Barbatii Eternul necunoscut, eterna poveste a doamnelor si domnisoarelor
#1
Scris 28 October 2008 - 03:48 PM
Exista gramezi de topice deschise cu : " De ce ne mint barbatii" , "Minciuna" , "M-a inselat" ....
Dar stau si ma intreb : Oare noi incercam vreodata sa intelegem acest "mister", barbatul ? Fie ca ne este sot, fiu, amant, iubit, tata sau doar prieten ?
Observ discutii, unele mai aprinse, altele mai ponderate, unele mai nerusinate, altele mai cuminti ... si toate avand acelasi "inamic"... barbatul ... acelasi iubit... barbatul ... Suntem fice, surori, mame, sotii, sau de ce nu amante ale acestui "monstru", barbatul ... si luate una peste alta pentru a ne completa avem nevoie de prezenta lui, de tandretea lui, de incurajarile lui ... si cu toate astea ne complacem in a ne pastra rivalitatea .
Eu personal am trait experienta de a fi fica, pentru putin timp ce-i drept, de a fi sora, cea mai minunata experienta in relatia cu un barbat, de a fi prietena, experienta dureroasa, dar fara de care nu as fi putut inainta la statutul de femeie maritata si mama ... de colega ... ani de zile lucrand in colective de barbati unde m-am simtit intotdeauna foarte bine ...
De ce deschid acest topic, care probabil ca are un corespondent pe undeva ? Pentru ca vreau sa inteleg ce le reprosam noi barbatilor si cat de mult ii intelegem ... Unde apar problemele de "comunicare" intre noi si ei si unde se rupe comunicarea efectiv ...
Si as mai vrea sa aflu de ce le dam inima daca tot stim ca mai devreme sau mai tarziu ne-o vor distruge ?
Dar stau si ma intreb : Oare noi incercam vreodata sa intelegem acest "mister", barbatul ? Fie ca ne este sot, fiu, amant, iubit, tata sau doar prieten ?
Observ discutii, unele mai aprinse, altele mai ponderate, unele mai nerusinate, altele mai cuminti ... si toate avand acelasi "inamic"... barbatul ... acelasi iubit... barbatul ... Suntem fice, surori, mame, sotii, sau de ce nu amante ale acestui "monstru", barbatul ... si luate una peste alta pentru a ne completa avem nevoie de prezenta lui, de tandretea lui, de incurajarile lui ... si cu toate astea ne complacem in a ne pastra rivalitatea .
Eu personal am trait experienta de a fi fica, pentru putin timp ce-i drept, de a fi sora, cea mai minunata experienta in relatia cu un barbat, de a fi prietena, experienta dureroasa, dar fara de care nu as fi putut inainta la statutul de femeie maritata si mama ... de colega ... ani de zile lucrand in colective de barbati unde m-am simtit intotdeauna foarte bine ...
De ce deschid acest topic, care probabil ca are un corespondent pe undeva ? Pentru ca vreau sa inteleg ce le reprosam noi barbatilor si cat de mult ii intelegem ... Unde apar problemele de "comunicare" intre noi si ei si unde se rupe comunicarea efectiv ...
Si as mai vrea sa aflu de ce le dam inima daca tot stim ca mai devreme sau mai tarziu ne-o vor distruge ?
#4
Scris 28 October 2008 - 03:55 PM
Atat barbatul cat si femeia fac parte din categoria de OM.
Degeaba incercam sa ne ascundem dupa astfel de catalogari : 'deh, e barbat' ..'deh, e femeie.'
Cel mult o fi vb de efectul de turma, insa cei acre se respecta nu vor putea fi identificati (lasand fizicul la o parte) dupa sabloane gen 'femeie', 'barbat'
Pentru Dumnezeu, suntem oameni.
Asumandu-ne riscul de a fi fericiti.
Degeaba incercam sa ne ascundem dupa astfel de catalogari : 'deh, e barbat' ..'deh, e femeie.'
Cel mult o fi vb de efectul de turma, insa cei acre se respecta nu vor putea fi identificati (lasand fizicul la o parte) dupa sabloane gen 'femeie', 'barbat'
Pentru Dumnezeu, suntem oameni.
