Sari la conținut
Forum Roportal
nightwish

Sentimente de iubire sau de recunostinta?

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Am tot citit in ultima vreme de casnicii.. pornite din dorinta de a multumi cumva partenerului. Mai simplu spus: doi oameni, un cuplu.. la un moment dat.. unul dintre cei doi trebuie sa depaseasca un obstacol destul de greu. Celalalt ii ramane alaturi (pentru ca stiti deja.. sunt foarte multe cazuri in care, daca unul dintre ei are un accident, de exemplu, celalalt isi ia imediat talpasita), ii ofera sprijin la greu, stie sa asculte gandurile lui, stie sa le citeasca.. stie sa dea un sfat etc.

S-a mai discutat pe forum despre "iubirea sau statul langa partener din datorie" dar aici este vorba de reversul acestei situatii.

Poate ca la un moment dat.. se ajunge si la a se discuta despre casnicie.. Sunt sentimente puternice la mijloc sau.. este implicata si o doza de vinovatie combinata cu recunostinta?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

vax

e mai mul;t un fel de obligatie ca sotul valid sa preia responsabilitatile celui partial apt

pana la urma e un fapt banal, deseori intalnit in cuplurile ''asezate''

daca vrei sa judecam acea...talpasite...e doar lasitate

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mai curand sau mai tarziu ajungem la compasiune iar noua ni se pare ca e de fapt iubire sau recunostinta.

Discutabil.

Intr-un scenariu de genul asta chiar e ok sa renunti la propria ta viata?

Discutabil.

Cred ca pana la urma intr-un fel sau altul tot tinzi sa te 'eliberezi', poate contrar vointei tale si poate din nevoie, instinctiv.

 

Tocmai din cauza situatiilor-limita de genul asta in care uneori suntem pusi, inca mai vedem floricele pe campii si cantam sus si tare cum viata e o calatorie inmiresmata si luminata catre Divinitate? No, its just a bitch.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Vinovatie si recunostinta, pentru ce? Nu cred ca asta intra in ecuatie.

Sentimente de iubire, la inceput da, dar pe parcurs atractia/pasiunea nebuna se duce.

 

Sunt mai multe elemente care tin o casatorie:

- Respectul pentru partener si convingerea ca sunt putine sanse sa gasesti un partener mai bun decat el(ea).

- Responsabilitatea pentru copii, cand exista. Incapacitatea, pentru multi, sa asigure la copii un trai decent dintr-un singur salariu.

- Siguranta/securitatea pe care o ai, si o au copii, daca un partener ramane fara venituri sau sufera un accident.

- Obligatia morala pentru un angajament asumat, dar nu-i un sentiment care sa joace un rol important intr-o societate fara "printzipuri".

- Comoditatea, obisnuinta, lehamitea de un stres pe care-l presupune un divort.

- Frica de incertitudinea ce urmeaza dupa un divort.

 

In trecut, la tara, unde veniturle erau mici nu se putea supravietui fara ajutorul rudelor. Cine facea casa, sau la alte activitati, chema rudele sau veninii la claca, si cand era chemat lasa treburile lui sa astepte, ca sa serveasca pe cel care avea nevoie. Era si o vorba, "sa-l ajuti pe om cand are nevoie, cand te solicita, nu cand ai tu chef".

Pe masura ce nivelul de trai a crescut si lumea s-a urbanizat, oamenii nu au mai avut nevoie de ajutorul comunitatii, dar nici nu aveau suficiente venituri sa creasca copii de unul singur, si atunci casatoria a fost si inca este o "celula de baza a societatii", necesara.

 

In lumea occidentala familile monoparentale sunt mai raspandite, pentru ca veniturile le permit. Cu toate astea persoanele castorite se bucura de mai mult respect decat cei singuri, pentru ca prezinta garantie tolerantei, a modestiei, a seriozitatii ca nu abandoneaza in conditii dificile. Nu cred ca o sa vedeti in SUA candidati la presedentie divortati sau celibatari, pentru ca nu prezinta garantii, electoratul o sa se intrebe ce "cusur are".

Casatoria e o garantie in CV, cum este istoricul creditului pentru o banca.

