[bre.pi]

ma bucura sa vad atatea raspunsuri...
cred ca maksim si newtask au luat in serios cu ce am zis eu despre topicele de muzica si s-au gandit sa incropeasca un conflict...

newtask zice ceva interesant acolo, da, ca sa fii pictor nu tre neaparat sa ai un nivel intelectual ridicat. nu trebuie sa fii un ganditor, un filosof-pictor, un teoretician, trebuie sa ai mai degraba o inteligenta aplicativa daca putem s-o numin asa (asta pe langa talent). sigur, exista si varianta leonardo, dar el nu era doar un pictor, ci si un om de stiinta.
un prof de-al meu zicea mereu o chestie care la inceput ma irita la culme: "pictorul trebuie sa fie prost". nu intelegeam, eu vroiam sa citesc, sa stiu cat mai multe... ma impiedica asta sa devin pictor? apoi am gasit cumva raspunsul in scrisorile lui van gogh. am vazut ca si el se preocupa de literatura, de muzica...insa facea asta ca pictor, incercand cumva sa se ajute de cunostinte in alte domenii pentru a-si sustine ideile in pictura.
cu toate astea, pe mine ma uimeste cum unii dintre colegii mei sunt tufa la materii ca estetica, istoria artei, ca sa nu mi vorbim de faptul ca nu pot lega cateva fraze coerente intr-un referat - si totusi picteaza bine.

acuma si maksim are dreptate in ce spune, intelectual nu inseamna neaparat sa rezolvi logaritmi (eu una nici nu stiu cum arata, ca in cls a XI a si a XII a nu-am mai facut mate). citisem pe undeva prin pshihologie ca exista mai multe feluri de inteligenta si, din punctul asta de vedere, probabil ca inteligenta pictorului este cumva diferita de cea a matematicianului.

tosca_5, la Sep 2 2008, 03:17 AM, a spus:

Aveti dreptate ,asta este lumea in care traim , dar cum istoria artei si biografiile artistiilor ne spun ca nici in alte vremuri nu a fost mai simplu pentru un artist.

Cred ca problema este alta , gustul indoielnic spre pictura de gang ,un fel de manele in arta plastica care polueaza si care este ridicata la rang de arta.

Asta doar noi putem schimba ,in casa ,prin educatia pe care o dam copiilor,ce le "lasam " in calea lor , un album de arta ,un Cd cu muzica buna indiferent daca clasica sau asa zisa "usoara " , o carte , dar e foarte importanta calitatea ,sa nu ne multumim cu surogate ,cred ca asta-i calea spre a cultiva bunul gust . A constrange sau a insista nu are sens , dar sigur daca le trezim curiozitatea vom avea rezultate .

Eu am avut cu fiul meu , asa cum vreau sa cred ca si tatal meu a avut cu mine .

ma bucur ca mai sunt oameni care sa gandeasca asa, daca schimbarea nu porneste de la noi, atunci de unde?

[tosca_5]

Exact , cautam solutii ,mai bine zis asteptam solutii la toate problememe dinafara ,dar eu cred mult in ce face si da familia,dar mai ales in ce se POATE face ,totul pleaca de la educatia de acasa .

[New Task]

tosca_5, la Sep 2 2008, 10:44 AM, a spus:

Exact , cautam solutii ,mai bine zis asteptam solutii la toate problememe dinafara ,dar eu cred mult in ce face si da familia,dar mai ales in ce se POATE face ,totul pleaca de la educatia de acasa .

..........
adevarat..
un rol important il are si educatia primita in sanul familiei...insa.
acesta educatie se insumeaza la nativul cu care omul este inzestrat.
in ziua de azi, cei mai multi parinti isi (sau incearca) educa copii in spiritul liber-profesionalismului-
o alta parte isi educa copii in ideea formarii bunului angajat,,
totul se reduce la asigurarea unui trai decent.
la noi inca exista notiunea de "trai decent" ca notiune primordiala in educatie, spre deosebire de occident unde aceasta notiune intra in categoria --normal--
poti sa te nasti si sa ai inclinatii spre arta si in acelasi timp, parintii sa te indrepte spre alte meserii ( daca pot spune asa)
fa-te doctor, fa-te inginer, avocat,etc.etc.
am vazut pe forum foarte multe persoane care cer cate un pic din bunavointa forumistilor...si anume:
o parere despre desenele lor..
unele reusite, altele mai putin.
oare, cati dintre acesti desenatori, pictori amatori vor ajunge sa castige de pe urma priceperii colaterale avocatului, inginerului,judecatorului, doctorului, etc.?
atata timp cat arta ce incanta retina nu este promovata nu avem sansa de a avea pe perete un tablou cumparat dintr-o expozitie.
atata timp cat cei ce deseneaza prin parcuri pentru sume modice vor fi alungati de oamenii de ordine nu vom sti care este diferenta inttre un desen si un print.
franta este un exemplu elocvent de promovare a picturii si a artei in general...
am ramas placut impresionat sa vad in paris piatete unde pictorii se desfasurau in voie.
si nu pe bani putini...
la noi in schimb---traiasca sutienul si icoanele cu leduri..sus primaria,..baga.mi.as................

[bre.pi]

la noi in schimb---traiasca sutienul si icoanele cu leduri..sus primaria,..baga.mi.as................


da...buna asta. am ramas stupefiata de cate astfel de icoane cu leduri produc chinezii, iti dai seama cum le produc, pe vapor sau mai stiu eu unde. oare chiar asa de mult s-a desacralizat lumea asta? cand ma gandesc cum pictau rubliov sau grecii icoanele...

