[Cupidon_2oo8]

Afectiunile tiroidei



HIPOTIROIDISMUL
CAUZE
- Primare (Insuficienta tiroidiana)
1.Tiroidita autoimuna (Boala lui Hasimoto si varianta atrophica, mixedemul). In Boala Hasimoto glanda tiroida este marita in volum, mai dura, iar in mixedem este nepalpabila; in circulatia sanguina apar anticorpi tiroidieni.
2.Iatrogenic prin: interventii chirurgicale, iradiere, terapie medicamentoasa.
3.Cretinismul endemic (prin deficitul matern in iod).
4. Absenta congenitala sau dezvoltarea anormala a glandei tiroide (rar).
5. Disormonogeneza (deficit enzimatic congenital care afecteaza hormonosinteza).
- Secundare (deficitul de Ts - hormonul de stimulare tiroidiana)
1.Leziuni ale glandei pituitare.
2.Leziuni hipotalamice (prin deficitul de TRH - hormonul de eliberare a tirotrofinei).

MANIFESTARI CLINICE
- lentoare in gandire;
- intoleranta la rece;
- constipatie;
- cresterea in greutate;
- vorbire inceata si ingrosata;
- tegumente aspre cu tenta galbuie;
- facies mixedematos (ingrosarea generalizata a tesutului subcutanat, edeme periorbitale);
- bradicardie;
Mai rar:
- anemie (uneori macrocitara);
- cianoza, fenomen Raynaud, angina pectorala;
- sindrom de canal carpian;
- hipoacuzie de perceptie;
- mialgie, artralgie;
- coma.

HIPERTIROIDISMUL

CAUZE
1. boala lui Graves;
2. gusa toxica multinodulara;
3. adenomul toxic;
4. iatrogenic (administrarea in exces de hormoni tiroidieni).

Manifestari clinice ale bolii lui Graves:
- glanda tiroida: gusa, adesea omogena, dar poate fi si nodulara; cresterea vascularizarii tiroidiene;
- manifestari metabolice: tegumente umede si calde, intoleranta la caldura; scadere in greutate, cresterea apetitului alimentar, diaree; tahicardie; oboseala, iritabilitate, nervozitate; tremor fin, hipercainezie; slabiciune musculara proximala cu reflexe osteotendinoase hyperactive; uneori dureri osoase datorate osteoporozei; fibrilatie atriala si insuficienta cardiaca la bolnavii varstnici;
- manifestari extratiroidiene: conjunctivita, exoftalmie, retractie de palpebrala, oftalmoplegie; mixedem pretibial; vitiligo; splenomegalie.

[Cupidon_2oo8]

Comportamente interzise pentru sanatate vara

Sistemul nervos uman este prin natura sa-a acomodat sa functioneze in conditii de clima calda, asemanatoare celei ale savanei africane in care a crescut si a evoluat. Adaptarea omului evoluat din rasa alba (numita si caucaziana sau europida) la zona temperata a condus la o serie de modificari ale modelului de reactie a creierului la schimbarile din timpul anotimpului verii.
Din acest motiv in timpul anotimpului cald, omul are nevoie de o anumita atitudine fata de vara si problemele generate de astrul solar. Etologia (stiinta despre comportament) considera ca vara este un anotimp dificil care impune un anumit comportament restrictiv, necesar pastrarii sanatatii organismului.
COMPORTAMENT ALIMENTAR
Comportamentul alimentar este una dintre cele mai importante manifestari biologice umane, care are mult de suferit pe durata anotimpului torid. Europoizii sau indo-europenii, numiti apartenenti ai rasei albe se acomodeaza destul de dificil la atmosfera de ansamblu oferita de lunile de cuptor, datorita unui ansamblu de bagaj enzimatic mai redus in comparatie cu negroizii si chiar mongoloizii. Spre exemplu, europoizii vara fabrica si secreta de 10 ori mai putine enzime necesare unor anume activitati ale ficatului, legate de transformarea elementelor din hrana consumata. Aceasta scadere drastica de activitate a ficatului, care este laboratorul sau “bucataria” organismului, face ca pe anotimpul verii sa scada metabolismul unor tesuturi de o importanta deosebita cum ar fi tesutul de maduva rosie, tesutul splenic (al splinei) si al peretilor vaselor de sange. Studiile recente finalizate in toamna anului 2004 de catre Dr. Arenie M.Lowfell de la Universitatea Montreal UMC (Canada), au demonstrat ca toate aceste inconveniente pot fi eliminate prin anumite modele de control ale comportamentului alimentar si mai ales prin interzicerea anumitor tipuri de comportament alimentar.
INTERDICTII
- Nu serviti micul dejun imediat dupa trezire daca urmeaza sa va expuneti soarelui mai mult de 10 minute.
- Evitati consumul de alimente bogate in colesterol si mai ales oua.
- Nu beti lichide reci inainte sau dupa micul dejun.
- Evitati sa mancati intre micul dejun si dejun.
- Consumati multe lichide insa nu foarte reci si baute repede. Lichidele reci consumate repede la un organism supraincalzit deregleaza comportamentul alimentar si creste considerabil riscul la pleurezie sau pneumonie, dar si la infarct.
- Nu luati dejunul atunci cand sunteti supraincalzit la soare.
- Evitati consumul de preparate de porc sau branzeturi grase.
- Nu beti in timpul dejunului bauturi aromate. Este recomandat sa beti 50-60 ml apa minerala daca serviti mancaruri uscate, cum ar fi mezelurile.
- Nu consumati vinuri sau tarii in timpul zilei mai ales daca va expuneti la soare peste 15 minute pe zi.
- Evitati pe cat se poate sosurile cu ulei sau grasimi animale.
- Este recomandat sa nu incepeti activitatea imediat dupa dejun.
COMPORTAMENTUL IN TIMPUL ACTIVITATII
Vara, datorita conditiilor termice, organismul functioneaza la alti parametri decat in celelalte anotimpuri. Scaderea metabolismului bazal, pentru a nu se produce caldura in urma activitatii celulelor, determinea o alta conduita comportamentala necesara unui organism in activitate
INTERDICTII
- Nu fiti grabit in rezolvarea mai rapida a unei probleme de munca, indiferent de natura sa.
- Dimineata, evitati pe cat se poate expunerea la soare care modifica parametrii metabolici si scade temporar atentia.
- Faceti mici pauze de cate ori simtiti ca oboseala va sufoca ori va face sa va incalziti.
- Nu va forţati “mana” pentru a executa un lucru dificil pe care nu la-ati putut efectua primavara sau toamna!
- Este absolut interzis ca vara sa lucrati intr-o atmosfera poluata chimic, chiar daca e vorba de fum de tigara sau de poluare sonora. Vara, majoritatea functiilor metabolice sunt reduse la maxim, ceea ce nu permite buna functionare a mecanismului hepatic de dezintoxicare sau a celui nervos de protectie.
RELAXARE SI ODIHNA
Relaxarea prin plimbari in aer liber, la apusul soarelui, ca si alte activitati deconectante, precum auditii muzicale, dans sau film, sunt mult mai necesare in anotimpurile extreme – vara si iarna, cand organismul este supus efortului de adaptare. Vara, somnul este foarte important pentru refacerea potentialului nervos consumat pentru adaptarea la temperaturi crescute.
RECOMANDARI SI INTERDICTII
- Nu ezitati sa trageti un pui de somn de cate ori aveti nevoie, indiferent de ora si de conditii.
- Evitati sa beti multe lichide inainte de culcare pentru a nu va intrerupe somnul de noapte din pricina “necesitatilor”.
- Nu dormiti pe perne tari si inalte. Vara este nevoie de o foarte buna circulatie a sangelui in creier pentru refacerea zonelor hipotalamice implicate in acomodarea la caldura.

COMPORTAMENTUL POSESIV SI AGRESIV
Vara declanseaza un dezechilibru al instinctelor ce guverneaza posesivitatea asupra unor locuri, teritorii, obiecte sau persoane, dar si a tendintelor de exprimare a agresivitatii.
RECOMANDARI SI INTERDICTII
- Este necesara constientizarea dereglarilor de tip maniacal sau paranoid datorita expunerii pe o durata medie sau mare la soare.
- Evitati disputele si mediile de conflict de la serviciu sau din familie.
- Satisfaceti-va nevoia de intimitate printr-o scurta izolare de 20-60 minute/zilnic intr-un loc privat sau izolat.
- Nu dati atentie gandurilor ce va invita la invidie sau gelozie.
RESTRICTII IN COMPORTAMENTELE VICIOASE
- Vara trebuie redus la jumatate consumul de cafea si bauturi cofeinizate.
- Fumatul este extrem de nociv, in special in zilele caniculare. Se impune o reducere drastica a consumului de tabac, mai ales intre orele 11:00-15:00.
- Consumul de alcool interzis de Coran locuitorilor tarilor tropile si are sustinerea rationala in efectul devastator al consumului de alcool la temperaturi ridicate. Se impune renuntarea totala la consumul de tarii in lunile de vara si reducerea la jumatate a consumului de vin in cazul dependentilor de acest drog.
- Obisnuinta de a face dusuri foarte reci sau foarte fierbinti este un comportament vicios foarte periculos vara. Se impune a se renunta la acest obicei care dezechilibreaza drastic fiziologia tuturor functiillor organismului. Un dus cald, nu fierbinte, de 2-3 ori pe zi este insa ideal pentru zilele caniculare.

