[Lilian C.]

Motto:”Cenusa mortilor creeaza patriile”
F. de Pressense

Toponimie citadina si schimbarea reperelor memoriei colective
-Orasul Focsani-



Legatura dintre individ si trecutul sau este un fapt ce nu poate fi neglijat in nici o situatie fiind principiul de baza in crearea unei memorii, partea a propriei identitati.Fie ca se manifesta sub forma atasamentului fata de inaintasi, fie fata de evenimentele memorabile anterioare, aceasta legatura i-a marcat intreaga existenta.
In aceeasi masura in care memoria este indispensabila existentei umane individuale, memoria colectiva este absolut necesara existentei colectivitatilor, a societatilor si chiar a natiunilor. Mecanismul memoriei colective stabileste punti de legatura intre prezent si trecut, intre prezent si viitor. Dar ca si memoria individuala ce ii sta la baza, aceasta memorie a grupurilor umane se caracterizeaza prin selectivitate, multe dintre datele inmagazinate se diminueaza si in cele din urma dispar, instalandu-se uitarea.
In numeroase cazuri, se incearaca evitarea uitarii, prin instituirea unor mijloace de optimizare a functionaliatatii memoriei. Astfel, au luat nastere reperele, punte de sprijin si de sustinere a memoriei colective. Principalul scop al acestor repere este acela de a impiedica uitarea, de a reaminti si de readuce in permanenta in actualitate anumite evenimente sau persoane, considerate ca avand o importanta deosebita la un anumit moment dat in timp .Uitarea fiind practic inevitabila in timp, indepartarea reperelor referitoare la o anumita persoana sau eveniment ar echivala cu stergerea amintirii acestora din memoria colectiva, fapt cunoscut in Antichitate prin “damnation memoriae”. Adeseori, din ratiuni politice, ele sunt schimbate sau transformate in asa fel incat sa corespunda noilor deziderate ale epocii. In locul lor apar noi idei, fixate prin noi repere. Instalarea si departarea reperelor sunt procese complementare ce se intalnesc din plin de-a lungul ultimului secol in istoria Romaniei. Marcata de trei schimbari politice fundamantale (trecerea de la monarhie la un regim comunst, dictatorial, iar ulterior la unul democratic), a adus ineviabil schimbari majore in ceea ce priveste reperele memoriei colective.
Numele strazilor si bulevardelor ocupa un loc deosebit de important in randul reperelor memoriei colective citadine. Cum memorarea acestor nume este practic o cerinta de prima necesitate a orientarii in spatiu, perpetuarea personajelor sau a evenimentelor desemnate prin aceste nume este asigurata aproape automat. Pentru a impidica memorarea automata a acestor denumiri, in felul acesta pierzandu-se legatura cu personajul sau evenimentul comemorat, se adauga pe placute ce indica denumirea strazilor o scurta explicatie. Fiecare individ este interesat in aflarea semnificatiei denumirii strazii pe care locuieste si, implicit, este obligat sa o si memoreze. Prin aceste mecanisme, infrastructura stradala se constituie intr-un reper deosebit de eficient al memoriei citadine.O data cu pierderea in timp a semnificatiei vechilor denumiri si aparitia altor evenimente considerate a fi mai importante, reperele sunt schimbate in asa fel incat sa le sustina pe acestea din urma, vechile semnificatii fiind abandonate.Exista insa si exemple cand aceasta schimbare nu se produce in urma unui proces de evolutie fireasca, natuala; este impusa, in scopul unei reconstruiri a memoriei sociale in conditiile unor schimbari social-politice rapide si radicale.
Acest proces va fi urmarit si in cazul nomenclaturii stradale a municipiului Focsani, observandu-se structura si originea actuala a acesteia pentru a se determina identitatea spatiului in cauza situat in partea sud-estica a Carpatilor de Curbura, la contactul dintre dealurile subcarpatice ce culmineaza cu Magura Odobestilor si Campia Siretului, intr-o zona de intretaiere a drumurilor comerciale si de transhumanta dinspre Transilvania, Moldova si Muntenia
Astfel, se vor distinge patru perioade istorice ce au marcat memoria colectiva a societatii romanesti in decursul ultimului secol, si anume: antebelica, interbelica, comunista si postdecembrista, fiecare cu un anumit regim politic, conditii economice si particularitati caracterictice.






