DA NO NE mai aburiti atata cu reclame mincinoase!

[DSpawn 2]

In ciuda faptului ca suntem la o mustata de UE, ceea ce presupune ca

romanii sa aiba inclusiv un mod de viata apropiat de cel al

occidentalilor, la unele capitole, printre care si protectia consumatorului

impotriva reclamelor inselatoare, suntem in epoca de piatra.

 

Desi legislatia a fost armonizata cu a Uniunii Europene in acest

domeniu, exista companii care dispun de bugete de reclama impresionante si

care isi permit sa intoxice audiovizualul romanesc cu spoturi care

incalca legea sau sunt „pe muchie”, bazandu-se pe faptul ca nimeni nu-si va

permite vreodata sa le ceara socoteala.

 

Cum noi ne-am fript deseori cu ciorba, in acest prim episod al unui

serial in care vom analiza diverse campanii publicitare inselatoare vom

sufla in… iaurt.

 

Sunteti constipati? Folositi laxative!

 

 

 

Daca v-ati uitati macar o jumatate de ora pe zi la televizor, este

imposibil sa nu fi remarcat cel putin una dintre reclamele cu care firma

Danone il bombardeaza pe consumatorul roman de iaurt. Sunt bune, nimic de

zis, dar de aici si pana la a incerca sa convingi audienta ca laptele

fermentat este un panaceu pentru tot felul de boli e cale lunga.

 

Spre exemplu, in spotul pentru Activia, se citeaza un studiu realizat

de Institutul Danone, potrivit caruia 9 femei din 10 care au probleme cu

digestia au declarat ca se simt mai bine dupa ce au consumat, timp de

14 zile, respectivul iaurt.

 

Cu litere mici si repezi mai scrie pe ecran (dar cine are timp sa

citeasca?) faptul ca studiul a fost realizat in 2003, pe un esantion

(reprezentativ???) de 231 de frantuzoaice.

 

Ei bine, trecand peste faptul ca legea interzice acest tip de reclama,

nu putem sa nu observam parsivitatea enuntului: de faptul ca

iaurtul-minune n-are nici un efect asupra constipatiei te poti convinge abia dupa

doua saptamani si o cheltuiala de 154.000 de lei vechi.

 

Institutul Danone din Franta, desi se da „independent”, este finantat

de celebrul fabricant de iaurturi. Chiar si in aceste conditii, am fi

fost curiosi sa vedem cat de „stiintific” poate fi un astfel de studiu,

insa este mult mai usor sa pui mana pe raportul SRI, decat pe

respectivul document.

 

La Bucuresti, persoana care tine legatura cu presa este permanent „in

sedinte”, nu poseda adresa de e-mail (de altfel ditamai firma nu are

nici macar site de Internet, iar din site-ul companiei-mama nu exista nici

un fel de link catre Romania) si nici n-a catadicsit sa raspunda

intrebarilor noastre adresate prin fax.

 

Activ la interior, se vede doar la televizor

 

Ce obtine firma Danone dintr-o astfel de reclama, in care promoveaza

insistent proprietatile terapeutice (si nu organoleptice!) ale iaurtului

cu bifidus essensis? Simplu: un avantaj neloial fata de competitorii

care vand iaurturi similare. Un argument in acest sens ne ofera un site

specializat in demascarea tepelor (www.procons.home.ro):

"Bifidus este numele unei familii de fermenti pentru iaurt, familie

care contine mai multe varietati.

 

Nimeni nu poate inregistra numele Bifidus ca marca comerciala. Este

relativ usor sa creezi in laborator un nou membru al acestei familii, un

nou ferment, prin diferite incrucisari intre cei existenti. Danone a

facut la fel.

 

A creat un nou ferment, l-a denumit Bifidus Essensis (esenta, esential,

in limba latina) si se lauda in toate reclamele cu unicitatea acestui

ferment.

 

Aceasta nu spune insa nimic despre calitatea acestui ferment si mizeaza

pe ignoranta consumatorului, care ar trebui sa stie ca orice iaurt

contine unul sau mai multi fermenti cu denumiri din doua cuvinte (familia

si varietatea), buni pentru tranzitul digestiv. Nu insa orice iaurt

contine ingredintele GELATINA, COLORANT si AROMA, continute in multe dintre

iaurturile Danone".

 

Asa se face ca Danone Activia se vinde la acelasi pret cu, sa spunem,

iaurtul cu bifidus essensis fabricat de Prodlacta, insa diferenta e la

gramaj: 200 de grame la iaurtul romanesc, fata de numai 125 de grame la

Activia.

 

Zica lumea ca-s nebun, dar nici urma de capsuni!