[Cupidon_2oo8]

Atacul cerebral

Din 750 000 de victime ale atacului cerebral inregistrate anual, 15000 au varste intre 18 si 45 ani. Din fericire, noile tratamente pot limita sechelele daca sunt aplicate imediat.
Exista doua mari tipuri de accidente vasculare cerebrale, numite atacuri cerebrale: cele datorate unei sangerari la nivelul unuia din vasele care iriga creierul si cele datorate unei ischemii, adica o astupare a unei artere de calibru mai mic sau mai mare situat de asemenea in creier.
Atentie la simptome!
Accidentele vasculare cerebrale de origine ischemica apar la persoanele tinere in urma formarii unui cheag de sange datorita unei probleme a ritmului cardiac, unei rupturi partial spontana a unei plåci de aterom de la nivelul peretelui arterelor sau, de asemenea, dupa un traumatism al coloanei cervicale. Deoarece artera astupata nu-si mai indeplineste functiile, zona creierului irigatå de aceasta este lipsita rapid de oxigen si glucoza. Anumite accidente vasculare cerebrale sunt numite „ischemice tranzitorii”, ceea ce inseamna ca problemele neurologice care apar in urma accidentelor vasculare cerebrale au un efect limitat, timp de 24 ore, fara sa lase sechele.
Aceasta disparitie relativ rapida a simptomelor reprezinta, paradoxal, un risc deoarece pacientii au tendinta de a nu mai consulta doctorul crezand ca sunt bine. In cazul ischemiei severe, sechelele neurologice sunt mai importante, ajungand uneori pana la decesul adesea brutal al pacientului. Cum totul depinde de localizarea vaselor lezate in urma atacului vascular cerebral, simptomele pot fi diverse: probleme de vorbire, de mers, de echilibru, de vedere sau paralizie de la jumatatea corpului etc. La cele mai mici simptome trebuie consultat de urgenta un doctor specialist neurolog.
Pentru a evita o recidiva
Pentru a evita recidiva trebuie tinut un tratament pe baza de statine, medicamente care scazand nivelul de colesterol diminueaza riscurile de infarct miocardic si de recidiva a accidentelor vasculare cerebrale. Trebuie de asemenea tratata o eventuala hipertensiune arteriala. Un studiu recent arata ca utilizarea inhibitorilor de enzima de conversie (de tipul captopoilumi), asociati cu un diuretic (de tipul Teotensifului), reduce cu 25-30% riscul recidivei (in accidentele vasculare cerebrale de natura hemoragica sau ischemica).
Retineti!
Refacerea dupa un accident vascular cerebral, in functie de cazuri, poate dura de la 50 zile pana la 3 ani. Se estimeaza ca 45-70% din persoanele tinere (sub 45 ani) victime ale unui atac vascular cerebral isi reiau activitatea profesionala chiar daca sanatatea le-a fost afectata uneori iremediabil.

[Cupidon_2oo8]

PLASMA SI ELEMENTELE FIGURATE
Plasma
Def.: Parte lichida a saângelui în care se scalda celulele sanguine (DMed 278).
Valori normale: apa: 46-47%
reziduu: 8-9% (substante organice si anorganice).
Eritrocite
F: 4.200.000-5.000.000 /mm 3
B: 4.500.000-5.500.000 /mm 3
Copil la nastere: 4.500.000-6.000.000 /mm 3
Leucocite 5.000-8.000 /mm 3
Granulocite Neutrofile Segmentate 2.500-5.500 /mm 3 Nesegmentate 50-250 /mm 3
Euzinofile 100-200 /mm 3
Bazofile 20-40 /mm 3
Limfocite 1.200-2.400 /mm 3
Monocite 300-640 /mm 3

Trombocite 150.000-300.000 /mm 3

Elemente figurate - Variatii ale valorilor normale

Leucocite Cresteri fiziologice normale • stari de stres • gravidii • dupa efort fizic intens • emotii puternice • în tratament cu doze mari de corticosteroizi • în injenctii cu adrenalina Scaderi patologice • febra tifoida si febra paratifoida • unele boli infectioase: gripa, rujeola, rubeola, hepatita acuta • boli ale organelor hematopoetice • septicemii • boala de iradiatie Cresteri patologice • boli infectioase microbiene mai putin în febra tifoida si febra paratifoida • dupa necroza tisulara • infarct • tumori • dupa interventii chirurgicale • dupa hemoragii mari • hemoliza • uremie crescuta • coma diabetica • în timpul acceselor de guta • în leucemie (15.000-150.000)
Limfocite Scaderi patologice • sub influenta hormonilor glucocorticoizi • sindrom Cusing • uremia crescuta • boala Hodgcaing Cresteri patologice • unele boli cronice: TBC, sifilis • unele infectii virale • unele infectii bacteriene (tuse convulsiva) • leucemie limfatica cronica • limfoame maligne
Neutrofile Scaderi patologice • infectii bacteriene (febra tifoida sI febra paratifoida) • infectii virale • infectii fungice sau parazitare • intoxicatii medicamentoase Cresteri patologice • infectii generale si locale • tumori maligne • leucemie granulocitara cronica • intoxicatii
Euzinofile Scaderi patologice • stari de stres • dupa un tratament cu corticosteroizi • în prima faza a infectiei acute Cresteri patologice • o crestere >5% indica parazitoze • boli alergice • leziuni maligne ale tesutului hematopoetic • leziuni dermatologice distructive.
Bazofile Cresteri patologice • boli alergice • leziuni infectioase (rujeola, rubeola, sinuzite cronice) • boli mieloproliferative cronice • leucemie granulocitara cronica • policitemie vera.
Monocite Cresteri patologice • boli alergice • leziuni infectioase (rujeola, rubeola, sinuzite cronice) • boli mieloproliferative cronice • leucemie granulocitara cronica • policitemie vera.
Trombocite Scaderi patologice • geneza deficitara sau liza crescuta în splina cu distrugeri exagerate cu factori infectiosi • soc anafilactic • stari de defibrilare intravasculara • diferite leziuni medulare • metastaze medulare • anemie pernicioasa hemolitica • purpura trombocitopenica (scaderi sub 50.000 trombocite /mm 3 ) Cresteri patologice • dupa hemoragii acute • dupa splenectocmie • dupa interventii chirurgicale • cancere viscerale • hiperadrenalism • atrofie splenica

EXAMENE HEMATOLOGICE
Hematocrit
Def.: Marime a volumului ocupat de globulele rosii într-o proba de saânge în raport cu volumul probei, exprimata în procente
Valori normale
B: 42-48%
F: 40-43%
Hemoglobina
Valori normale
B: 13-17 g/100 mL F: 11-15 g/100 mL
Vs (VSE)
Def.: Viteza de sedimentare a hematiilor (viteza de sedimentare a eritrocitelor) = Viteza cu care globulele rosii se separa de plasma sanguina si se depun la fundul tubului asezat în pozitie verticala
Valori normale
la o ora
B: 1-10 mm
la doua ore
7-15 mm
F: 2-12 mm
12-20 mm
Cresteri patologice • boli infectioase • boli inflamatorii (ex. tuberculoza activa, reumatism poliarticular acut) • septicemii • leucoze • mielom • boala Hodgcain - neoplasm al ganglionilor limfatici • nefroze • boli de colagen Scaderi patologice • boli alergice • hepatita epidemica Cresteri fiziologice normale • menstruatie • ultimele luni de sarcina • la copii.
Timp de saângerare (TS)
Valori normale: 2-4 minute
Durata necesara pentru ca o incizie de dimensiuni standardizate, practicata în scop semi-diagnostic, sa înceteze sa mai saângereze .
Timp de coagulare (TC) Valori normale: 2-4 minute Cresteri • hemofilie • afibrinogenie.
Fibrinogen
Def.: Proteina plasmatica sintetizata în ficat si intervenind în coagulare
Cresteri patologice • stari reumatice • colagenoze (sin.: conectivita) • infectii pulmonare acute • cancere pulmonare • dupa interventii chirurgicale Scaderi patologice • afectiuni hepatice grave (ficatul nu sintetizeaza) • afibrinogenie congenitala - boala foarte rara.
Timpul Howell
Valori normale: 1-2 minute
Cresteri patologice - Asemanator cu timpul de coagulare (TC)
Timpul Quicca (timp de protrombina)
Valori normale: 13-15 secunde
Def.: Timp de coagulare a plasmei sanguine în prezenta unui extract de tesut de origine umana, animala sau sintetica, tromboplastina
Cresteri patologice • hipo- si afibrinogenie • în prezenta anticoagulantelor circulante • hipoprotrombinemie • în prezenta antitrombinelor.
PRINCIPALII CONSTITUIENTI ANORGANICI AI SANGELUI
CATIONI
Sodiu Valori normale: 310-345 mg/100 mL Scaderi patologice • aport salin insuficient • desidratari globale • ingestii scazute de lichide • poliurii (în diabet zaharat) • insuficienta renala cronica • insuficienta corticosuprarenala Cresteri patologice • pierderi de lichide la nivel extrarenal (ex.: transpiratii excesive, diaree, voma) • pierderi de lichide la nivel renal (ex.: diabet insipid, insuficienta renala) • insuficienta cardiaca • traumatisme cerebrale • hiperaldosteronism
Calciu Valori normale: 8,5-10,5 mg/100 mL Scaderi patologice • tetanii • insuficienta renala • rahitism • osteomalacie • hipovitaminoza de • hipoparatiroidism Cresteri patologice • hipervitaminoza de • hiperparatiroidism • nefropatii cronice • mielom multiplu
Magneziu Valori normale: 2,5 mg/100 mL. Creste odata cu calciul
Fier Valori normale: (sideremie = concentratia Fe in sg) B: 90-160 µg/100 mL F: 80-130 µg/100 mL Scaderi patologice • anemii feriprive • hemoragii • tratamente cu vitamina B12 • stari infectioase cronice • nefropatii cronice • poliartrita reumatoida • procese neoplazice Cresteri patologice • hepatite (se degradeaza hemoglobina) • când capacitatea de a prelua Fe 2+ în maduva este depasita de capacitatea de producere prin degradarea eritrocitelor • hemosideroza • hemocromatoza
Cupru Valori normale: 80-130 µg/100 mL Scaderi patologice • boala Mencaes • sindrom nefrotic Cresteri patologice • infectii acute sau cronice • infarct miocardic • leucemii acute • neoplasme • boala Wilson
Zinc Valori normale: 0,8-1,4 mg/la Scaderi patologice • sarcina • boli infectioase cronice (TBC) • pierderi renale • inflamatii Cresteri patologice • reumatism acut • stari de hemoliza
Potasiu 3,5-4,5 mEq/la ( 40-400 mEq/la intracelular, citoplasma celulelor, musculatura striata, miocard, hematii) Scaderi patologice • pierderi digestive (diaree, voma) • disgravidii • stenoza pilorica • diaree • fistule digestive • pierderi urinare Cresteri patologice • insuficienta corticosuprarenala • distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale • insuficienta renala acuta sau cronica
Nichel Valori normale: 1,2-4,6 µg/la Scaderi patologice • ciroza hepatica • uremie crescuta Cresteri patologice • infarct miocardic
Cobalt Valori normale: 1,2-3,6 µg/la