Perioada antebelica
Pentru aceasta perioada au fost inventariate la nivelul anului 1912 un total de 187 de nume de strazi, cu semnificatii cat mai diverse. Se pot surprinde insa anumite note dominante ale momentului respectiv. La acea data Focsaniul pastra inca atmosfera targului de granita dintre Moldova si Muntenia, un loc prosper mestesugarilor si negustorilor apartinand diferitelor etnii. Strazile Dulgherilor, Macelarilor, Olarilor, Pietarilor, Tabacarilor, Gradinarilor, Birjarilor, a Butunarilor, Croitorilor, Caramidarilor, Dogariei demonstrau o specializare a locuitorilor acestora in anumite meserii schitandu-se si un anumit profil economic al asezarii.Se fac referiri si la structura etnico-religioasa a orasului prin strazi ca Ovidenie din Armenie, pentru a nu se confunda cu cea din Tabacari, locuita de romani, Fundatura Sinagogei, Cimitirul Catolic, Grigoriana sau Grigori Balanescu, numita anterior Israelitilor.
Prin ele se confirma in cadrul toponimiei existenta comunitatii armene si evreiesti, reprezentantii carora se ocupau cu predilectie de activitatile comerciale sau de exploatarea in arenda a marilor proprietati. O restransa comunitate armeneasca continua sa supravietuiasca si in prezent (20 membri in 1992).
Unele cai de comunicatii contin si categoria din care fac parte demonstrand situatia infrastructurii stradale : Fundatura Baci, Fundatura Beceanu, Fundatura Clopotari, Fundatura Domneasca, Fundatura Floresti, Fundatura Gemeni, Fundatura Morei, Fundatura Ovidenie, Fundatura Paraipan, Fundatura Sinagogei, Fundatura Veche iar altele arata puternica amprenta a religiei in viata citadina, numele strazii find de fapt hramul bisericii ce se gasea amplasata in perimetru respectiv (Biserica Donie, Biserica Jebaloiu, Biserica Sf. Apostoli, Ovedenia din Armenie, Ovidenia din Tabacari, Precista, Sf Nicolai Stroea, Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe, Sf. Mina, Sf. Spiridon, Sf.Ioan, Sf.Nicolae Nou, Sf.Nicolai Tabacari, Sf.Voievozi).
Cum in aceasta etapa de existenta a toponimiei urbane, dupa cucerirea Independentei de Stat cand apare necesitatea unui control mai eficient asupra spatiului, se mai pastreaza o intreaga serie de nume de strazi de natura populara este firesc ca acestea sa reconstituie dinamica unor peisaje antropizate, avand rolul „unei fosile a Geografiei Umane” .Asanache (fosta Balta Asanache), Bahne (fosta zona mlastinoasa de pe cursul initial al Milcovului, utilizata de pastorii transhumanti ca loc de iernat), Calea Garlei, Canalu Halei redau morfologia unui spatiu integral modificat.
Vechilor corpuri de armata (Rosiori, Vanatori) le sunt consacrate alte denumiri de strazi, locuri unde erau cantonate vechile garnizoane ale acestora.Se mai pastreaza inca parti ale vechilor denumiri vrancenesti pentru „sat”, „catun” prin Cotu Oancei, Cotu Bumbacului, Cotu Vrancei.
In ceea ce priveste „denominarea onorifica”, pe langa personaliatile vietii locale sau ale istoirei locului (Sublt.Botescu, Stamatinesti – familie boiereasca, Pastia Capt.bun, Jebaloiu, Asanache, Maior Sontu etc) apar in toponimia orasului figuri istorice ale Unirii Principatelor Romane, eveniment de care spatial in cauza se simte profund atasat ( Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu), personalitati ale vietii politice (Alecsandru Lahovari, I.C. Brateanu, Pia Bratianu, P.P. Carp) sau ale familiei regale (Carol I, Regina Elisabeta).
Apare prin urmare modalitatea de atribuire oficiala a denumirilor, a oficializarii acestui process, intrebuintat fie pentru a sublinia meritele deosebite ale fiilor urbei, fie pentru a intipari mentalului colectiv importanta personalitatilor vremii, intr-o maniera artificiala.In pofida acestui fapt, numele de personalitati istorice sau politice care nu sunt direct legate de trecutul sau prezentul Focsaniului la momentul acela reprezinta o pondere destul de restransa, mai exact 8,02%.
Prin urmare in toponimia urbana a acestei perioade se constata o stransa legatura intre realitatea spatiului si denumirile strazilor, mare parte dintre ele fiind rezultatul unui proces firesc, natural.


