Contact
Facebook
Twitter
RSS
Scris 22 September 2005 - 09:09 PM
romanii sa aiba inclusiv un mod de viata apropiat de cel al
occidentalilor, la unele capitole, printre care si protectia consumatorului
impotriva reclamelor inselatoare, suntem in epoca de piatra.
Desi legislatia a fost armonizata cu a Uniunii Europene in acest
domeniu, exista companii care dispun de bugete de reclama impresionante si
care isi permit sa intoxice audiovizualul romanesc cu spoturi care
incalca legea sau sunt „pe muchie”, bazandu-se pe faptul ca nimeni nu-si va
permite vreodata sa le ceara socoteala.
Cum noi ne-am fript deseori cu ciorba, in acest prim episod al unui
serial in care vom analiza diverse campanii publicitare inselatoare vom
sufla in… iaurt.
Sunteti constipati? Folositi laxative!
Daca v-ati uitati macar o jumatate de ora pe zi la televizor, este
imposibil sa nu fi remarcat cel putin una dintre reclamele cu care firma
Danone il bombardeaza pe consumatorul roman de iaurt. Sunt bune, nimic de
zis, dar de aici si pana la a incerca sa convingi audienta ca laptele
fermentat este un panaceu pentru tot felul de boli e cale lunga.
Spre exemplu, in spotul pentru Activia, se citeaza un studiu realizat
de Institutul Danone, potrivit caruia 9 femei din 10 care au probleme cu
digestia au declarat ca se simt mai bine dupa ce au consumat, timp de
14 zile, respectivul iaurt.
Cu litere mici si repezi mai scrie pe ecran (dar cine are timp sa
citeasca?) faptul ca studiul a fost realizat in 2003, pe un esantion
(reprezentativ???) de 231 de frantuzoaice.
Ei bine, trecand peste faptul ca legea interzice acest tip de reclama,
nu putem sa nu observam parsivitatea enuntului: de faptul ca
iaurtul-minune n-are nici un efect asupra constipatiei te poti convinge abia dupa
doua saptamani si o cheltuiala de 154.000 de lei vechi.
Institutul Danone din Franta, desi se da „independent”, este finantat
de celebrul fabricant de iaurturi. Chiar si in aceste conditii, am fi
fost curiosi sa vedem cat de „stiintific” poate fi un astfel de studiu,
insa este mult mai usor sa pui mana pe raportul SRI, decat pe
respectivul document.
La Bucuresti, persoana care tine legatura cu presa este permanent „in
sedinte”, nu poseda adresa de e-mail (de altfel ditamai firma nu are
nici macar site de Internet, iar din site-ul companiei-mama nu exista nici
un fel de link catre Romania) si nici n-a catadicsit sa raspunda
intrebarilor noastre adresate prin fax.
Activ la interior, se vede doar la televizor
Ce obtine firma Danone dintr-o astfel de reclama, in care promoveaza
insistent proprietatile terapeutice (si nu organoleptice!) ale iaurtului
cu bifidus essensis? Simplu: un avantaj neloial fata de competitorii
care vand iaurturi similare. Un argument in acest sens ne ofera un site
specializat in demascarea tepelor (www.procons.home.ro):
"Bifidus este numele unei familii de fermenti pentru iaurt, familie
care contine mai multe varietati.
Nimeni nu poate inregistra numele Bifidus ca marca comerciala. Este
relativ usor sa creezi in laborator un nou membru al acestei familii, un
nou ferment, prin diferite incrucisari intre cei existenti. Danone a
facut la fel.
A creat un nou ferment, l-a denumit Bifidus Essensis (esenta, esential,
in limba latina) si se lauda in toate reclamele cu unicitatea acestui
ferment.
Aceasta nu spune insa nimic despre calitatea acestui ferment si mizeaza
pe ignoranta consumatorului, care ar trebui sa stie ca orice iaurt
contine unul sau mai multi fermenti cu denumiri din doua cuvinte (familia
si varietatea), buni pentru tranzitul digestiv. Nu insa orice iaurt
contine ingredintele GELATINA, COLORANT si AROMA, continute in multe dintre
iaurturile Danone".
Asa se face ca Danone Activia se vinde la acelasi pret cu, sa spunem,
iaurtul cu bifidus essensis fabricat de Prodlacta, insa diferenta e la
gramaj: 200 de grame la iaurtul romanesc, fata de numai 125 de grame la
Activia.
Zica lumea ca-s nebun, dar nici urma de capsuni!
Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, am comandat institutului
nostru un experiment. Atrasi fiind de managerul care o ia razna
(apropo, nasol efect!) dupa ce mananca din iaurtul unei subalterne lovite de
filoxera, am separat printr-un procedeu fizic (strecurare) bucatile
„mari” de capsuni dintr-un „Frutisima”.
Rezultatul a fost mai mult decat dezamagitor, ceea ce se poate vedea si
din fotografia alaturata. Nici vorba de jumatatile de capsuni mari si
frumoase. Doar niste cubulete decolorate. Am cautat-o pe doamna Iolanda
Prunache, „cercetator la Danone”, sa-i cerem o explicatie asupra
impactului amidonului din iaurt asupra fructelor, insa nu figureaza in cartea
de telefon.
In masura in care specialistii de la Danone se vor invrednici sa ne
ofere detalii despre activitatea lor stiintifica, va vom tine la curent.
Pana atunci, va oferim cateva extrase din legislatia romaneasca pe care
marele fabricant de iaurturi o ignora cu gratie.
DECIZIA nr. 254 a Consiliului National al Audiovizualului din 5 iulie
2004, privind publicitatea, sponsorizarea si teleshoppingul
Art. 32 - Publicitatea la produsele alimentare va respecta urmatoarele
conditii:
a) nu va incuraja consumul excesiv de alimente;
b) afirmatiile precise privind nutritia (de exemplu, efectele vitaminei
C) ori afirmatiile legate de sanatate (de exemplu, „ajuta la o digestie
sanatoasa”) se vor baza pe fapte stiintifice solide si nu vor crea
impresii inselatoare privind beneficii nutritionale sau de sanatate ale
alimentului respectiv.
Art. 35 - Nu se vor atribui alimentelor proprietati de prevenire,
tratare sau vindecare a bolilor si nu se vor face referiri la astfel de
proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale
naturale care sunt utilizate ca medicamente sau in scopuri curative in
statiunile balneare.
Ministerul Sanatatii si Familiei, nr. 179 din 5 martie 2003
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, nr. 154 din 26
februarie 2003
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, nr. 9 din 12
februarie 2003
ORDIN
privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca
miraculoase, precum si a unor produse alimentare, in scopul protejarii vietii,
sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor
Art. 5 - In publicitatea si etichetarea produselor alimentare se
interzice utilizarea de:
a) cuvinte de natura sa indice unul dintre urmatorii termeni: „igiena”,
„medical”, „bolnav”, „farmacie”, „boala”, „remediu”, „medicament”,
precum si de traduceri ale acestora, sinonime sau cuvinte care provin din
familia lexicala a acestora;
Art. 7 - In cadrul publicitatii produselor alimentare este interzis:
a) sa se atribuie, in ceea ce priveste compozitia produsului,
proprietati care se raporteaza la criterii obiective sau masurabile si care nu
pot fi demonstrate;
b) sa se induca faptul ca produsul de marca poseda calitati speciale,
atunci cand toate produsele alimentare similare, cu aceeasi compozitie,
prezinta aceleasi calitati.
http://www.hotnews.ro/articol_30558-DA-NO-...-mincinoase.htm