ANIONI
Clor Valori normale: 345-395 mg/100 mL Scaderi patologice • pierderi digestive • insuficienta renala acuta sau cronica • administrari de diuretice de tipul furosemidului • alcaloze metabolice Cresteri patologice • aport salin crescut • desidratari si hiperhidratari hipertone • nefropatii intestinale • intoxicatie cu acetazolamid
Fosfor Valori normale: Adulti: 3-4,5 mg/100 mL Copii: 4-6 mg/100 mL Scaderi patologice • rahitism • hipovitaminoza de • hiperparatiroidism (invers ca la Ca 2+ ) • utilizare excesiva de antiacide cu Al(OH) 3 sau Mg(OH) 2 Cresteri patologice • insuficienta renala acuta sau cronica • diabet zaharat • hipoparatiroidism • hipervitaminoza de
Sulf Valori normale: 120-170 mg/100 mL
Bicarbonat Valori normale: Adulti: 60 volume CO 2 /100 mL Copii: 46-63 volume CO 2 /100 mL
Iod Necesar: 100-200 µg/24 h din care organismul retine doar 10 µg Scaderi patologice • hipotiroidism (gusa endemica) Cresteri patologice • hipertiroidism (boala Basedow)
PRINCIPALII CONSTITUIENTI ORGANICI AI SANGELUI
COMPUSII NEAZOTATI
Glucoza Valori normale: 70-120 mg/100 mL Scaderi patologice • hiperinsulinism • hipertiroidism • atrofia galbena a ficatului Cresteri patologice • diabet zaharat • hipersecretie de adrenalina • tumori hipofizare sau suprarenale La 180 mg glucoza /100 mL saânge, rinichiul nu mai face fata reabsorbtiei si glucoza trece în urina = glucozurie (sinonim: meliturie)
Acid lactic Valori normale: 9-15 mg/100 mL Cresteri patologice • hepatopatii • insuficienta cardiaca • dupa eforturi fizice mari.
Acid piruvic Valori normale: 0,9-1,2 mg/100 mL Cresteri patologice • deficienta de vitamina B 1 • alcoolism • în cursul exercitiilor fizice grele
Lipide totale Valori normale: 600-800 mg/100 mL Scaderi patologice • nou-nascuti • hipertitoidie (arderile sunt mai inense) Cresteri patologice Cresteri primare (mostenite, familiale); Cresteri secundare • guta • diabet • alcoolism • administrare de anticonceptionale orale • hipotiroidie
Colesterol Valori normale: 120-200 mg/100 mL Scaderi patologice • sarcina • hipertitoidie (arderile sunt mai inense) Cresteri patologice • ateroscleroza • diabet • guta
COMPUSI AZOTATI NEPROTEICI
Uree Valori normale: 20-40 mg/100 mL Scaderi patologice • insuficienta renala • degradare excesiva de proteine • tumori • iradieri • aport excesiv de proteine alimentare Cresteri patologice • atofia galbena • necroza hepatica (nu se sintetizeaza uree)
Acid uric Valori normale: F: 2,6-6 mg/100 mL B: 3,5-7 mg/100 mL Scaderi patologice • afectiuni hepatice Cresteri patologice • guta • leucemie • boli de iradiatie
Creatina si creatinina Valori normale: Creatina: 0,2-0,6 mg/100 mL Creatinina: 0,6-1,1 mg/100 mL Scaderi patologice • functiuni hepatice defectuase Cresteri patologice • distrofie musculara • miastenia gravis • poliomielita
Bilirubina Valori normale: Bilirubina directa (conjugata): 0,1-0,2 mg/100 mL Bilirubina indirecta (libera, neconjugata): 0,1-0,6 mg/100 mL Bilirubina totala (directa + indirecta): 0,2-0,8 mg/100 mL Cresteri patologice : icter (colorare în galben a pielii, scleroticii (albul ochiului) si a mucoaselor, din cauza acumularii în saânge a bilirubinei) Icter mecanic (obstructiv). Datorat calculilor biliari sau diverselor tumori. Ficatul functioneaza normal, dar nu poate elimina bilirubina. Caracteristici: bilirubina directa crescuta; urobilinogen normal; hemoliza normala. Icter hemolitic. Datorat degradarii crscute a eritrocitelor. Ficatul nu poate conjuga toata bilirubina indirecta. Caracteristici: bilirubina indirecta crescuta; stercobilinogen crescut; urobilinogen crescut; hemoliza ridicata. Icter hepatocelular. Datorat microbilor (virusul hepatic). Celulele hepatice sunt afectate. Caracteristici: bilirubina directa crescuta; bilirubina indirecta crescuta; urobilinogen crescut; hemoliza ridicata. Icterul nou-nascutului. . . fiziologic - frecvent la prematuri; . la laptele matern - cauzat de prezenta în lapte a unei substante ce împiedica conjugarea bilirubinei.


COMPUSI AZOTATI PROTEICI
Proteine Valori normale: 6-8 g/100 mL Scaderi patologice • afectiuni ale ficatului • ingestii scazute de proteine • eliminari mari de proteine în arsuri grave • în pierderi prin urina Cresteri patologice • în poliglobulii (boala rara) • aparitia de proteine anormale Disproteinemie = orice afectiune caracterizata printr-o hiperproductie de imunoglobuline (disglobulinemie = anomalie cantitativa sau calitativa a globulinelor)
Reactia cu timolul 0-5 unitati Mac Lagan à reactie negativa 5-7 unitati Mac Lagan à reactie slab pozitiva > 7 unitati Mac Lagan à reactie intens pozitiva.

Fosfataza Alcalina : Valoare Normala : 25 - 115 UI Crescuta : Boli de Ficat - Cai biliare (obstructie canale biliare [calculi, cancer], colestaza [nutritie totala parenterala, sepsis, antibiotice, medicamente.], colecistita acuta, metastaze hepatice, hepatita, CMV, Mononucleoza Infectioasa, Ciroza [biliara primara, alcoolica.]), Boli Osoase (metastaze osoase osteoblastice, cancer primitiv osos Paget, hiperparatiroidism [primar sau secundar], fracturi în curs de vindecare, osteomalacie, riccaetsi, poliartrita reumatoida), pancreatita acuta, insuficienta cardiaca congestiva, sarcina / nastere, Cancer (metastaze osoase / hepatice, mielom multiplu, leucemie), Medicamente (medicamente colestatice, antibiotice, fenotiazide, estrogeni, contraceptive orale, indometacin, INH, Metrotrexat), hipertiroidism, perforatie / infarct intestinal, sarcoidoza, sepsis. Scazut : hipofosfatemie, hipotiroidism, malnutritie. GGTP, GGT (gamma glutamil transpeptidaza / transferaza; specifica pentru patologia hepatica, nu se gaseste în os, se coreleaza cu fosfataza alcalina) Valoare Normala : 10 - 50 UI Crescuta : boli hepatice, colestaza, Cancer (metastaze hepatice, hepatom, pancreatic), Hepatita, icter obstructiv, traumatism hepatic, pancreatita acuta, hepatita alcoolica, Medicamente (Dilatin, Fenobarbital), insuficienta cardiaca congestiva, sepsis, Sindrom nefrotic, Mononucleoza Infectioasa. TGO, GOT, AST (transaminaza glutamil oxaloacetica serica, aspartat aminotransferaza) Valoare Normala : 0 - 40 UI Crescuta : IMA, Boli hepatice (hepatita, staza, necroza, , colestaza, ciroza, obstructie biliara), miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, embolism / infarct pulmonar, traumatisme, pancreatita acuta, boli musculatura scheletica, arsuri, anemie hemolitica, medicamente (antibiotice, Mevacor, antihipertensive, contraceptive orale, Teofilina, INH), Mononucleoza Infectioasa. TGP, GPT, ALT (transaminaza glutamil piruvica, alanin aminotransferaza) Valoare Normala : 0 - 40 UI Crescuta : Boli hepatice (hepatita, ciroza, ficat de soc, insuficienta hepatica în stadii terminale, necroza, staza, colestaza, cancer, obstructie biliara), pancreatita acuta, Medicamente (Alopurinol, INH, Metotrexat, contraceptive orale, Fenitoina, Aspirina, Aldomet, Indocin, Heparina, Antibiotice), insuficienta cardiaca congestiva, boli ale musculaturii scheletice, Mononucleoza Infectioasa, soc, IMA, miocardita. LDH (lactic dehidrogenaza) Valoare Normala : 50 - 240 UI Crescuta : IMA (vârf 3-4 zile postinfarct, LDH-1 este mai sensibila, LDH-1>LDH-2), miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, Anemie Hemolitica, hemoliza, infarct (pulmonar, renal, intestinal), boli hepatice (hepatita, necroza.), cancer, leucemie acuta, limfom, boli ale musculaturii scaeletice, AVC, soc caloric, necroza tisulara, transfuzii, Mononucleoza Infectioasa. Bilirubina Totala (icter vizibil > 2.5-3.0 mg/dl) Valoare Normala : 0.2 - 1.5 mg/dl sau 3 - 25 umol/la (SI) Bilirubina Totala crescuta : boli de ficat - cai biliare (hepatita, obstructie biliara [calculi coledocieni, calculi veziculari, stricturi, atrezie, cancer (primar sau metastaze), traumatism chirurgical, pancreatita),colestaza, ciroza, ficat de staza, sepsis, nutritie totala parenterala, Medicamente (Halotan, contraceptive orale, Alopurinol, antibiotice, steroizi, INH, Indometacin, Metildopa, sulfonamide, Tolbutamida, Cloramfenicol, Clorpromazin), Mononucleoza Infectioasa, insuficienta hepatica, ictere ereditare (eg. Gilbert). Bilirubina directa (conjugata, hidrosolubila, apare si în urina): Valoare Normala : 0.3 mg/dl sau 4 umol/la Crescuta : obstructie biliara (calculi veziculari, calculi coledocieni, stricturi, cancer (metastaze, hepatom, pancreatic, ampulom, colangiocarcinom), pancreatita, hepatita (virala, toxica, medicamentoasa), sepsis, nutritie parenterala totala, ciroza (biliara primitiva, alcoolica.), Dubin Jhonson, Rotor, boala Wilson . Bilirubina indirecta (neconjugata), Valoare Normala : 1.0 mg/dl sau 18 umol/la Crescuta : hemoliza, transuzii, Siccale Cell Anemia, hematom în resorbtie, hepatita, ciroza, sepsis, insuficienta hepatica congestiva, cancer, insuficienta hepatica, Gilbert, Crigler - Najjar. Albumina (origine hepatica, 55 - 65 % proteine totale, te ½ 15-18 zile) Valoare Normala : 3,4 - 5.6 g/dl Crescuta : hemoconcentratie, desidratare. Scazuta : Hiperhidratare, malnutritie, boli hepatice (hepatita, ciroza, insuficienta hepatica), Sindrom Nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere de proteine (Crohn, colita ulcerativa, boala Whipple.), sarcina, cancer, arsuri severe, malabsorbtie, imobilizare prelungita. Proteine Totale (albumina + globuline), Valoare Normala : 5.6 - 8.4 g/dl Crescute : desidratare, mielom multiplu, sarcoidoza, inflamatii cronice, colagenoze (LED, PA, sclerodermie.), macroglobulinemie Scazute : vezi Albumina Scazuta Acid Uric , Valoare Normala : 2.4 - 7.5 mg/dl sau 140 - 440 umol/la Crescuta : guta, desidratare, insuficienta renala cronica, diuretice (tiazide), alcoolism, leucemie, limfom, mielom multiplu, boli mieloproliferative, radioterapie, anemie hemolitica, dieta bogata în nucleoproteine, malnutritie, Policitemia Vera, toxemia gravidica, medicamente (chimioterapice), diabet insipid. Scazut : Medicamente (Alopurinol, Probenecid, Salicilati, corticosteroizi, Warfarin), SIADH, Hemocromatoza, bsoli hepatice, boala Wilson , Sindrom Fanconi. Osmolalitatea (mOsmol / cag = mmol / cag, estimare = 2 [Na] + Azot ureic / 2.8 + glc / 18) Valoare Normala : 274 - 296 mOsmol / cag Crescuta : desidratare, hiperglicemie (diabet zaharat, coma hiperosmolara noncetotica), hipernatremie, uremie, diabet insipid (central sau nefrogen), toxine (etanol, metanol, etilen glicol), Medicamente (diuretice, manitol), hipercalcemie. Scazuta : hiponatremie, SIADH, intoxicatie cu apa, hiperhidratare Colesterol Total : Preferabil < 200 mg/dl sau 5.18 mmol/la, borderline - risc moderat 200 - 239 mg/dl, risc crescut > 240 mg/dl sau > 6.20 mmol/la Factori de risc pentru boala coronariana : vârsta (barbati > 44, femei > 54), fumat, HTA, HDL < 35 mg/dl, diabet, antecedente familiale, Colest / HDL > 4.5 Crescuta : Hipercolesterolemie, Diabet zaharat, hipotiroidism, IMA, trimestrul 3 al sarcinii, afectiuni biliare, colestaza, obstructie biliara, Sindrom Nefrotic, dieta bogata în colesterol, sedentarism, obezitate, Hipercolesterolemie familiala, Hiperlipoproteinemii , Medicamente (steroizi, contraceptive orale, fenotiazide, Fenitoina) Scazut : malnutritie, hipertiroidism, boli hepatice, insuficienta hepatica, mielom multiplu, malabsorbtie, anemie hemolitica, Medicamente (Niacina, Alopurinol, Colchicina, INH, Mevacor, Pravachol, Cholestiramina, Zocor, Lescol, fibre) Trigliceride , Valori Normale : 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/la Crescute : Hiperlipoproteinemii primare (I-V), diabet zaharat, hipotiroidism, IMA, pancreatita acuta, alcoolism (acut sau cronic), Sindrom Nefrotic, boli hepatice, dieta bogata în lipide/glucide, guta, sarcina, Medicamente (sterorizi, estrogen, contraceptive orale, lipide administrate intravenos), glicogenoze. Scazute : malnutritie, malabsorbtie, hipertiroidism, medicamente ce scad trigliceridemia LDL colesterol : Preferabil < 130 mg/dl, borderline - risc moderat 130 - 159 mg/dl, risc crescut > 160 mg/dl; [LDL = colesterol total - TG/5 - HDL] HDL colesterol : risc cardiac scazut > 45 mg/dl sau 1.16 mmol/la, risc cardiac crescut < 35 mg/dl sau 0.90 mmol/la Crescut : sport regulat, aport moderat de alcool, Niacina Scazut : fumat, sedentarism, obezitate, insuficienta renala, diabet, beta blocante. Amilaze , Valori Normale : 20 - 140 UI; provin din pancreas, gl. salivare, ficat. Crescute : pancreatita acuta, ulcer peptic perforat (posterior), colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, pseudochist pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian, coledocolitiaza, parotidita, oreion, traumatism de gl. salivare sau pancreas, infarct pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut, colangiopancreatografie retrograda endoscopica, macroamilazemia, Medicamente (Morfina, Aspirina, diuretice tiazidice, corticosteroizi, Azartioprina, contraceptive orale), ciroza. Scazute : pancreatita cronica în stadiu terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa. Lipaza , Valori Normale : 20 - 140 UI, în diagnosticul tardiv al pancreatitei acute, creste la 2 saptamâni, dupa un episod acut de pancreatita; specifica pancreasului. Crescuta : pancreatita acuta, cancer pancreatic, colecistita acuta, obstructie canal pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal, ulcer peptic perforat, narcotice. CPca, Cca (creatin fosfocainaza), Valori Normale : 5 - 200 UI (izoenzime MB, MM, BB) Crestere CPca totala : IMA, chirurgie cardiaca, post injectii IM, traumatisme, sindrom de strivire, politraumatisme, resuscitare cardio pulmonara, defibrilare, electrocutare, miozita, rabdomioliza, AVC, eforturi intense, soc. Crestere CPca - MB : IMA, angina instabila, chirurgie cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita acuta, pericardita, cardiomiopatie, defibrilare, rabdomioliza, distrofii musculare. Crestere CPca - BB : AVC, hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrale, convulsii, soc, traumatisme craniene, neurochirurgie, embolism / infarct pulmonar, cancer (digestiv, saân, ovar, plamân). Crestere CPca - MM : traumatisme, sindrom de strivire, post operator, injectii IM, EMG, rabdomioliza, miozita (poli-, dermato-), distrofie musculara, efort fizic intens, hipertermie maligna, convulsii