Editat de gheorghe35

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mie mi se pare normal sa pleci, nu are rost sa iti distrugi si tu viata. Daca ai suficienta putere sa stai, e un lucru extraordinara, daca nu, ii zici pa, te-am iubit dar nu imi mai folosesti. Pare dur, dar merita sa iti sacrifici viata.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

cand iubesti un om treci peste multe,chiar si peste accidente..aia care fug se iubesc pe sine in excces fata de iubirea pt celalalt!intradevar un accident schimba atat viata partenerului cat si viata ta,si aici apare problema..e mult mai rau cand o asemenea tragedie iti marcheaza sufletul,te schimba pe tine ca persoana(in bine sau in rau,de cele mai multe ori in rau pt ca te vezi intr-o stare in care nu ai fost niciodata,oameni rad de tine,nu mai poti face aceleasi lucruri etc),dar daca un om ramane fara o mana,asta e...te-ai indragostit de el taman pt mana lui?cine se casatoreste cu cineva care a suferit un accident din recunostinta este un om extraordinar,dar la fel e si cel care nu renunta la sentimente!sunt cazuri si cazuri...

 

Mie mi se pare normal sa pleci, nu are rost sa iti distrugi si tu viata. Daca ai suficienta putere sa stai, e un lucru extraordinara, daca nu, ii zici pa, te-am iubit dar nu imi mai folosesti. Pare dur, dar merita sa iti sacrifici viata.

 

da ia hai sa intoarcem putin foaie..esti tu in locul celuilalt,cum ar mai fi daca dupa ce ai patit ce ai patit si ti-e distrusa viata mai pleca si cel de langa tine?a?ai mai putea trai asa?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Eu vorbeam de altceva, cred. Io nu discut aci despre a sta sau nu langa un om bolnav.

 

Hai sa vorbim pe caz, ipotetic.

Un el si o ea, ea bolnava (nu conteaza ce). El ramane langa ea, o ajuta sa treaca peste toate.. ea face tratament si in cele din urma se face bine. Deci, nu mai are sens sa punem intrebarea daca sa ramana langa ea sau nu.. pentru ca deja a facut-o si au trecut cu bine peste obstacol.

Acum.. relatia a evoluat in timp.. s-a ajuns si la discutii despre nunta.. Presupun ca el o iubeste. In cazul ei despre ce este vorba? Iubire sau acel sentiment de recunostinta ca i-a fost aproape?

 

Pe ce credeti ca s-ar baza acea casnicie? Sentimente reale.. sau iluzii?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Eu vorbeam de altceva, cred. Io nu discut aci despre a sta sau nu langa un om bolnav.

 

Hai sa vorbim pe caz, ipotetic.

Un el si o ea, ea bolnava (nu conteaza ce). El ramane langa ea, o ajuta sa treaca peste toate.. ea face tratament si in cele din urma se face bine. Deci, nu mai are sens sa punem intrebarea daca sa ramana langa ea sau nu.. pentru ca deja a facut-o si au trecut cu bine peste obstacol.

Acum.. relatia a evoluat in timp.. s-a ajuns si la discutii despre nunta.. Presupun ca el o iubeste. In cazul ei despre ce este vorba? Iubire sau acel sentiment de recunostinta ca i-a fost aproape?

 

Pe ce credeti ca s-ar baza acea casnicie? Sentimente reale.. sau iluzii?

 

votez pt iubire! :jester:

Editat de sado

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Casnicia cica este o chestie mare, in egala masura cred ca cei doi ar trebui sa cantareasca ceea ce este cu adevarat intre ei... recunoastinta iubire necesitate etc etc !

 

In cazul ipotetic expus mai sus, cred ca rezultatul pe care el il astepta era acela de a se face bine, de a redeveni persoana pe care o iubea nu ?

Tot in acest caz.. ea... care si-a revenit ... daca il iubeste inainte de toate da.. ok il iubeste. Daca nu ... nu .. nu il mai iubeste. In cazul asta ramane doar recunostinta, prietenia amicitia etc etc dar nu cred ca si o casnicie mai poate intra in discutie aici.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×