Perioada interbelica
Pastreaza in linii mari situatia existenta anterior, fiind resimtite doar efectele Primului Razboi Mondial ce se traduce prin Marea Unire dim 1918 (Str. Basarabiei, Tisa) sau prin aprigele lupte din vara anului 1917, unele purtate chiar la portile Focsaniului sau in imprejurimi. Numele multora dintre cei jertfiti au fost comemorate prin strazi ce le purta numele : Cpt Corneliu Stoenescu, Cpt. Florescu, Lt. D. Tzanu, Lt. D.D. Marosin, Lt. D.Vasiliu, Lt. N.P. Dimitriu, Lt. Rozei Alexandru, Lt.Col. Balan etc.


Perioada comunista

“Ordinul Nr.28.734 A/1948 al Ministerului Afacerilor Interne, Directiunea Administratiei de Stat prin care dispune revizuirea nomenclaturii strazilor din cuprinsul orasului, denumiri de strazi ce trebuiesc inlaturate in urma schimbarilor ce s’a produs in viata politica a tarii” ar putea fi definitoriu pentru intreaga perioada.
Existenta “Omului Nou” cere un spatiu nou, cu o identitate noua insa o forma artificiala nu se poate plia decat unui mediu artificial, cu o identitate impusa.S-a incercat o rupere totala de istoria anterioara, de societatea “burhezo-mosiereasca”, cu simbolurile si valorile acestei.Incepea o noua era, a proletariatului si a prieteniei cu “Fratele cel Mare de la Rasarit”, cel putin intr-o prima faza. Modificarile se vor regasi cu repeziciune in toponimia urbana, interesand doua aspecte: ceea ce a fost eliminate si ce a fost inclus in acest ansamblu.
Intr-o prima etapa au fost neantizate referintele fata de familia regala, pe postamenetele acesteia fiind urcate noile simboluiri nationale.Prin Hotararea Consiliului Popular din 27 Februarie 1948 Bulevardul Carol I devine Bulevardul Stalin, Strada Regina Elisabeta este schimbata in Democratiei.De asemenea ceea ce putea aminti de teritoriile romanesti de dincolo de Prut au fost trecute in umbra ca si oamenii politici reprezentanti ai partidelor istorice, indirect ai “burgheziei exploatatoare”. Strada I.C. Bratianu devine Str.Republicii, P-ta Bratianu- Ilie Pintilie, Basarabiei-Egalitatii, Nistru-Libertatii.
Ulterior procesul a continuat prin aducerea in prim plan a unor fruntasi ai miscarii comuniste si muncitori militanti socialisti sau a unor personaje mai obscure din orizontul national sau a spatiului infratit intru idealurile comunismului. Catarnea Varga,
Costica Dimitriu, Dr.Petru Groza, Dr. Cantacuzino, Elena Paner, Iancu Kleinstein, Ion Frimu, Jdanow, Justin Georgescu, Karl Marx, Karl Liebknecht, Mao-Tse-Dun, Mihail Sadoveanu, E. Marinescu, Nicolae Zuben Petrovici, Nicolae Ostrowsky, Nicolae Zahariadis, Nicolae Mohanescu si alti exponenti ai panteonului socialist au devenit repere ale memoriei colective, exemple de conduita morala si cetateneasca.
O alta directie urmata a fost promovarea conducatorilor marilor rascoale, conducatorilor miscarilor de la 1821 si 1848,ori persoane cu vederi democratice.
Insa poate alaturi de mitizarea comunismului, trasatura principala in toponimie a epocii o constituie predilectia pentru termenii neutri, fara nici o legatura cu spatiul in cauza.Elementele arbitrare au invadat cadrul urban. Str. Culturii, Scantei, Contemporanul, Avantului, Victoria, Progresului, Socialismului, Rarau, Carpati, pentru a ne limia doar la cateva aspecte nu spun nimic despre istoria ori specificul Focsaniului…doar ca devine un cadru artificializat din punct de vedere identitar.Numai daca ar fi sa mentionam procentul reprezentat de nume de persoane, personalitati ce nu au tangenta cu orasul de pe Milcov, constatam ca acestea constituie 44,6% din total, fara a mai lua in consideratie termenii arbitrari.


