Joan Miro (1893 - 1983)
Pagina 1 din 1
Joan Miro
#3
Scris 29 October 2008 - 10:11 AM
Cel mai mult imi plac asa-numitele 'picturi-poeme' ale lui. Sunt picturi suprarealiste, si privitorul poate sa le interpreteze dupa cum doreste, este liber sa-si compuna propria interpretare, incercand sa inteleaga fiecare element din pictura sau toate luate in ansamblu. Desigur, aceste picturi ne pot oferi si o viziune asupra psihologiei pictorului...
#4
Scris 29 October 2008 - 04:36 PM
Sarah N...., la Oct 29 2008, 11:11 AM, a spus:
Desigur, aceste picturi ne pot oferi si o viziune asupra psihologiei pictorului...
asta e si mai interesant! sa descoperi artistul prin prisma creatiei sale
mie mi se par picturile lui o punte, un dialog cu copilaria. El incerca sa reproduca imagini din inconstient asa cum i se infatisau, probabil selectate sau reduse la esential, nu stiu in ce masura le interpreta sau era constient de semnificatia lor dar cu siguranta sunt un feedback. era preocupat de extraordinara expresivitate in arta a copiilor si usurinta cu care ei pot sa transmita ceea ce doresc.
In clipurile postate de tine se regasesc tablouri din mai multe perioade de creatie, oricum e vizibila influenta lui Matisse mai ales in desen, apoi in forme si culori Cezanne, Van Gogh, acuratete Dali, Francis Picabra si altii.
Iti plac si alti suprarealisti?
#5
Scris 29 October 2008 - 05:06 PM
Dupa o lunga lista de profesii , care nu-l satisfaceau ,in perioada de convalescenta dupa tifosul contactat ,se decide a picta .
Este unul din cei care frecventat cerul dadaistilor a lui Tristan Tzara , il cunoaste pe Picasso ,initial a fost un dadaist , apoi incet incet se transforma in suprarealist.
Arta lui nu a fost recunoscuta si acceptata in Spania lui Franco , dar are doua premii care-i recunosc arta si talentul:
La Bienala de la Venetia in 1954 i se acorda Marele premiu-grafica , iar in 19 58 -Iremiul International Guggenheim.
celebra este gigantica sculptura "Femeia si pasarea " care se afla in parcul Juan Miro din Barcelona.
Am vizitat la Palma de Majorca o expozitie deschisa in cadul Fundatiei " Pilar e Joan Miró".
In mai 2008 am vazut o expoziei la "Accademia Regala a Spaniei " la Roma , unde erau expuse 26 lucrari (acquatinta,acquaforte ) si 4 sculpturi ,care proveneau de la Fundatia Juan Miro din Barcelona .
Este unul din cei care frecventat cerul dadaistilor a lui Tristan Tzara , il cunoaste pe Picasso ,initial a fost un dadaist , apoi incet incet se transforma in suprarealist.
Arta lui nu a fost recunoscuta si acceptata in Spania lui Franco , dar are doua premii care-i recunosc arta si talentul:
La Bienala de la Venetia in 1954 i se acorda Marele premiu-grafica , iar in 19 58 -Iremiul International Guggenheim.
celebra este gigantica sculptura "Femeia si pasarea " care se afla in parcul Juan Miro din Barcelona.
Am vizitat la Palma de Majorca o expozitie deschisa in cadul Fundatiei " Pilar e Joan Miró".
In mai 2008 am vazut o expoziei la "Accademia Regala a Spaniei " la Roma , unde erau expuse 26 lucrari (acquatinta,acquaforte ) si 4 sculpturi ,care proveneau de la Fundatia Juan Miro din Barcelona .
Fisiere atasate
-
Femeia_si_pasarea__Juan_Miro.jpg (34.63K)
Number of downloads: 4
Aceasta postare a fost editata de tosca_5: 29 October 2008 - 05:17 PM
#6
Scris 03 July 2010 - 12:21 PM
Joan Miró
Joan Miró (1893, Barcelona - 1983, Palma de Mallorca) a fost un pictor şi sculptor spaniol, influenţat de suprarealism, fără să fi aderat niciodată la această grupare. Teoriile suprarealiste îi întăresc convingerea în necesitatea libertăţii artistice, va rămâne un creator multidimensional şi multilateral: pictează, dar şi sculptează şi stăpâneşte în aceeaşi măsură tehnica ceramicei.
Joan Miró vine pe lume la 20 aprilie 1893 la Barcelona, tatăl lui este bijutier, iar bunicul din partea mamei este fabricant de mobilă. Micului Joan nu-i place şcoala, singurul lucru care îl interesează cu adevărat este desenul, desenează neobosit şi cu multă precizie. Umple caiete întregi cu schiţe după peisaje din Mallorca, desenează peşti, umbrele, flori, broaşte ţestoase, nu desenează însă niciodată chipuri omeneşti. În anul 1912 se înscrie la atelierul lui Francisco Gali, un pedagog excentric, care îl îndeamnă să picteze cu ochii acoperiţi, pentru a-şi forma memoria vizuală şi abilitatea de a recunoaşte obiectele numai după pipăit.
În anul 1919, Miró pleacă la Paris, unde îl cunoaşte pe Picasso, catalan ca şi el. În capitala Franţei, în cartierul Montparnasse, pe strada Blomet, Miró este vecin cu pictorul André Masson, atelierele lor comunică. Face cunoştinţă cu Tristan Tzara, Max Jacob şi Ernest Hemingway. André Breton este fascinat de lucrările lui, pe care le consideră o dovadă evidentă că pictura suprarealistă este posibilă.
În 1948, Galeria Maeght îi organizează o mare expoziţie la Paris iar în 1954 este oaspete de onoare al Bienalei din Veneţia, unde primeşte premiul internaţional în domeniul graficii. Pe la jumătatea anilor cincizeci, renunţă la pictură pentru ceramică. Lucrează acum într-un atelier uriaş, special construit în acest scop, în Palma de Mallorca pe insula Mallorca. Aici lucrează şi în sculptură, gravură şi tapiţerie. Lucrează împreună cu Llorens Artigas la doi pereţi cu ceramică, Luna şi Soarele, pentru sediul UNESCO din Paris, lucrări care în 1956 îi vor aduce premiul Fundaţiei Guggenheim.
Condamnă vehment speculaţiile care se fac pentru a-i transforma operele în investiţii financiare. Independentul de totdeauna declară în repetate rânduri spre sfârşitul vieţii sale că "devine tot mai mult un suprarealist". Moare la Palma de Mallorca pe 25 Decembrie 1983, în ziua de Crăciun, în vârstă de 90 de ani.
Sursa: Wikipedia .
Autoportret, 1919 ↓