[sofiaD]

Eu cred ca pictura nu mai atrage atata atentie din simplul fapt ca se face cu mana (la propriu) ci nu cu computerul. Muzica se poate face pe calculator, cartile se pot scrie in Word, filmele le poti vedea in Media Player, insa pictura adevarata n-o poti vedea decat in expozitii.
Pana la urma toate artele au avut de suferit. Cati se mai duc la opera sau la cinema, de exemplu? E mai lejer acasa sa intinzi mana si sa dai enter pe "gugăl". Norocul muzicii, filmelor, cartilor e ca au putut tine pasul cu progresul tehnologiei. E adevarat ca poti "picta" in photoshop, dar "arta" asta se poate pierde usor pe cand un tablou intr-o expozitie mai greu.

[tosca_5]

Ai si nu ai dreptate !

Nimic nu poate inlocui emotia spectacolului ,al vernisajului trait !
Acel sfert de ora in foaier te pregateste spiritual , te introduce in atmosfera spectacolului ,ajungi sa faci parte din ce se intampla pe scena , sau te regasesti in ce este expus pe simeza |

[natasha121]

nimic nu se compara cu emotia traita cand privesti o capodopera intr-un muzeu, simti cum ti se taie rasuflarea

[tosca_5]

Multi ma vor contrazice , dar trebuie sa va spun ca am avut o mare dezamagire cand am ajuns sa vad o capodopera "Gioconda " ,la Louvre .
Nu stiu exact ce-mi imaginam inainte de a ajunge sa o vad ,dar cand m-am trezit in fata ei , expusa intr-un spatiu stramt , intesat de turisti ,iluminata inadecvat din cauza sticlei de protectie ,dimensiunea pe care o stiam din carti ,dar vazuta acolo ,in acel context mi s-a parut si mai mica ... nu stiu nici astazi de ce am plecat dezamagita .....

[bre.pi]

tosca_5, la Sep 3 2008, 10:17 AM, a spus:

Multi ma vor contrazice , dar trebuie sa va spun ca am avut o mare dezamagire cand am ajuns sa vad o capodopera "Gioconda " ,la Louvre .
Nu stiu exact ce-mi imaginam inainte de a ajunge sa o vad ,dar cand m-am trezit in fata ei , expusa intr-un spatiu stramt , intesat de turisti ,iluminata inadecvat din cauza sticlei de protectie ,dimensiunea pe care o stiam din carti ,dar vazuta acolo ,in acel context mi s-a parut si mai mica ... nu stiu nici astazi de ce am plecat dezamagita .....

da, eu te cred. la sf lunii plec si eu la paris, dar sunt convinsa ca voi fi dezamagita de gioconda. nu ptr ca nu ar fi buna, ci pur si simplu atentia exagerata care i se da te face cumva sa o respingi. e ca si cu cartile sau cu melodiile supermediatizate. pentru mine, muzeul ideal e ala fara turisti si fara supraveghetori care sa te urmareasca la fiecare pas, un loc unde sa te poti plimba in voie, unde toate tablourile sa fie tratate egal, pentru a putea tu singur sa decizi ce ridici la rang de capodopera (o viziune cam egoista, stiu). ptr ca la urma urmei fiecare are propria lui ierarhie. undeva, in alt post ziceam ca mie rubliov mi se pare peste da vinci si ca as vedea sfanta treime a sa in locul giocondei (ca si valoare). dar asa e scara mea valorica...

tosca_5, la Sep 3 2008, 01:40 AM, a spus:

Ai si nu ai dreptate !

Nimic nu poate inlocui emotia spectacolului ,al vernisajului trait !
Acel sfert de ora in foaier te pregateste spiritual , te introduce in atmosfera spectacolului ,ajungi sa faci parte din ce se intampla pe scena , sau te regasesti in ce este expus pe simeza |

depinde de personalitatea pe care o ai. de exemplu eu nu prea suport vernisajele. m-am simtit prost si la al meu (desi era doar expo de grup). asta ptr ca ma intimideaza lumea multa, am tendinta sa ma ascund, sa fug. si nici concertele nu ma prea incanta. doar cele de muzica clasica sau de jazz. ptr ca sunt cumva mai intime. insa la un concert rock nu cred ca m-as putea duce, desi imi place muzica. am fost o data la iris si m-a dezamgit atitudinea fanilor care strigau ata de tare incat nu-i mai puteai auzi pe cei din formaie. as fi vrut sa fiu singura in mijlocul pietei si sa cante doar ptr mine. sa stau culcata pe trotuar si sa ma uit la luna(stiu, din nou sunt egoista). prefer cumva arta care de face si se savureaza de unul singur. in pictura sau in literatura nu ai contact direct cu "consumatorii" de arta. sigur, sunt vernisaje, sunt lansari de carte, dar nu e ca la muzica sau teatru / opera unde publicul e absolut necesar. sa nu se inteleaga gresit ca blamez sau critic cumva vreun fel de arta. vreau sa spun doar ca si arta "pentru acasa" are farmecul ei, dintr-o anumita perspectiva.

Aceasta postare a fost editata de bre.pi: 03 September 2008 - 11:12 AM

[tosca_5]

Vernisajul sau premiera unui spectacol ,sunt importante ,cel putin din punctul meu de vedere , dar atat expozitia cat si spectacolul , prefer sa le aprofundez dupa , revenind.

Pictezi? Amator sau profesionist?Banuiam ca este mai mult decat pasiune ,cum este la mine.

Am vazut marile muzee europene ,dar nu pot spune ca am vazut ceva ,in toate m-am dus exact la ce ma interesa ,altfel nu vezi si nu acumulezi nimic ,iti trebuie zile intregi sa vezi Louvre sau Ermitajul .Ermitajul l-am vizitat de 11 ori ,National Gallery de 3 ori ,Galleria Borghese cred ca de cel putin 8 ori si tot nu am vazut mare lucru!