O radiografie a nomenclaturii stradale actuale
Din studiul actualei nomenclaturi (2001) se pot observa ca dintr-un total de 226, marea parte a denumirilor de strazi (47%) dainuiesc din perioada comunista, golite intru-catva de sensuri ce ar putea face trimitere directa la evenimentele marcante ale regimului fara insa a-si pierde din semnificatia „ascunsa”.


Personaliatile pasoptiste agreate si glorificate intre 1948-1989, ca Alexandru Golescu, Ana Ipatescu, Cezar Boliac, Dinicu Golescu, Gh. Magheru, Nicolae Balcescu, Popa Sapca continua sa vietuiasca in spiritul colectiv, promovate de placutele indicatoare, alaturi de omniprezentele “Tudor Vladimirescu”,”Panduri”, a caror memorie a fost utilizata ca instrument politic. Prin ele persista avantul revolutionar atat de cultivat in epoca anterioara ca si a altor luptatori ce s-au impotrivit claselor exploatatoare (Gh.Doja, Horia, Closca si Crisan).
O alta categorie o constituie denumirile ce fac referire la “realizarile marete” ale industrializarii comuniste, orase sau infrasctructuri nou-create: Bicaz, Borzesti, Laminorului, Lupeni, Stadionului, ca si toponime din diferite zone geografice ale Romaniei , alese aleatoriu pentru a sublinia unitatea si coeziunea teritoriului national. Alaturi de Rodna intalnim Putna sau Rarau, iar Timis coexista cu Trotus, Mures sau Oituz, pentru a ne limita doar la cateva exemple.
De asemenea, locuri de insemnatate istorica, parte a trecutului national continua sa existe, indreptatite de altfel dar ca o marturie a tendintei de exacerbare a istoriei si de mitizare a acesteia: Rovine, Razboieni, Marasesti, Marasti.
Urmatoarea perioada, in ordinea proportiei, este reprezentata de cea postdecembrista, cu o pondere de 27%. In atribuirea de denumiri noi strazilor, tendinta generala este cea reparatorie. Se doreste indreptarea nedreptatilor indurate de diferite persoane in timpul perioadei comuniste.Sunt reabilitate personaliati ale culturii si stiintei romanesti sau oameni politici care din diferite motive au suferit sau au fost trecute intr-un con de umbra in timpul epocii comuniste.
Este vorba de carturarul nationalist G. G. Longinescu, cu opinii de dreapta in perioada interbelica, Simion Mehedinti, fondatorul scolii moderne romanesti de Geografie, cunoscut de asemenea pentru pozitia sa anti sovietica sau despre Leon Kalustian, ziarist exceptional al perioadei anterioare ultimei conflagratii mondiale, arestat ulterior in noul regim.Aceste trei personalitati sunt in stransa legatura cu spatiul orasului de pe Milcov, fiind originari sau activand o perioada aici.In aceeasi categorie pot fi mentionati Prof Constantin Stere, Anghel Saligny, George Sion sau Maresalul Ion Antonescu, asupra caruia se cuvine sa insistam. Devenit simbolul campaniei militare purtate de Armata Romane pe Frontul din Est si al eliberarii teritoriilor romanesti de dincolo de Prut dar si inamic neindurat al comunismului va cunoaste o adevarata revenire pe scena istoriei riscandu-se chiar crearea unui nou mit. Acesta va cadea insa victima Ordonantei din 13 aprilie 2002, prin care se urmăreşte pedepsirea incitatorilor la ură etnică, rasială – antisemitismul, iar numele ii va fi iarasi cu rapiditate sters din peisajul citadin. Importanta artera de circulatie ce i-a purtat pentru scurt timp numele a revenit la denumirea anterioara ce a fost adoptata in timpul regimului communist, anume Bucegi .
Se remarca in plus o dorinta de a tine treaza memoria celor ce s-au jertfit in timpul Revolutiei din Decembrie 1989, la o scara mai redusa ce e drept, prin prezenta strazii cu numele Ghinea Dorinel, soldatul focsanean ce a murit impuscat din greseala pe 24 decembrie 1989, de catre ostasii care aparau Aeroportul Otopeni sau a Capitanului post mortem Cretu Florin, impuscat langa sediul MAPN.
O alta caracteristica a toponimie post-decembriste o reprezinta tendinta adoptarii unor odonime ce fac referire la denumiri botanice, conferind astfel un aspect neutru, imun in timp la schimbarile politice ulterioare dar si lipsite de semnificatie din punct de vederea al unei identitati proprii.Cai de acces ca Trandafirilor, Toporasi, Plantelor, Poienita, Parc, Nuferilor, Liliacului, Lacrimioarei, Ghioceilor, Frunzei, Florilor, Bujor sau chiar Orhideea dau impresia unui paradis vegetal, in pofida faptului ca Focsaniul nu a fost niciodata un oras specializat in floricultura sau in activitati anexe.