[Cupidon_2oo8]

Acuma vreau sa va spun despre sanatatea fenimina...:

[Cupidon_2oo8]

Chid de sanatate feminina
De ce ai nevoie de un control periodic?
Toti adultii ar trebui sa mearga la medic pentru un control anual al sanatatii. Când femeile devin active sexual sau au atins vârsta de 18 ani trebuie sa mearga anual la un control ginecologic.
Controalele de rutina:
Previn boala si disconfortul.
Ajuta la descoperirea si diagnosticarea cancerului de saân si de col uterin atunci când sunt la început si pot fi tratate mai usor.
Contribuie la diagnosticarea bolilor care se transmit prin contact sexual, numite boli cu transmitere sexuala (BTS).
Contribuie la prevenirea sterilitatii.
Fac sarcina si nasterea mai usoare.

[Cupidon_2oo8]

Când ar trebui sa mergi la doctor?
Ar trebui sa mergi la medic o data pe an pentru un control de rutina chiar daca nu te simti bolnava. Ar trebui sa mergi la o clinica de planificare familiala atunci când vrei sa amâni urmatoarea sarcina sau atunci când crezi ca ai numarul de copii dorit. Este o idee buna sa mergi cu partenerul tau la o clinica de planificare familiala atunci când sarcina nu apare, desi ti-o doresti, pentru a descoperi care este cauza. De asemenea, trebuie sa mergi la doctor atunci când apare unul dintre urmatoarele semne de alarma în ceea ce priveste sanatatea reproducerii:
Secretie vaginala modificata (urâte mirositoare, galbuie sau verzuie, în cantitate mare).
Dureri, arsuri, mâncarimi sau rani vaginale.
Noduli la saân.
Schimbari importante ale menstruatiei cum ar fi neregularitatea în timp sau saângerarea abundenta.
Crezi ca ai putea avea o BTS.
Durere neobisnuita si persistenta în partea de jos a abdomenului.
Durere când urinezi sau ai contact sexual.
Oboseala sau slabiciune nejustificata.

[Cupidon_2oo8]

Care sunt drepturile tale ca pacienta?
Tu esti importanta! Ca pacienta într-un dispensar, clinica sau spital ai dreptul:
Sa primesti o îngrijire de buna calitate. Daca te preocupa calitatea îngrijirilor medicale pe care le primesti, ai dreptul sa vorbesti cu persoana responsabila de aceste îngrijiri.
Ai dreptul sa fii tratata cu politete, consideratie si respect.
Ai dreptul la intimitate si confidentialitate. Trebuie sa ai posibilitatea de a vorbi cu medicul între patru ochi si nici o informatie din fisa ta medicala nu trebuie sa fie comunicata unei alte persoane fara acordul tau.
Ai dreptul sa iei propriile decizii privind viata ta sexuala si reproductiva. Medicul trebuie sa te ajute sa iei o decizie în cunostinta de cauza si nu sa ia decizii pentru tine.
Al dreptul sa primesti informatii complete si actuale. Medicul trebuie sa îti explice testele pe care le vei face, posibilitatile pe care le ai si riscurile pe care le prezinta diferite proceduri si medicamente, astfel încâte sa poti lua o decizie buna.
Al dreptul sa pui intrebâri. Medicul trebuie sa se asigure ca ai toate informatiile pe care le doresti si ca ai înteles ceea ce ti-a spus.
Ai dreptul sa fii informata cum îti poti proteja sanatatea între vizite. Când este posibil cere numarul de telefon pentru a suna daca ai întrebari sau probleme.

[Cupidon_2oo8]

Care sunt obligatiile tale ca pacienta?
Pentru ca vizita ta la medic sa fie câte mai folositoare trebuie sa îti asumi unele responsabilitati. Tu ai obligatia:
Sa raspunzi cinstit si complet la întrebarile medicului legate de problemele de sanatate pe care le-ai avut, despre ce simti acum si despre obiceiurile tale sexuale. Doctorul are nevoie de aceste informatii pentru a-si da seama care sunt riscurile pentru sanatatea ta, sa îti poata da cel mai bun sfat si sa îti poata trata corect problemele de sanatate.
Sa îti spui dorintele în mod clar. Medicul trebuie sa stie de ce ai venit (control anual, esti bolnava, medicamentele îti fac rau, etc.) si ce doresti sa obtii (informatii, ajutor pentru schimbarea stilului de viata, alegerea unei metode contraceptive).
Sa pui întrebari si saâ-i spui doctorului când nu întelegi ceva.
Sa urmezi instructiunile medicului. Spune medicului daca nu ai înteles sau daca nu poti urma prescriptiile din anumite motive. Spune medicului daca nu ai urmat instructiunile date la vizitele anterioare.
Pregatirea pentru vizita
Cel mai bun moment pentru vizita la medic este câte mai curând dupa menstruatie. saânii si ovarele nu sunt sensibile la palpare si nu exista saânge menstrual care sa modifice examenul Papanicolau sau alte analize facute pentru diagnosticarea unor infectii sau anomalii.
Este recomandat sa nu introduci nimic în vagin cu 24 de ore înaintea controlului medical. Aceasta înseamna sa nu faci spalaturi vaginale, sa nu introduci tampoane vaginale si sa nu ai contact sexual. Daca ai întrebari legate de medicamentele care se introduc în vagin si care ti-au fost prescrise de medic e mai bine sa dai telefon medicului si sa întrebi. Fa dus sau baie înainte de a merge la medic.
Ce intrebari pune medicul
De ce ai venit acum la doctor?
Ce boli ai mai avut?
Ce medicamente iei?
Ai facut de curând analize? Ce rezultate ai?
Cum este ciclul menstrual?
Ai facut avorturi? Daca da, de câte ori si când?
Ai pierdut vreo sarcina? Daca da, de câte ori si când?
Ai facut ceva pentru a preveni o sarcina? Ai folosit una din metodele contraceptive (calendar, pilule, prezervativ, etc). Care?
Ai avut vreo boala cu transmitere sexuala? Daca da, când si care.