Satul Prades, 1917 ↓

Nord-Sud, 1917 ↓

Portretul lui E.C. Ricart, 1917 ↓

Portretul lui Hiberto Casany, 1918 ↓

Urme de căruţă, 1918 ↓

Nud cu oglindă, 1919 ↓

Soţia fermierului, 1923 ↓

Câmpul arat, 1924 ↓

Peisaj catalan, 1924 ↓

Sticla cu vin, 1924 ↓

Carnavalul Harlequin, 1924 ↓

Peisaj, 1925 ↓

Moşteniri, 1924 ↓

Ţăran catalan cu o chitară, 1924 ↓

Maternitate, 1924 ↓

Naşterea lumii, 1925 ↓

Stele şi melci, 1925 ↓

Dansatorul, 1925 ↓

Fotografie: culoarea visurilor mele, 1925 ↓

Siesta, 1925 ↓

Femeie făcând baie, 1925 ↓

FC Barcelona, 1974 ↓

Persoană aruncând o piatră după o pasăre, 1926 ↓

Câine lătrând la Lună, 1926 ↓

Casa circului, 1927 ↓

Pictură, 1927 ↓

Iepurele, 1927 ↓

Interior olandez I, 1928 ↓

Interior olandez II, 1928 ↓

Portretul doamnei Mills în 1750 (după Constable), 1929
↓

Iubire, 1934 ↓

Caracter, 1934 ↓

Frânghie şi oameni, 1935 ↓

Metamorfoză, 1936 ↓

Natură moartă cu pantof, 1937 ↓

Picătură de rouă căzând de pe aripa unei păsări, 1939 ↓

Scara de urgenţă, 1939 ↓

Cântec de pasăre, seara şi dimineaţa, 1940 ↓

Contelaţie: Luceafărul dimineţii, 1940 ↓

Trezirea, 1941 ↓

Constelaţii îndrăgostite de o femeie, 1941 ↓

Luptă cu tauri, 1945 ↓

Femei şi păsări la răsărit de Soare, 1946 ↓

Femeie în faţa Soarelui, 1950 ↓

Roata de foc, 1953 ↓

Albastru II, 1961 ↓

Albastru III, 1961 ↓

Albastrul azurului, 1967 ↓

Mână prinzând o pasăre, 1962 ↓

Joan Miró (1893, Barcelona - 1983, Palma de Mallorca) a fost un pictor şi sculptor spaniol, influenţat de suprarealism, fără să fi aderat niciodată la această grupare. Teoriile suprarealiste îi întăresc convingerea în necesitatea libertăţii artistice, va rămâne un creator multidimensional şi multilateral: pictează, dar şi sculptează şi stăpâneşte în aceeaşi măsură tehnica ceramicei.
Joan Miró vine pe lume la 20 aprilie 1893 la Barcelona, tatăl lui este bijutier, iar bunicul din partea mamei este fabricant de mobilă. Micului Joan nu-i place şcoala, singurul lucru care îl interesează cu adevărat este desenul, desenează neobosit şi cu multă precizie. Umple caiete întregi cu schiţe după peisaje din Mallorca, desenează peşti, umbrele, flori, broaşte ţestoase, nu desenează însă niciodată chipuri omeneşti. În anul 1912 se înscrie la atelierul lui Francisco Gali, un pedagog excentric, care îl îndeamnă să picteze cu ochii acoperiţi, pentru a-şi forma memoria vizuală şi abilitatea de a recunoaşte obiectele numai după pipăit.
În anul 1919, Miró pleacă la Paris, unde îl cunoaşte pe Picasso, catalan ca şi el. În capitala Franţei, în cartierul Montparnasse, pe strada Blomet, Miró este vecin cu pictorul André Masson, atelierele lor comunică. Face cunoştinţă cu Tristan Tzara, Max Jacob şi Ernest Hemingway. André Breton este fascinat de lucrările lui, pe care le consideră o dovadă evidentă că pictura suprarealistă este posibilă.
