1982, la Sep 17 2008, 11:46 AM, a spus:
Pai si daca este inginer de ce dreacu sta sa cerseasca,nu inseamna ca are ceva la cap? de ce nu se duce la sapaturi?de ce nu se duce la sapa, de ce nu monteaza rigips,de ce nu pune gresie si faianta,de ce nu invata sa monteze aer conditionat,ca doar e inginer,nu?
le. ti-am zis eu ca e urat!

auzi.. acum e randul meu sa-ti spun ca esti prost. citeste si taci.
Îl cheamă Eugen Aioanei, e din Piteşti, are 52 de ani şi îşi face veacul pe la mai multe biserici, unde lumea îl strigă „inginerul“. Mulţi cred că e o poreclă, dar omul într-adevăr are o diplomă de inginer electromecanic, pe care le-o arată, în copie, celor care i-o cer. Are la îndemînă şi actele de absolvire a liceului, cu 9.83, pentru cei care nu se lasă convinşi uşor să-l ajute cu bani.
Omul povesteşte că a lucrat ca proiectant şi inginer tehnolog la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, de unde a fost dat afară pentru nişte absenţe, pe care spune că le-a făcut ca să-şi îngrijească rudele. „Am absolvit liceul cu una din cele mai mari note, iar facultatea am terminat-o pe locul 3-4, cu 9.90, cînd primii trei erau copiii profesorilor din facultate. Şi pentru asta nu am avut nici o răsplată de la statul român. Am o senzaţie kafkiană de umor absurd“, spune el gînditor. A depus o cerere de angajare ca asistent laborant la o facultate, dar îşi „aşteaptă rîndul“, pentru că „trebuie să locuieşti undeva, ca să lucrezi“. Însă, deoarece nu s-a mai putut angaja o perioadă, şi-a vîndut apartamentul, în speranţa că va locui cu mama sa, chiriaşă la stat în Bucureşti. După ce ea a murit, el nu a putut moşteni contractul şi a fost evacuat. „Au venit 14 urangutani să mă scoată. Am rezistat 24 de ore, dar au spart zidul din jurul uşii“, povesteşte el întîmplarea, de la care a fost şi părăsit de soţie, ce a plecat în lume cu fiica lor. Între timp, a reuşit să obţină o pensie pe caz de boală, dar nu îi ajunge, şi de aceea cerşeşte pe unde poate, în ciuda ruşinii faţă de colegii de facultate cu care se mai întîlneşte uneori. „Primesc puţin: 1-2 lei pe zi, iar duminica vreo 4 lei, că sîntem mulţi“, recunoaşte el. Se teme de ceilalţi „maidanezi“, adică de oamenii fără locuinţă, care „lucrează“ în aceleaşi locuri. „Lumea străzii e violentă, toţi vorbesc urît cu tine, mai ales dacă eşti mai alb. Mă feresc de vreo 6-7 din ei. Unii se taie şi singuri cu cuţitul. Îi înţeleg, e normal în situaţia noastră, de disperare“, mai spune inginerul. Ceea ce regretă cel mai mult e că a picat la Filozofie, înainte de 1989. Ar fi putut avea două facultăţi şi, deci, „o posibilitate în plus“. Speră totuşi că, dacă va fi admis ca laborant, îşi va putea da chiar şi doctoratul.
nu frumusetea-ti da de mancare.
Aceasta postare a fost editata de Etherial: 17 September 2008 - 10:50 AM