Ce trebuie doctorul sa stie despre tine?
Ceea ce spui tu medicului este foarte important pentru ca el sa îsi dea seama ce se întâmpla cu sanatatea ta, daca mergi pentru o eventuala boala, sau cum te poate ajuta sa iei o decizie, daca mergi pentru o metoda de planificare familiala.
Trebuie sa fii gata sa raspunzi la întrebari despre:
"Istoria" ta medicala (boli, operatii, alergii, etc).
"Istoria" medicala a familiei tale (diferite boli pe care rudele tale de saânge le-au avut în trecut sau pe care le au acum). Rudele despre care vei fi întrebata sunt parintii, fratii/surorile si bunicii.
Ce te-a facut sa vii acum la medic?
Ce medicamente iei în prezent sau ai luat peâna de curând, fie ca ti-au fost prescrise, fie ca le-ai luat din proprie initiativa (inclusiv aspirina, ceaiuri de plante, etc).
Daca a fost vreun medicament care ti-a facut vreodata rau.
Daca ai alergie la unele alimente sau medicamente.
De ce este importanta "istoria" ta medicala?
"Istoria" ta medicala îi va da medicului o multime de informatii despre sanatatea si obiceiurile tale.
Asteapta-te sa fii întrebata despre:
Probleme de sanatate trecute sau prezente cum ar fi bolile copilariei, operatii, boli cronice (boli care dureaza toata viata, cum ar fi diabetul, hipertensiunea, unele boli de ficat) si daca a fost nevoie sa te internezi în spital pentru tratament.
Alte probleme de sanatate pentru care ai fost altadata la medic.
Analize pe care le-ai facut de curând (electrocardiograme, radiografii, analize de saânge); este bine sa iei cu tine rezultatele acestor teste atunci când mergi la medic.
Care este stilul tau de viata în prezent (esti sedentara? fumezi? bei bauturi alcoolice? tii un anume regim?).
De asemenea, vei fi întrebata despre sanatatea ta reproductiva:
Cum este ciclul menstrual.
Numarul sarcinilor si al nasterilor (daca este cazul).
Numarul si data avorturilor spontane (sarcini pierdute) sau al avorturilor provocate (daca este cazul).
Daca si ce tipuri de contraceptie ai folosit (pilule, sterilet, metode traditionale cum ar fi calendarul, coitul întrerupt).
Daca ai avut vreo boala cu transmitere sexuala (boala venerica).
Ce altceva se mai întâmpla în timpul unui control general?
Doctorul va face un control de rutina care include controlul inimii si al vaselor de saânge (de regula trebuie sa ti se masoare tensiunea), controlul plamânilor, ficatului, etc. în functie de bolile pe care le-ai avut si de cum te simti acum, medicul poate decide sa îti faca analize suplimentare, cum ar fi testul de sarcina, analize pentru bolile cu transmitere sexuala si infectii vaginale.
De asemenea, medicul va face un examen ginecologic. Acesta include:
Examinarea tiroidei pentru anomalii.
Examinarea saânilor pentru noduli sau alte aspecte neobisnuite.
Verificarea zonei vaginale pentru a descoperi rani, excrescente sau semne de infectie.
Medicul va introduce în vagin un instrument pentru a face o analiza numita testul Papanicolau.
Medicul va face un tuseu vaginal, adica va examina uterul si ovarele.
Medicul va introduce un deget în rect pentru a verifica zona din spatele uterului.

[Cupidon_2oo8]

Ce este un tuseu vaginal?
în timpul unui tuseu vaginal medicul verifica organele genitale externe si organele genitale interne ale femeii. Vei fi asezata pe o masa ginecologica, pe spate, cu genunchii îndoiti si picioarele departate. Medicul va introduce în vagin unul sau doua degete peâna atinge colul uterin. Cu cealalta mâna medicul va apasa usor abdomenul. în acest fel medicul simte daca exista noduli sau excrescente anormale pe uter sau ovar.
Ce este testul Papanicolau?
In mod normal corpul uman pierde o parte din celule, care mor si sunt înlocuite de altele tinere. Un test Papanicolau consta în analiza la microscop a unor astfel de celule. Celulele sunt studiate pentru a se descoperi daca exista semne de modificare a lor, modificare ce poate însemna aparitia unui cancer de col uterin. în plus, pot fi descoperite unele semne de infectie. Testul Papanicolau este o metoda care arata posibilitatea aparitiei cancerului, dar nu este un test de diagnostic sigur. Daca apar aspecte anormale, medicul te va informa în continuare ce teste trebuie sa faci.
Diagnosticul precoce al cancerului îti poate salva viata!


Care sunt organele reproducatoare ale femeii?
Sistemul reproducator al femeii se afla în interiorul corpului, între oasele bazinului.
Ovarele (1) sunt organele în care se gasesc celulele din care se formeaza ovulele (celulele sexuale feminine) si care produc hormonii care controleaza ciclul menstrual si sarcina. Trompele uterine (2) fac legatura între ovare si uter. Prin ele ovulul ajunge în uter. Uterul (3) are marimea pumnului tau si este gol pe dinauntru. Când are loc fecundatia embrionul format se fixeaza în peretii uterului. în acest loc se dezvolta fatul peâna la nastere. Atunci când femeia nu este gravida, uterul îsi pierde în fiecare luna "captuseala" de celule ca parte a menstruatiei. Colul uterin (4) se afla în partea de jos a uterului si reprezinta comunicarea cu vaginul. în general nu este mai mare decâte vârful unui creion dar se deschide foarte mult în timpul nasterii.
Vaginul (5) face legatura cu exteriorul corpului; este locul prin care se scurge saângele menstrual, locul unde barbatul îsi introduce penisul în timpul actului sexual si locul pe unde iese copilul în timpul nasterii
Care sunt organele reproducatoare ale barbatului?
O mare parte din organele reproducatoare ale barbatului se afla în afara corpului.
Testiculele (6) sunt organele în care se produc în mod continuu celulele sexuale barbatesti (spermatozoizii) si hormonii sexuali masculini. Canalele deferente (1) sunt tuburi care duc spermatozoizii de la testicule catre penis. Veziculele seminale sunt mici saci care, împreuna cu prostata (3), produc un lichid laptos (numit sperma) care transporta si hraneste spermatozoizii. în timpul actului sexual, în momentul ejacularii, penisul (5) introduce în vagin sperma împreuna cu spermatozoizii. Uretra (4) este un tub aflat în mijlocul penisului, prin care ies în exterior atâte urina câte si sperma. Atunci când barbatul ejaculeaza, urina nu poate iesi din vezica urinara (2), astfel încâte în afara iese doar sperma. Scrotul (7) este un învelis în forma de sac localizat înapoia penisului, care contine testiculele.
Glandele lui Cowper ( sunt doua glande mici care secreta un lichid ce se elimina din penis imediat dupa erectie; poate contine spermatozoizi de la o ejaculare anterioara.
Ce este ciclul menstrual normal?
O data pe luna unul din cele doua ovare elibereaza un ovul, printr-un proces numit ovulatie; ovulul ajunge prin trompele uterine în uter. în timp ce ovulul creste în ovar, mucoasa uterina ("captuseala" uterului) începe sa se îngroase astfel încâte sa poata hrani un posibil embrion. Daca ovulul nu este fertilizat, el este eliminat împreuna cu mucoasa uterina si cu o cantitate mica de saânge (menstruatia), un nou ciclu menstrual începând dupa aceea (din prima zi a menstruatiei peâna la aparitia uneia noi).
Cele mai multe femei au un ciclu menstrual constant, dar acesta difera de la femeie la femeie. saângerarea dureaza între 3 si 7 zile, iar durata dintre saângerari poate fi între 25 si 40 de zile. înainte de a merge la medic este bine sa urmaresti durata ciclului tau menstrual. îti reamintim ca prima zi a ciclului menstrual este prima zi în care saângele începe sa curga (prima zi de menstruatie).
Multe femei observa unele schimbari de-a lungul ciclului menstrual. în mod obisnuit secretia vaginala este mai consistenta si albicioasa dupa menstruatie, transparenta si alunecoasa în timpul ovulatiei si apoi în cantitate mai mica si elastica înaintea menstruatiei. Unele femei îsi simt saânii mai grei si mai sensibili în saptamâna dinaintea menstruatiei. Pe durata menstruatiei unele femei au dureri în partea de jos a abdomenului, dureri de spate, dureri de cap, diaree sau au o dispozitie schimbatoare.
Când încep femeile sa aiba menstruatie?
Menstruatia poate veni pentru prima data la orice vârsta între 9 si 17 ani. Menstruatia este una dintre schimbarile care apar la pubertate, alaturi de cresterea saânilor si a parului de pe corp. în primul an menstruatia poate fi neregulata atâte ca durata câte si ca interval de aparitie.
Când înceteaza femeile sa mai aiba menstruatie?
Femeile au menstruatie peâna când ajung la menopauza, atunci când ovarele lor înceteaza sa mai elibereze ovule si, deci, nu mai pot ramâne gravide. De regula, menopauza apare între 45 si 55 de ani. Menopauza nu se instaleaza brusc, ci poate exista o perioada intermediara, care poate dura 4-5 ani, peâna când o femeie nu mai are menstruatie deloc. în aceasta perioada, saângerarile devin neregulate: pot fi mai rare sau mai dese, iar cantitatea de saânge poate fi mai mare sau mai mica.
Cum apare sarcina?
In fiecare luna unul dintre ovare elibereaza un ovul care ajunge prin trompa uterina în uter. Ovulul poate fi fecundat imediat dupa eliberare si traieste 1-3 zile.
In timpul actului sexual spermatozoizii sunt depozitati în vagin si pot supravietui peâna la 3 zile. în 90 de secunde ajung în trompele uterine dupa ce au trecut de colul uterin si prin uter. Daca spermatozoidul se uneste cu un ovul apare un embrion care se fixeaza pe peretele uterului si sarcina începe