Perioada antebelica, se situeaza pe a treia pozitie ca si proportie reprezentata, cu 17% din total. In aceasta directie se mentioneaza doua explicatii ale prezentei acestora in actuala nomenclatura. Fie prin perenitatea lor de-a lungul regimurilor politice, avantajate de neutraliatea conotatiei lor ce a fost exploatata in mod diferit in functie de perioada, fie prin procesul de revenire la vechile nume, adanc incimentate in memoria locului.
Din prima categorie mentionam strazi ca Vrancea, Valcele, Tabacari, Stefan cel Mare,Primaverii, Sagetii, Muncii, Muncitorilor, Linistei, Maior Gh. Sontu, Crinului, Crangului, Antrepozite, Bahne, Mihail Kogalniceanu, Comisia Centrala etc. pentru ca din cealalta grupa sa faca parte “reabilitatele” Plevnei sau Bulevardul Independentei.
Se observa ca exista o predilectie pentru marcarea evenimentelor din 1877-1878, dat fiind faptul ca in timpul Războiului de Independenţă, Regimentul 10 Dorobanţi din Focşani s-a evidenţiat în luptele din 30 august 1877 pentru cucerirea redutei Griviţa. În asalturile asupra acestei fortificaţii otomane au căzut maiorul Gh. Sonţu, capitanul L. Cracalia, locotenentul Chivu Stanescu, sergenţi şi ostaşi, originari din Vrancea, a caror memorie se mai pastreaza prin monumental dedicate lor, amplasat intr-o pozitie centrala a orasului, vis-à-vis de sediul Judecatoriei Focsani.
Perioada interbelica detine ultima pozitie, daca omitem cele doua strazi ale caror origine nu se cunoaste, cu un procent de reprezentativitate de doar 8% fiind cea mai afectata de regimul comunist din acest punct de vedere. Reparatia “morala” referitoare la aceasta nu s-a manifestat asa cum se intampla in capitala sau in alte orase, in general de talie mare ca Timisoara sau Sibiul.
Denumirile pastrate din respective perioada sunt cele care nu fac sub nici o forma referire la familia regala sau la oamenii politici ai vremii, multi dintre ei de certa valoare prin demersurile infaptuite. S-au pastrat cu precadere cele ce fac trimitere la Primul Razboi Mondial, la eroii jertfiti in numele idealului de unitate nationala, fie partizani ca Vasile Chilian, fie combatanti pe front : Sublt.Gh.Potop, Cpt.Corneliu Stoenescu, Aviator I.C. Muntenescu sau nume ale personalitailor culturale si istorice care nu apartineau respectivei epoci (Mitropolit Varlaam, Vlad Tepes, Duiliu Zamfirescu, Miron Costin, Prof. Caian). Aceasta alaturi de termeni – toponime locale (Milcov) sau care abordeaza o nuanta neutra ( Magazia Garii).