În 1948, Galeria Maeght îi organizează o mare expoziţie la Paris iar în 1954 este oaspete de onoare al Bienalei din Veneţia, unde primeşte premiul internaţional în domeniul graficii. Pe la jumătatea anilor cincizeci, renunţă la pictură pentru ceramică. Lucrează acum într-un atelier uriaş, special construit în acest scop, în Palma de Mallorca pe insula Mallorca. Aici lucrează şi în sculptură, gravură şi tapiţerie. Lucrează împreună cu Llorens Artigas la doi pereţi cu ceramică, Luna şi Soarele, pentru sediul UNESCO din Paris, lucrări care în 1956 îi vor aduce premiul Fundaţiei Guggenheim.
Condamnă vehment speculaţiile care se fac pentru a-i transforma operele în investiţii financiare. Independentul de totdeauna declară în repetate rânduri spre sfârşitul vieţii sale că "devine tot mai mult un suprarealist". Moare la Palma de Mallorca pe 25 Decembrie 1983, în ziua de Crăciun, în vârstă de 90 de ani.
Sursa: Wikipedia .
Autoportret, 1919 ↓

Satul Prades, 1917 ↓

Nord-Sud, 1917 ↓

Portretul lui E.C. Ricart, 1917 ↓

Portretul lui Hiberto Casany, 1918 ↓

Urme de căruţă, 1918 ↓

Nud cu oglindă, 1919 ↓
Soţia fermierului, 1923 ↓

Câmpul arat, 1924 ↓

Peisaj catalan, 1924 ↓

Sticla cu vin, 1924 ↓

Carnavalul Harlequin, 1924 ↓

Peisaj, 1925 ↓
Moşteniri, 1924 ↓
Ţăran catalan cu o chitară, 1924 ↓

Maternitate, 1924 ↓

Naşterea lumii, 1925 ↓

Stele şi melci, 1925 ↓

Dansatorul, 1925 ↓
Fotografie: culoarea visurilor mele, 1925 ↓

Siesta, 1925 ↓
Femeie făcând baie, 1925 ↓
FC Barcelona, 1974 ↓

Persoană aruncând o piatră după o pasăre, 1926 ↓

Câine lătrând la Lună, 1926 ↓

Casa circului, 1927 ↓

Pictură, 1927 ↓

Iepurele, 1927 ↓

Interior olandez I, 1928 ↓

Interior olandez II, 1928 ↓

Portretul doamnei Mills în 1750 (după Constable), 1929
↓

Iubire, 1934 ↓

Caracter, 1934 ↓

Frânghie şi oameni, 1935 ↓

Metamorfoză, 1936 ↓
Natură moartă cu pantof, 1937 ↓

Picătură de rouă căzând de pe aripa unei păsări, 1939 ↓
Scara de urgenţă, 1939 ↓

Cântec de pasăre, seara şi dimineaţa, 1940 ↓

Contelaţie: Luceafărul dimineţii, 1940 ↓

Trezirea, 1941 ↓
Constelaţii îndrăgostite de o femeie, 1941 ↓

Luptă cu tauri, 1945 ↓

Femei şi păsări la răsărit de Soare, 1946 ↓
Femeie în faţa Soarelui, 1950 ↓

Roata de foc, 1953 ↓

Albastru II, 1961 ↓

Albastru III, 1961 ↓
Albastrul azurului, 1967 ↓

Mână prinzând o pasăre, 1962 ↓

Impartaseste acest subiect:
Pagina 1 din 1
Subiecte similare
| Topic | Deschis de | Replici | Vizualizari | |
|---|---|---|---|---|
|
va place?
muzica si pictura |
abcde_f | 28 | 5.329 |
|
lucrare in curs | io_arte1995 | 6 | 2.187 |
|
Discutii pe tema unui tablou |
tosca_5 | 124 | 27.164 |
|
Corneliu Baba - portete
portret in creion |
element22 | 0 | 8.262 |
|
fatada potemkiana | Mimida | 0 | 905 |
Contact
Facebook
Twitter
RSS