Ce este secretia vaginala?
în mod normal colul uterin produce un lichid (secretia vaginala) care trece prin vagin si ajunge în exterior. Aceasta este o cale normala prin care corpul mentine vaginul curat si îla protejeaza de infectii. Cantitatea de lichid este diferita de la femeie la femeie si variaza în timpul ciclului menstrual.
Uneori femeile au o inflamatie a vaginului (numita vaginita) si secretia vaginala normala se modifica. Secretia vaginala este considerata anormala (scurgere) atunci când produce arsuri, inflamatii sau iritatii sau când persista un miros urâte (chiar dupa baie). Cele mai multe dintre femei au cel putin o vaginita pe durata vietii. De regula, vaginita nu este grava dar poate fi neplacuta si suparatoare. Simptomele obisnuite sunt un miros neplacut de peste sau o secretie excesiva, cremoasa, de culoare cenusie sau cu aspect de brânza de vaci. Femeia mai poate simti mâncarimi si arsuri la urinat. Uneori apar dureri la contactul sexual. La aparitia oricaruia dintre semnele de mai sus, mergi imediat la medic pentru diagnostic si tratament, pentru ca poate fi vorba de o boala cu transmitere sexuala.
Pentru prevenirea acestor boli este important sa pastrezi zona genitala curata. Spala-te în fiecare zi cu sapun moale si apa calduta. Este bine sa porti lenjerie de bumbac si sa o eviti pe cea din materiale sintetice.
Ce sunt infectiile urinare?
Femeile sunt foarte sensibile fata de infectiile vezicii urinare si ale uretrei (tubul care duce urina din vezica urinara la exterior). Poti preveni aceste infectii:
Daca te stergi întotdeauna dupa ce urinezi.
Daca urinezi dupa contactul sexual. In timpul actului sexual datorita miscarilor penisului microbii aflati în zona vulvara "urca" prin uretra (tubul prin care se scurge urina din vezica urinara) si ajung în vezica producând o infectie. Aceasta se întâmpla mai ales când organele genitale nu sunt spalate înainte de actul sexual. Urinarea dupa actul sexual "spala" uretra de microbii care au patruns.
Daca pastrezi curate organele genitale.
Daca bei suficiente lichide si mai des.
Cum îti protejeaza sanatatea auto-palparea saânilor?
Daca îti examinezi lunar saânii poti gasi noduli sau semne de cancer chiar de la început, când poate fi tratat. Cei mai multi noduli nu sunt cancerosi. Dar, chiar si un diagnostic de cancer poate fi tratat cu succes daca este depistat în faza de început a bolii. Un diagnostic de cancer nu este o condamnare. De aceea, daca observi orice schimbare a saânilor, mergi imediat la medic, fara sa intri în panica.
Cel mai bun moment pentru a-ti examina saânii este dupa menstruatie, când nu sunt sensibili (durerosi) sau umflati. Stai în fata oglinzii si priveste-ti cu atentie saânii si observa daca sunt la acelasi nivel, fie ca tii mâinile pe laânga corp fie ca le tii ridicate. Vezi daca au aceeasi forma si marime, daca nu exista adâncituri, rani sau modificari ale mamelonului. Observa daca apare o scurgere din mamelon.
Tine minte ca este normal ca o femeie sa aiba un saân usor mai mare decâte celalalt.
De regula mameloanele sunt orientate catre exterior însa este normal si cazul în care mameloanele sunt catre interior. Daca observi o scurgere din mamelon dupa stimularea acestuia nu te îngrijora. Trebuie sa mergi la doctor doar daca în mod spontan apare o scurgere din mamelon.
Urmatorul pas este verificarea saânului pentru gasirea unor noduli. Aceasta verificare se face atâte în picioare câte si în pozitia culcat. Tinând degetele întinse pipaie usor saânii, cu miscari circulare, începând din exterior catre mamelon. Verifica tot saânul, inclusiv sub brat, zona de sub saân si deasupra claviculei. Controleaza saânul stâng cu mâna dreapta si saânul drept cu mâna stânga.
Daca nu ai înteles explicatiile noastre sau nu esti sigura ca poti face auto-palparea saânului întreaba-ti medicul de familie sau un medic de planificare familiala.
Daca nu poti ramâne însarcinata
Aproape 15 cupluri dintr-o suta au probleme când încearca sa conceapa un copil. Cele mai dese cauze ale sterilitatii sunt boli ale trompelor uterine rezultate în urma unor infectii netratate, anomalii hormonale si vârsta înaintata. Uneori barbatii produc prea putini spermatozoizi sau acestia nu se pot deplasa prin uter catre trompele uterine. în 30 - 40 la suta din cazuri infertilitatea cuplului se datoreaza barbatului.
Daca vrei sa ramâi însarcinata trebuie sa ai un contact sexual în perioada fertila a ciclului menstrual, adica între zilele a 9-a si a 19-a pentru un ciclu de 28 de zile. Daca ai un ciclu neregulat sau nu stii cum sa calculezi perioada fertila mergi la un cabinet de planificare familiala pentru a învata cum sa faci aceasta
Când trebuie sa folosesti planificarea familiala?
Planificarea familiala îti da posibilitatea sa hotarasti daca vrei sa ai copii si când sa se întâmple aceasta. îti da posibilitatea sa hotarasti câti copii sa ai si la ce interval. Planificarea familiala contribuie la bunastarea familiei tale prin faptul ca:
Te ajuta sa ai copii atunci când poti avea grija de ei.
Ai doar atâti copii câti poti creste.
Nu vei fi nevoita sa îti abandonezi copiii.
Contraceptivele moderne sunt mai sigure si mai sanatoase decâte avortul.
Planificarea familiala este buna pentru sanatatea ta si a copiilor tai. Planificarea familiala salveaza uneori viata femeii, prevenind sarcinile neplanificate si posibilele sarcini cu risc sau avorturile. Acestea sunt riscante chiar în conditii de siguranta medicala. Planificarea contribuie la sanatatea copiilor, ajutând femeile sa evite sarcinile prea dese care obosesc organismul mamei. Folosirea contraceptiei este mai sigura si mai sanatoasa decâte sarcinile dese sau avortul.
Daca ai viata sexuala si nu doresti sa ai un copil acum, atunci este bine sa folosesti o metoda contraceptiva. Nu lasa ca jena legata de sexualitate sa te împiedice sa îti protejezi sanatatea si viitorul. Altfel, sa-ar putea sa te trezesti cu o sarcina pentru care nu esti pregatita. Vorbeste cu partenerul tau despre planificarea familiala. Mergeti la un doctor care va poate oferi servicii de planificare familiala pentru a fi ajutati sa alegeti metoda care se potriveste cel mai bine cuplului vostru. în acest fel veti fi mai linistiti si va veti bucura de viata voastra sexuala.
Cum alegi o metoda contraceptiva?
în prezent ai la dispozitie o multime de metode contraceptive sigure. Medicul tau te va ajuta sa alegi cea mai buna metoda pentru tine, dar tu esti persoana care trebuie sa decida. înainte de a lua decizia, consulta-te cu partenerul tau si raspundeti la urmatoarele întrebari:
Vei putea folosi aceasta metoda cu ocazia fiecarui contact sexual?
Este nevoie de colaborarea partenerului? Este el de acord sa coopereze?
Cum va afecta folosirea acestei metode viata ta sexuala?
Produce metoda efecte secundare pe care nu le poti tolera (schimbari ale ciclului menstrual)?
Daca esti expusa riscului de a te îmbolnavi de o BTS, te protejeaza metoda si fata de acest risc?
îti poti permite sa folosesti permanent aceasta metoda?
Este aceasta metoda temporara sau permanenta? Câte va trebui sa astepti sarcina daca te decizi sa ai un copil?
Alaptezi în prezent?
Ai o boala cronica sau alta problema de sanatate care îti limiteaza alegerea?
Ce sunt contraceptivele orale combinate (pilulele)?
Contraceptivele orale combinate sunt tablete care contin mici cantitati de hormoni sintetici (estrogen si progestin) care sunt identici cu cei produsi în mod natural în corpul femeii. Pentru a preveni sarcina femeia trebuie sa ia zilnic o astfel de pilula. Contraceptivele orale împiedica ovarul sa elibereze ovule si îngroasa mucusul din zona colului uterin si spermatozoizii nu mai pot intra în uter. Contraceptivele orale nu sunt periculoase si sunt foarte eficiente când sunt utilizate corect. Mai mult, pilulele reduc riscul unor boli cum ar fi anemia (la femeile care pierd mult saânge în timpul menstruatiei), cancerul ovarian sau uterin. Menstruatia este mai scurta, se pierde mai putin saânge si durerile dispar. Poti folosi pilulele oricâte timp doresti fara sa faci pauza. Te poti opri când vei dori sa ai un copil si poti ramâne însarcinata curând. Pilulele nu interfera cu actul sexual.
Aproape toate femeile pot folosi pilulele. Cu toate acestea nu ar trebui sa le folosesti daca banuiesti ca ai fi gravida, daca alaptezi, daca ai peste 35 de ani si fumezi sau daca ai una din bolile care contraindica folosirea contraceptivelor orale. Vorbeste cu medicul înainte de a te hotarî sa folosesti pilulele.
Unele femei nu întâmpina nici o problema în folosirea contraceptivelor orale combinate, la altele apar unele efecte secundare. Acestea de regula nu sunt grave si înceteaza dupa câteva luni. Ele includ greata usoara, uneori o îngrasare de 1-2 cag, uneori dureri de cap, ameteli trecatoare.
Cum difera pilula monohormonala de contraceptivele orale combinate?
Contraceptivele doar cu progestin au un singur fel de hormon si într-o cantitate mai mica decâte cele combinate. Actioneaza în acelasi mod ca si contraceptivele orale combinate. Ele sunt foarte eficiente pentru femeile care alapteaza deoarece nu afecteaza în nici un fel bebelusul. Ele pot fi luate începând cu a sasea saptamâna dupa nastere. Pilulele monohormonale previn bolile benigne ale saânului, cancerul ovarian si uterin si bolile inflamatorii pelvine.
Ce sunt contraceptivele injectabile?
Contraceptivele injectabile contin hormoni sintetici similari cu hormonul natural numit progesteron. O injectie la fiecare trei luni previne sarcina prin împiedicarea ovulatiei. Injectia este facuta de medic sau de asistenta. Ele se folosesc de mult în alte tari, dar în România au patruns de curând. Ele sunt foarte eficiente, nu interfera cu actul sexual, reduc cantitatea de saânge menstrual si reduc riscul de cancer uterin, ca si pe cel de inflamatii pelvine. Uneori injectabilele pot produce disparitia menstruatiei, dar aceasta nu este daunatoare si nici nu este un semn de sterilitate. Totusi, în unele cazuri, este nevoie de 6-9 luni de la oprirea injectabilelor pentru reluarea fertilitatii. Unele femei au mici saângerari între menstruatii, iau în greutate sau se plâng de dureri de cap.