Totusi, indiferent de perioada de provenienta a denumirilor actuale, aparare intrebarea :”In ce masura toponimia contemporana reflecta realitatile spatiului in cauza, in ce masura aceasta nu se constituie intr-o forma fara fond ?”
Din cele 226 de denumiri, doar 39 desemneaza personalitati, toponime sau evenimente corelate in mod direct cu istoria si specificitatea orasului, constituind o proportie de 17%, 52 desemneaza personalitati ce fac parte din cadrul national, fara legatura cu Focsaniul ( 23%) iar majoritatea denumesc termeni neutri, fie ele evenimente istorice, oronime,hidronimie, fitotoponime; in numar de 135, adica 60%. Altfel spus identitatea proprie acestui municipiu este in mare parte una artificiala, nefiind fundamentata pe specificul sau, cu un grad mare de generalizare.

In ansamblu, analizand fizionomia toponimica actuala a orasului Focsani, se desprind urmatoarele concluzii :
• Un oras ce pastreaza o coloana vertebrala a toponimiei urbane ce a fost definita in perioada comunista
• O mostenire relative redusa din perioadele antebelice si interbelice
• O perioada post-decembrista ce a incercat sa recupereze memoria voit distrusa a anumitor personalitati, dar o toponimie ce a consolidat foarte putin din identitatea proprie orasului





Bibliografie

1. Boia, Lucian (1997), Istorie si mit in constiinta romaneasca, Bucuresti, Ed. Humanitas
2. Chelcea, Septimiu (1998), „Memorie si identitate, constructe sociale”, in Memorie sociala si identitate nationala, Septimiu Chelcea (coord.), p.5-22, Bucuresti, Ed.Institutului National de Informatii
3. Caian, F. Dimitrie (1906), Istoricul orasului Focsani, Bucuresti, Tipografia „ Legatoria de carti si Stereotipia Gh. A. Diaconescu”
4. Desliu Alexandru (2005), Focsani : ghid turistic, Focsani, Ed.Pallas Athena
5. Dimitrescu, I.M. (1931), Insemnari cu privire la orasul Focsani, Iasi, Institutul de arte grafice „Bucovina”
6. Eliade, Mircea (1978), Aspecte ale mitului, Bucuresti, Ed. Univers
7. Nicolae, Ion (2005), Etnografie si toponimie, Bucuresti, Ed. Credis
8. Nicolae, Ion (2006), Toponimie geografica, Bucuresti, Ed. Meronia
9. Stanculescu, Irina (1999), „Schimbarea reperelor memoriei colective-Bucuresti, secolul XX”, in Etudes roumaines et aroumaines.Studii romanesti si aromane, Paris-Bucuresti, p.59-83
10. ***Arhiva generala, Dosar 31/1908, Fond Planuri si Harti
11. ***Arhiva generala, Dosar 38/1912, Fond Primaria Orasului Focsani
12. ***Arhiva generala, Dosar 31/1930, Fond Planuri si Harti
13. ***Arhiva generala, Dosar 152/1936, Fond Primaria Orasului Focsani
14. ***Arhiva generala, Dosar 69/1944, Fond Planuri si Harti
15. ***Arhiva generala, Dosar 93/1947, Fond Primaria Orasului Focsani
16. ***Arhiva generala, Dosar 68/1948, Fond Primaria Orasului Focsani



Lilian Cirnu, student Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, Anul III, Specializarea Geografie-Limba franceza