povestea si acest mesaj este o incercare de a-ti oferi o mana de sustinere. Sa stii ca, desi acum n-o sa ma crezi, omul vede clar totul din jur, mai putin pe sine insusi.

Spui ca provii dintr-o familie care a incercat sa te controleze, si ca a trebuit sa "devii recalcitrant si complexat si agasant". Nu e nevoie sa spui mai mult, e clar ca si tu ai suferit de parinti abuzivi in copilarie (abuzivi in sens psihic). Amandoi sunteti marcati din copilarie (ea poate mai mult).

Se intalneste mai des decat am crede - uita-te la masa zilnica de oameni din metrou - cati dintre ei ti se par suficient de educati si de maturi ca sa stie cum sa creasca un copil? Foarte putini. Si toti ceilalti ce crezi ca fac? Fac si ei copii, dar dupa aia regreta, sau ii apuca dracii, sau betia, sau alte imbecilitati, si marcheaza copilul pe viata, il dau noaptea afara din casa (pentru ce???) etc.

Ideea care as vrea sa o intelegi este ca un om ramane MARCAT PE VIATA de evenimentele din copilarie. Ea este terorizata de lipsa de dragoste si de stabilitate din copilarie, tu poate la fel. V-ati gasit unul pe altul, v-ati oferit dragoste din plin, pentru ca stiati cat de nepretuita e dragostea si ati daruit-o unul altuia cu generozitate, singurul lucru pe care il puteati oferi.

Dar... Omul neiubit din copilarie este detestat de parinti. Si cand copilul creste detestat ("pentru ca e slab" si vrea dragoste/atentie), ajunge sa se deteste pe SINE pentru ca e "slab". Si, prin urmare, si pe cei din jur care i se par "slabi" si dornici de dragoste/atentie. Asa ca acest gen de dragoste "aprinsa" este genul care se inverseaza brusc si trece in ura, pentru ca ambii vedeti defectele celuilalt si nu i le puteti ierta, pentru ca si voi sunteti la fel.

Mai pe simplu spus... Imagineaza-ti un cuplu de alcoolici. Ambii se sustin pentru ca "stiu ce inseamna", dar... Ambii SE URASC reciproc pentru ca CELALALT E ALCOOLIC. Intelegi ce vreau sa spun?

Daca gresesc, te rog sa ma ierti. Este doar cat am citit printre randurile mesajului tau. Si toata aceasta evanghelie o scriu tocmai pentru ca mi-as dori sa te pot ajuta intr-un moment dificil, dar care ar putea sa fie un moment de trezire pentru tine.

Daca nu poti trai fara ea, asta inseamna urmatorul lucru: esti incomplet. Si doresti ca ea sa te completeze. Dar intreaba-te: ti-ai dori sa fii cu o fata care sa simta la fel? Ca nu poate trai fara tine, etc etc etc. "Ce fel de om esti," ai intreba-o tu, "daca nu vezi sensul vietii fara mine?"

Frica ta de a o pierde, oare nu este la fel cu teama unui copil de a fi parasit pe neasteptate? Cei crescuti in familii "normale" nu cunosc aceasta frica. Dragostea doare si la ei, dar niciodata nu se ajunge la ganduri de sinucidere, pentru ca ei realizeaza sa sunt importanti si singuri.

Se spune ca fiecare dintre noi, cand crestem, incercam sa ne gasim o pereche care sa semene cu mama (sau tata, la fete). Daca mama a fost abuziva si rece, vom incerca sa gasim o fata la fel, si sa o "facem" sa ne iubeasca... sa incheiem cercul, ca sa zic asa. Dar asta nu se va intampla niciodata, pentru ca o asemenea persoana rece nu ne va iubi niciodata pentru ca... este incapabila sa iubeasca.

Daca toata viata a trebuit sa "lupti" cu toti, ti-ai format deja un reflex puternic sa negi lucrurile. Dar (vad din mesajul tau ca esti inteligent si curios), fa un efort de sinceritate. Doare, dar te poate elibera. Nu merita?

In rest, sunt intrutotul de acord cu raspunsul lui andruta1985.

[Bobocelu]

Stol2004

Un sfat impartial:
Pare greu de suportat dar sa stii ca nu trebuie sa fortezi lucrurile prea mult.
Suferi tare acum, dar imagineaza-ti ca asa va fi toata viata. Stii ce inseamna asta? Ajungi la nebuni.
Nu o mai cauta vreo 2-3 luni si daca ea nu da nici un semn, priveste inainte.
E o rana care se va vindeca. Totul e trecator in viata.

Din ce am citit eu acolo dragostea ta se bazeaza acum pe gelozie.
Gelozia e ca un cancer.
Cand vei iubi fara sa fii gelos, vei fi cu adevarat fericit.
Si partenera ta va fi la fel.
Multi spun ca nu exista dragoste fara gelozie.
Gelozia vine din egoism nu din dragoste. Punct.

[Andruta*]

Citeaza

name='Bobocelu' date='Oct 16 2005, 01:44 PM' post='80807'

Din ce am citit eu acolo dragostea ta se bazeaza acum pe gelozie.
Gelozia e ca un cancer.
Cand vei iubi fara sa fii gelos, vei fi cu adevarat fericit.
Si partenera ta va fi la fel.
Multi spun ca nu exista dragoste fara gelozie.
Gelozia vine din egoism nu din dragoste. Punct.

Asa e,gelozia inseamna o doza foarte mare de egoism...cand vei inceta sa te gandesti in exclusivitate doar la tine,atunci vei fi fericit!

Aceasta postare a fost editata de andruta1985: 16 October 2005 - 03:08 PM

[TiGeR_asH]

Dar at cand va uita de el... va fi luat peste picior si daca nu`si rezerva o doza de realitate va avea de suferit...