Femeile pot utiliza injectabilele daca alapteaza. Injectabilele nu ar trebui folosite de catre femeile care ar putea fi însarcinate sau au o boala care contraindica folosirea lor.
Ce este dispozitivul intrauterin (DIU sau steriletul)?
Dispozitivul intrauterin (DIU) este o mica bucata de plastic flexibil care frecvent are pe ea foite sau fire de cupru. El este inserat în uterul femeii pe cale vaginala si are ca scop prevenirea sarcinilor. în principiu, DIU actioneaza prin împiedicarea întâlnirii dintre spermatozoizi si ovul. Trebuie inserat si extras de medic.
DIU are o eficienta mare. Odata inserat ofera o protectie de peâna la 10 ani fata de aparitia unei sarcini, în functie de tip. Nu influenteaza actul sexual. Unele femei au o saângerare menstruala mai abundenta, crampe,
saângerari intermenstruale dupa insertia DIU. Rareori DIU poate iesi din uter (mai ales daca a fost inserat dupa nasterea unui copil).
La femeile care utilizeaza DIU afectiunile inflamatorii pelvine complica mai frecvent BTS decâte la cele care nu folosesc DIU. Femeile nu trebuie sa foloseasca DIU daca sunt însarcinate.
Ce este prezervativul?
Prezervativul este o foita destinata învelirii penisului aflat în erectie. Folosit în mod corect retine sperma care contine spermatozoizi pentru a nu ajunge în vagin. Prezervativele previn bolile cu transmitere sexuala inclusiv HIV-SIDA, deoarece împiedica trecerea oricarui microb sau virus de la vagin la penis sau invers.
Prezervativele sunt eficiente doar atunci când sunt folosite corect în timpul contactului sexual. Se va folosi un nou prezervativ la fiecare contact sexual.
Ce sunt spermicidele?
Spermicidele sunt tablete sau ovule spumante, supozitoare, spume, filme, geluri si creme. Ele sunt introduse adânc în vagin cu ajutorul degetelor sau cu un aplicator. Spermicidele distrug spermatozoizii sau modifica miscarea lor în asa fel încâte împiedica întâlnirea lor cu ovulul. Spermicidele de asemenea distrug unele microorganisme ce provoaca BTS. Sunt mai putin eficiente în prevenirea sarcinii decâte alte metode contraceptive.
Ce este diafragma?
Diafragma este o cupola moale din cauciuc care acopera colul uterin. Se utilizeaza împreuna cu un gel sau o crema spermicida. Diafragma blocheaza patrunderea spermatozoizilor în uter si trompe unde sa-ar putea întâlni cu ovulul. Ca si spermicidele, diafragma ajuta la prevenirea BTS. Necesita stabilirea dimensiunii de catre medic.
Diafragma este eficienta doar daca este folosita corect.
Ce este contraceptia de urgenta?
Prin administrarea de contraceptive orale combinate dupa un contact sexual neprotejat se pot preveni peâna la 75% din sarcini, împiedica aparitia sarcinii prin împiedicarea ovarului de a elibera un ovul. Contraceptia de urgenta nu trebuie folosita în locul unei metode regulate de planificare familiala.
O femeie poate lua contraceptive orale combinate în cazul contraceptiei de urgenta peâna la 72 de ore de la un contact sexual neprotejat. Doza si modul în care se iau pilulele pot fi prescrise doar de medic. Cu câte mai repede se apeleaza la aceasta metoda, cu atâte mai mari sunt sansele de prevenire a sarcinii.
Ce este sterilizarea feminina?
Sterilizarea feminina (numita si ligatura trompelor uterine) este o metoda contraceptiva definitiva pentru femeile care sunt sigure ca nu mai doresc copii. Este o interventie chirurgicala simpla prin care medicul blocheaza trompele. Aceasta împiedica spermatozoizii sa fertilizeze ovulul.
Sterilizarea este foarte eficienta, nu afecteaza viata sexuala, ajuta la prevenirea cancerului ovarian.
Ce este sterilizarea masculina?
Sterilizarea masculina (numita vasectomie) este o metoda contraceptiva permanenta pentru barbatii care sunt siguri ca nu îsi mai doresc copii. Este o procedura chirurgicala simpla ce poate fi facuta în câteva minute. Medicul face o taietura in scrot si blocheaza cele doua tuburi care transporta spermatozoizii de la nivelul testiculului. Vasectomia nu are efecte asupra performantelor sexuale si nu se cunosc efecte secundare.
Ce este metoda coitului întrerupt?
în cazul metodei coitului întrerupt (coitus interruptus) barbatul îsi retrage complet penisul din vaginul femeii înainte de a ejacula. Acest lucru tine sperma în afara vaginului si împiedica spermatozoizii sa ajunga la ovul.
Cuplul trebuie sa discute în legatura cu intentia de a folosi coitul întrerupt pentru a mari cooperarea si a evita neîntelegerile, înainte de contactul sexual, barbatul trebuie sa urineze pentru a elimina orice urma de sperma din uretra. înainte de ejaculare barbatul trebuie sa fie sigur ca aceasta va avea loc în afara zonei genitale a partenerei sale.
Ce sunt metodele bazate pe cunoasterea perioadei fertile (metode naturale)?
Cunoasterea perioadei fertile înseamna ca o femeie este capabila sa identifice zilele fertile din timpul ciclului menstrual, adica zilele când poate ramâne însarcinata. Femeia are la dispozitie mai multe modalitati de a-si da seama de momentul în care începe si de cel în care sfârseste perioada fertila a ciclului ei menstrual: calculele bazate pe metoda calendarului, urmarirea mucusului cervical, urmarirea temperaturii bazale, palparea colului.
Pentru prevenirea sarcinii o femeie nu trebuie sa aiba contacte sexuale, sau partenerul trebuie sa foloseasca prezervativul în zilele fertile (de la a 9-a la a 19-a zi a ciclului menstrual). Cunoasterea perioadei fertile este de asemenea folositoare pentru femeile care doresc sa ramâna însarcinate. Pentru a ramâne însarcinate trebuie sa aiba contact sexual în zilele cu fertilitate maxima. Calculul perioadei fertile este destul de complicat si este bine sa te consulti cu medicul înainte de a aplica metoda calendarului, mai ales daca ai un ciclu neregulat. Pentru un ciclu de 28 de zile evita contactele sexuale de la a 9-a si peâna la a 19-a zi a ciclului, daca nu doresti sa ramâi însarcinata.
Metodele de identificare a perioadei fertile nu au efecte secundare, dar sunt eficiente numai daca femeile si barbatii urmeaza regulile foarte precis si daca femeia are un ciclu menstrual regulat. Exista un risc mare de sarcina daca metoda nu este folosita corect. Din 100 de cupluri care folosesc metodele naturale în 35 apare o sarcina.
AVORTUL: ultima posibilitate
Avortul pune capat unei sarcini prin îndepartarea ovulului implantat în uter. Complicatiile avortului pot ameninta sanatatea femeii, inclusiv posibilitatea de a avea copii în viitor. Avorturile frecvente pot afecta linistea si fericirea unei femei si pot influenta negativ relatia cu partenerul.
Daca o femeie recurge la avort, acesta trebuie facut câte mai devreme posibil si dupa aceea trebuie folosita o metoda contraceptiva. Atentie: o noua sarcina poate aparea la 11 zile de la un avort, chiar înaintea reaparitiei menstruatiei.
Cum îti dai seama ca esti însarcinata?
Semnele sarcinii includ:
Lipsa sau întârzierea menstrer.
saâni durerosi sau mariti.
Senzatie de oboseala sau de somnolenta.
Urinare frecventa.
Senzatie de balonare.
Greata sau voma.
Daca crezi ca ai putea fi însarcinata, fa-ti un test de sarcina. Un test de urina poate fi facut la 10-14 zile de la disparitia menstrei. Majoritatea testelor de urina si saânge pot fi facute chiar mai devreme, la data la care ar trebui sa apara menstruatia. Un medic poate confirma sarcina printr-un examen medical. Acum exista în farmacii teste de sarcina pe care le poti face acasa.
O mama fericita - nu doar un vis!
Perioada de sarcina este speciala în viata ta. Daca afli la ce trebuie sa te astepti în timpul sarcinii si la nastere te vei simti mai relaxata si vei accepta schimbarile prin care va trece corpul tau.
Când esti însarcinata trateaza-te asa cum ti-ai trata copilul. Odihneste-te din plin, dormi când te simti obosita si încearca 8 ore de somn pe noapte. încearca sa eviti stresul si pastreaza timp si pentru tine în fiecare zi. Te vei simti de asemeni bine daca ramâi activa fizic prin înot, dans, plimbari.
Când trebuie sa mergi la medic pentru îngrijirea prenatala?
Poti preveni complicatiile si poti fi sigura ca vei avea un copil sanatos prin controale medicale prenatale (de cum ai aflat ca esti însarcinata). Femeile însarcinate merg la medic de obicei o data pe luna în timpul primelor 7 luni de sarcina, apoi de doua ori pe luna, apoi o data pe saptamâna când se apropie nasterea. în timpul acestor vizite medicul poate urmari cresterea copilului tau, poate identifica orice problema aparuta si te poate sfatui cum sa ramâi sanatoasa.
Prima vizita este cea mai lunga. Medicul îti va pune o serie de întrebari pentru a calcula data la care vei naste si daca exista riscuri în legatura cu sarcina. întrebarile vor include data ultimei menstre, existenta unor sarcini anterioare, folosirea de medicamente sau alcool, expunerea la boli cu transmitere sexuala. Medicul îti va face un examen ginecologic complet.
In timpul fiecarei vizite, medicul îti va verifica tensiunea arteriala, va tine evidenta cresterii tale în greutate, va recomanda un test de urina pentru diabet si infectii si analize ale saângelui pentru anemie, BTS si probleme ale rinichilor. Medicul va urmari de asemenea cresterea copilului prin masurarea uterului, examinarea abdomenului si ascultarea inimii fatului.
Ce ar trebui sa manânci în timpul sarcinii?
O dieta sanatoasa este vitala pentru o sarcina sanatoasa. Este lucrul cel mai bun pe care îla poti face pentru buna dezvoltare a copilului tau. Te va face de asemenea mai puternica si gata de travaliu, nastere si alaptare.
Manânca sanatos, echilibrat si bea apa multa. Limiteaza dulciurile. Nu încerca sa slabesti: sa-ar putea sa fie daunator. Te poti astepta sa iei în greutate 7-15 cag în timpul sarcinii, la vitamine si fier pentru a preveni anemia.
Ce ar trebui sa eviti în timpul sarcinii?
Incearca sa stai departe de tot ce ar putea sa afecteze negativ copilul tau. Trebuie evitate fumatul, alcoolul sau medicamentele. Acestea pot determina o nastere prematura sau pot crea probleme fizice sau mentale copilului tau, înca de când este în uter.