 

Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, am comandat institutului

nostru un experiment. Atrasi fiind de managerul care o ia razna

(apropo, nasol efect!) dupa ce mananca din iaurtul unei subalterne lovite de

filoxera, am separat printr-un procedeu fizic (strecurare) bucatile

„mari” de capsuni dintr-un „Frutisima”.

 

Rezultatul a fost mai mult decat dezamagitor, ceea ce se poate vedea si

din fotografia alaturata. Nici vorba de jumatatile de capsuni mari si

frumoase. Doar niste cubulete decolorate. Am cautat-o pe doamna Iolanda

Prunache, „cercetator la Danone”, sa-i cerem o explicatie asupra

impactului amidonului din iaurt asupra fructelor, insa nu figureaza in cartea

de telefon.

 

In masura in care specialistii de la Danone se vor invrednici sa ne

ofere detalii despre activitatea lor stiintifica, va vom tine la curent.

Pana atunci, va oferim cateva extrase din legislatia romaneasca pe care

marele fabricant de iaurturi o ignora cu gratie.

 

 

DECIZIA nr. 254 a Consiliului National al Audiovizualului din 5 iulie

2004, privind publicitatea, sponsorizarea si teleshoppingul

 

Art. 32 - Publicitatea la produsele alimentare va respecta urmatoarele

conditii:

a) nu va incuraja consumul excesiv de alimente;

b) afirmatiile precise privind nutritia (de exemplu, efectele vitaminei

C) ori afirmatiile legate de sanatate (de exemplu, „ajuta la o digestie

sanatoasa”) se vor baza pe fapte stiintifice solide si nu vor crea

impresii inselatoare privind beneficii nutritionale sau de sanatate ale

alimentului respectiv.

 

Art. 35 - Nu se vor atribui alimentelor proprietati de prevenire,

tratare sau vindecare a bolilor si nu se vor face referiri la astfel de

proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale

naturale care sunt utilizate ca medicamente sau in scopuri curative in

statiunile balneare.

 

Ministerul Sanatatii si Familiei, nr. 179 din 5 martie 2003

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, nr. 154 din 26

februarie 2003

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, nr. 9 din 12

februarie 2003

 

ORDIN

privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca

miraculoase, precum si a unor produse alimentare, in scopul protejarii vietii,

sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor

 

Art. 5 - In publicitatea si etichetarea produselor alimentare se

interzice utilizarea de:

a) cuvinte de natura sa indice unul dintre urmatorii termeni: „igiena”,

„medical”, „bolnav”, „farmacie”, „boala”, „remediu”, „medicament”,

precum si de traduceri ale acestora, sinonime sau cuvinte care provin din

familia lexicala a acestora;

 

Art. 7 - In cadrul publicitatii produselor alimentare este interzis:

a) sa se atribuie, in ceea ce priveste compozitia produsului,

proprietati care se raporteaza la criterii obiective sau masurabile si care nu

pot fi demonstrate;

b) sa se induca faptul ca produsul de marca poseda calitati speciale,

atunci cand toate produsele alimentare similare, cu aceeasi compozitie,

prezinta aceleasi calitati.

 

http://www.hotnews.ro/articol_30558-DA-NO-...-mincinoase.htm

[Victor Apostu 99]

Da, din pacate nu este singurul produs la care se face reclama mincinoasa. Din cauza acestui tip de reclame apare o problema mare: subminarea credibilitatii in general in ceea ce se promoveaza in mediul publicitar. Efectul in timp este zdrobitor, deoarece inca de pe acum foarte multa lume este pur si simplu imuna la reclame, preferind sa se documenteze atunci cind cumpara ceva,pentru ca cu timpul, un iaurt, o piine, un produs "naturist" , medicamente - minune care nu au efecte ( eventual placebo) i-au lamurit pe multi cum sta treaba cu marketing-ul, si ca de fapt se vind foarte multe lucruri care nu fac nici bine, nici rau, eventual mai contin tot felul de coloranti si amidon modificat, ideea fiind aceea dew a vinde pe bani buni ceva care se poate obtine cu costuri minime de productie. Reclamele probabil din moment ce apar pe post si vinzarile merg inseamna ca masa de naivi cumparatori este inca suficient de mare si merita investitia in publicitate tv, care stim toti cit costa, adca foarte mult. Interesant, la noi spre deosebire de alte tari nu exista nici o grupare specializata pe depistarea reclamelor mincinoase...Dar in conditiile astea n-ar fi exclus sa apara. Nu este intr-adevar pagina , dar domeniul "danone.ro" este rezervat de o firma care aminteste mai degraba de constructii sau finisaje interioare:

domain-name: danone.ro

description: IPSOS NEW MEDIA RESEARCH SRL

description: Str.Economu Cezarescu

description: nr.1, ap.12-13/7413, sect.6

description: Romania

....m

Editat Septembrie 23, 2005 de Victor Apostu