*Berbecut*, la Oct 28 2008, 04:55 PM, a spus:
Eu cred ca o facem constient si constientizam si faptul ca la un moment dat s-ar putea sa suferim, dar o facem din placerea de a simtii ca iubesti ... asumandu-ti riscul suferintei . 
Asumandu-ne riscul de a fi fericiti.
#5
Scris 28 October 2008 - 03:59 PM
[quote name='*Berbecut*' date='Oct 28 2008, 03:48 PM' post='1059678722']
Exista gramezi de topice deschise cu : " De ce ne mint barbatii" , "Minciuna" , "M-a inselat" ....
Dar stau si ma intreb : Oare noi incercam vreodata sa intelegem acest "mister", barbatul ? Fie ca ne este sot, fiu, amant, iubit, tata sau doar prieten ?
Nu,suntem prea preocupate sa dam vina unul pe altul.Si sa aratam cata dreptate avem noi.
Exista gramezi de topice deschise cu : " De ce ne mint barbatii" , "Minciuna" , "M-a inselat" ....
Dar stau si ma intreb : Oare noi incercam vreodata sa intelegem acest "mister", barbatul ? Fie ca ne este sot, fiu, amant, iubit, tata sau doar prieten ?
Nu,suntem prea preocupate sa dam vina unul pe altul.Si sa aratam cata dreptate avem noi.
Aceasta postare a fost editata de me and just me: 28 October 2008 - 04:00 PM
#7
Scris 28 October 2008 - 04:01 PM
[quote name='*Berbecut*' date='Oct 28 2008, 03:48 PM' post='1059678722']
Observ discutii, unele mai aprinse, altele mai ponderate, unele mai nerusinate, altele mai cuminti ... si toate avand acelasi "inamic"... barbatul ... acelasi iubit... barbatul ... Suntem fice, surori, mame, sotii, sau de ce nu amante ale acestui "monstru", barbatul ... si luate una peste alta pentru a ne completa avem nevoie de prezenta lui, de tandretea lui, de incurajarile lui ... si cu toate astea ne complacem in a ne pastra rivalitatea .
Orgoliul.
Observ discutii, unele mai aprinse, altele mai ponderate, unele mai nerusinate, altele mai cuminti ... si toate avand acelasi "inamic"... barbatul ... acelasi iubit... barbatul ... Suntem fice, surori, mame, sotii, sau de ce nu amante ale acestui "monstru", barbatul ... si luate una peste alta pentru a ne completa avem nevoie de prezenta lui, de tandretea lui, de incurajarile lui ... si cu toate astea ne complacem in a ne pastra rivalitatea .
Orgoliul.
#8
Scris 28 October 2008 - 04:01 PM
*Berbecut*, la Oct 28 2008, 03:48 PM, a spus:
Unde apar problemele de "comunicare" intre noi si ei si unde se rupe comunicarea efectiv ...
As vrea sa pot intelege si eu acest lucru, caci uneori parca unul vorbeste chinezeste si alalalt finlandeza
Cred ca problemele de comunicare dintre ei apar cand fiecare dintre cei doi isi doreste lucruri diferite si clar ca nu se mai pot intelege.
#9
Scris 28 October 2008 - 04:02 PM
Eu personal am trait experienta de a fi fica, pentru putin timp ce-i drept, de a fi sora, cea mai minunata experienta in relatia cu un barbat, de a fi prietena, experienta dureroasa, dar fara de care nu as fi putut inainta la statutul de femeie maritata si mama ... de colega ... ani de zile lucrand in colective de barbati unde m-am simtit intotdeauna foarte bine ...
Toate expeientele trebuie traite.Daca nu simtim un pic de durere nu stim sa apreciem iubirea.
Toate expeientele trebuie traite.Daca nu simtim un pic de durere nu stim sa apreciem iubirea.
Impartaseste acest subiect:
Subiecte similare
| Topic | Deschis de | Replici | Vizualizari | |
|---|---|---|---|---|
|
|
GLAMOURGIRL | 322 | 26.893 |
|
pentru fete |
singer | 68 | 8.592 |
|
|
pink_baby | 193 | 22.972 |
|
Scrisoarea IV&V | Abc2009ro | 7 | 1.188 |
|
|
Alla2000 | 510 | 42.539 |
Contact
Facebook
Twitter
RSS