Cum îti poti da seama daca ceva este în neregula în timpul sarcinii?
Majoritatea sarcinilor încep fara probleme, dar acestea pot apare neasteptat. Daca observi oricare din aceste semne de alarma mergi imediat la medic:
Cresterea brusca în greutate
Umflarea gleznelor, picioarelor
Dureri de cap severe si repetate care dureaza mai mult de 2-3 ore si care nu trec cu medicatie
Lesinuri
Vedere în ceata, puncte luminoase
Durere sau arsuri la urinare
Sete exagerata si urinare dificila
Secretii vaginale urâte mirositoare
saângerari usoare din vagin
Daca ai oricare din urmatoarele manifestari foarte grave mergi de urgenta la un spital sau o clinica:
saângerari masive din vagin
Dureri severe abdominale sau crampe
Vedere în ceata sau întunecata ce dureaza mai mult de 2-3 ore
Ameteala sau vedere dubla
Voma continua
Frisoane si/sau febra
Febra si durere sau arsura la urinare
Umflarea brusca a fetei, mâinilor, picioarelor, gleznelor mai ales daca ai avut o tulburare a vederii
Pe laânga semnele de mai sus oricare din urmatoarele semne impun prezentarea de urgenta la medic:
Daca ai impresia ca fatul nu sa-a miscat 8 ore sau mai mult (dupa luna a 6-a de sarcina)
Când contractiile încep devreme (contractii uterine la fiecare 10 minute sau mai des, crampe abdominale, presiune pelviana cu senzatia de coborâre a fatului, cresterea sau schimbarea secretiilor vaginale, sau eliminarea brusca a unui fluid apos din vagin)
Trebuie sa alaptezi?
Alaptarea la saân este unul din cele mai bune lucruri pe care le poti face pentru copilul tau. Alaptarea:
Este cea mai nutritiva hrana pentru copilul tau
Poate proteja copilul fata de diareea provocata de alimente sau apa contaminate
Va ajuta la imunizarea copilului tau, protejându-la fata de boli infectioase
Ajuta la crearea unei relatii apropiate între tine si copilul tau
Te poate chiar proteja împotriva cancerului de saân mai teârziu
Daca dai copilului doar saân (nu îi dai nici macar apa sau ceai) si îla alaptezi din 4 în 4 ore ziua si la fiecare 6 ore noaptea si nu ti-a revenit menstuatia esti ferita de sarcina (doar în aceste conditii) peâna în luna a 6-a.
Poti începe alaptarea la saân imediat ce copilul sa-a nascut.
In primele zile saânii tai vor produce un lichid gros, galbui numit colostru. Colostrul ofera copilului tau toate substantele nutritive de care are nevoie. La sfârsitul celei de a doua sau a treia zile laptele începe sa curga în mod obisnuit din saâni.
Cum te îngrijesti dupa nastere?
Majoritatea femeilor îsi pot relua activitatile normale dupa o saptamâna de la nastere. Este recomandat sa fii activa, în cazul în care nu ai suferit o operatie. Miscarea îti va îmbunatati circulatia saângelui, respiratia si tonusul muscular.
Fii atenta la semnele complicatiilor: infectii si saângerari puternice. Daca apar, cheama medicul sau mergi la spital imediat.
Dupa ce ai nascut, când trebuie sa începi sa folosesti planificarea familiala?
Este important sa-ti lasi corpul sa se odihneasca dupa sarcina si nastere. Ai nevoie de timp si energie pentru a avea grija de tine si copilul tau. îti poti recapata fertilitatea si poti ramâne însarcinata dupa 6 saptamâni de la nastere, chiar înainte de a avea menstruatie. Alaptarea la saân va întârzia perioada fertila (în conditiile descrise mai sus). Va trebui sa începi sa te gândesti la planificare familiala înainte de nastere. Daca intentionezi sa alaptezi va trebui sa alegi o metoda care sa nu afecteze laptele de la saân. Acestea sunt: metoda amenoreei de lactatie, prezervativele, pilula monohormonala, dispozitivul intrauterin sau contraceptivele injectabile. Daca nu alaptezi, poti folosi si contraceptivele orale combinate începând cu 3-6 saptamâni de la nastere.
Doua metode contraceptive nu sunt indicate dupa nastere. Metodele bazate pe recunoasterea perioadei fertile nu sunt usor de folosit dupa nastere sau în timpul alaptarii. Este dificil de prevazut perioada fertila înainte de prima menstruatie.
Diafragma, de asemenea nu poate fi utilizata 12 saptamâni dupa nastere, timp în care uterul si colul uterin revin la normal.
Daca nu ai probleme medicale dupa nastere, tu si partenerul tau puteti începe sa aveti relatii sexuale atunci când consideri ca este confortabil pentru tine.
Ce sunt bolile cu transmitere sexuala?
Bolile cu transmitere sexuala (BTS) sunt infectii transmise prin contact sexual vaginal, anal, oral. Oricine a avut un contact sexual sa-a expus riscului la BTS.
Majoritatea BTS pot fi vindecate prin tratament. Lasate netratate, toate BTS pot avea efecte serioase asupra organismului. Cele mai grave BTS sunt sifilisul si HIV/SIDA, care pot fi fatale. Alte boli sunt gonoreea, candidoza, chlamydiaza, negii genitali, herpesul genital.
Cum stii daca ai o boala cu transmitere sexuala?
Când ai o boala cu transmitere sexuala poti observa o scurgere neobisnuita din vagin, durere în regiunea pelviana, arsuri, mancarimi, iritatie în jurul vaginului, saângerari în afara perioadei tale menstruale sau durere când urinezi sau la contact sexual. Uneori simptomele dispar de la sine. Nu uita ca din 10 femei care au gonoree doar una are simptome suparatoare. Chiar daca simptomele au disparut, BTS ramâne în corp peâna când este tratata. Daca observi simptome mergi la medic câte mai repede. Retine ca nu toate infectiile vaginale sunt boli cu transmitere sexuala, deci nu întârzia vizita la medic.
Cum poti lua o boala cu transmitere sexuala?
Nu poti lua o boala cu transmitere sexuala prin îmbratisare, strângerea mâinii, sau stând laânga o persoana infectata. Nici de la toaleta. Cel mai des BTS sunt raspândite prin contact sexual vaginal, oral sau anal. Multi oameni cu o boala transmisibila sexual nu prezinta simptome, deci nu poti spune daca partenerul tau sexual are sau nu o BTS. Daca folosesti în comun ace cu o persoana infectata poti fi infectat. Daca ai contact sexual cu cineva care foloseste în comun ace poti fi infectat. HIV poate fi, de asemenea, transmis de la o mama infectata la copilul ei.
Ce poti face pentru a preveni o boala cu transmitere sexuala?
Cea mai sigura mtioda de prevenire a bolilor transmisibile sexual este sa nu ai contact sexual. Daca ai contact sexual poti reduce sansele BTS daca:
Ai doar un singur partener sexual
Folosesti prezervative la fiecare act sexual
Alegi un partener care nu are alti parteneri sexuali
Nu folosesti ace pentru injectarea drogurilor si daca nu ai contact sexual cu cineva care face acest lucru
Ce trebuie sa faci daca ai o BTS?
Daca consideri ca ai o boala transmisibila sexual, mergi la medic imediat, astfel încâte sa ti se faca analize si sa fii tratata (poti merge la medicul de familie, la un medic generalist, la un medic de planificare familiala, la un ginecolog sau la un specialist în boli dermato-venerice). Daca testele arata ca esti infectata cu o boala transmisibila sexual:
Spune partenerilor tai sexuali despre boala pentru a fi tratati, altfel exista riscul agravarii, al reinfectarii tale, sau infectarii altora.
Urmeaza tratamentul conform prescrierii chiar daca simptomele au disparut.
Tratamentul trebuie urmat de ambii parteneri în acelasi timp.
Nu poti avea contact sexual decâte la 3 zile de la terminarea tratamentului si când
toate simptomele au disparut.
Tratarea BTS este în mod special importanta mai ales daca esti gravida, deoarece BTS pot afecta copilul
Ce este o hrana sanatoasa?
Suna socant, dar tu esti ceea ce manânci! O hrana sanatoasa este mai mult decâte combustibilul care te pune în miscare, este materialul de constructie al celulelor tale si elementele chimice care vor regla procesele corpului. Nici un aliment nu asigura tot ce ai nevoie, de aceea este important sa manânci o varietate de alimente în fiecare zi, incluzând:
aFructe si legume
aPâine, cereale si alte produse din grâu
aLactate precum iaurt, lapte, brânza
aCarne, oua si proteine cum ar fi mazare si fasole uscata
Evita sa manânci prea multa sare, zahar si grasimi. Consuma carne slaba. Nu uita ca bauturile alcoolice nu au valoare nutritiva si sunt daunatoare corpului tau!
încearca sa-ti mentii greutatea ideala. îti poti îmbunatati obiceiurile de a mânca mestecând încet si bine. Pregateste portii mai mici. Pentru a slabi trebuie sa cresti activitatea fizica, sa manânci mai putin gras si dulce si sa eviti alcoolul.
De ce este fumatul daunator sanatatii?
Fumatul poate provoca cancerul de plamâni ca si cancerul gurii, gâtului, pancreasului, vezicii urinare. Fumatorii au un procent de doua ori mai mare al bolilor cardiovasculare decâte nefumatorii. Femeile fumatoare mor cu aproape 16 ani mai devreme decâte nefumatoarele. Chiar si femeile tinere ar trebui sa se gândeasca la riscurile fumatului, în special daca au programat o sarcina. Copiii nascuti de mame fumatoare sunt adesea nascuti înainte de termen, au greutate mai mica decâte alti copii si sunt predispusi la boli si deces în timpul copilariei. Daca esti însarcinata renunta la fumat imediat!
Sunt alcoolul si drogurile daunatoare?
Alcoolul este un drog puternic cu potentiala dependenta care poate dauna sanatatii tale. în timp, alcoolul poate afecta grav ficatul, creierul, sistemul nervos si inima. De asemenea, descreste nivelul de hormoni si reduce abilitatea sexuala atâte la barbati câte si la femei. Când o femeie este însarcinata alcoolul este purtat catre copilul nenascut prin saânge si afecteaza cresterea corpului si a creierului copilului.
Alcoolul, de asemenea, influenteaza capacitatea de a lua decizii bune, de a gândi si de a controla impulsurile. Când judecata le este afectata de alcool, femeile iau decizii pripite în legatura cu sexul, de exemplu le este imposibil sa refuze contactul sexual, nu folosesc contraceptia, nu reusesc sa aiba un contact sexual protejat. Acestea duc la risc crescut de boli transmisibile sexual, sarcini nedorite, violuri.
Drogurile au în mod egal efecte daunatoare asupra sanatatii tale, sexualitatii si abilitatii de a lua decizii corecte