[Alchemistic Rage]

Vreau sa vad cati curiosi exista pentru asa ceva daca sunt destui, voi incepe sa explic cam tot ce stiu, cu conditia ca sa am ascultatori

[Alexeevna]

Citeaza

voi incepe sa explic cam tot ce stiu

ia zi-mi tot ce stii,ca eu te-ascult

[Ea.]

primul site de pe google zicea asta

Titus Burckhardt, Alchimia - semnificatia ei si imaginea despre lume, (note de lectura)

Traducere din limba franceza de Luana Schidu. Versiunea româneasca aparuta la Humanitas, 1998. Versiunea franceza aparuta la Archè, Milan, 1974.

Din Epoca Luminilor si pâna în zilele noastre, s-a considerat în mod gresit ca alchimia este forma primitiva a chimiei moderne. Totusi, Marea Opera descrisa de alchimisti se situa pe cu totul alt plan.

Alchimia a fost o doctrina transmisa de la maestru la discipol si ale carei trasaturi generale, atât cât le putem judeca dupa descrierile simbolice, sunt în mare masura aceleasi din Antichitate pâna în epoca moderna, din Occident pâna în Extremul Orient.

Originea alchimiei pare sa fie mijlocul primului mileniu î.Hr., chiar de la începutul epocii fierului.

Aurul si argintul erau metale sacre, înainte de a deveni masura tuturor schimburilor comerciale; ele sunt reflexele terestre ale Soarelui si Lunii, si prin aceasta ale tuturor realitatilor mintii si sufletului aflate în raport cu cuplul ceresc.

Interesul alchimistilor pentru aur trebuie privit în cadrul interesului pentru sacru. De altminteri, în societatile traditionale metalurgia aurului avea un regim special, sacerdotal.

Alchimia nu este fara pericole: ,In particular, extragerea metalelor nobile din minerale impure, prin utilizarea unor elemente solvente si de purificare precum mercurul si antimoniul în conjunctie cu focul, se efectueaza în mod inevitabil împotriva fortelor întunecate si haotice ale naturii; tot astfel, realizarea argintului interior sau a aurului interior - în puritatea si luminozitatea lor imuabile - necesita stapânirea tuturor tendintelor obscure si irationale ale sufletului." (p. 11)

Cel care a raspândit alchimia în Europa este Hermes Trismegistos (Cel de Trei Ori Mare). Termenul alchimia provine din arabul al-kimiya, care se presupune ca provine din egipteanul kême (pamânt negru). Este posibil sa provina si din grecescul ??µa (chyma) - fuziune sau topire.

Corpus Hermeticum, care cuprinde toate textele atribuite lui Hermes-Toth, ni s-a transmis în greaca.

Tabula Smaragdina este tabla legii artei alchimice.

In alchimie par sa coexiste doua curente: alchimia artizanala si alchimia mistica.

Alchimia a patruns în crestinism, unde piatra filozofala care transforma metalele obisnuite în argint sau aur este un simbol al lui Christos. In islam alchimia a fost privita ca o mostenire a profetilor dinainte (Hermes Trismegistul este identificat cu Enoh-Idris. Alchimia a asimilat de altminteri doctrina islamica a unicitatii fiintei - wahdat al-wujud.

In secolul VIII d.Chr. Jabir ibn Hayyan, discipol al celui de-al saselea imam siit Ja'far aç-Cadiq, a întemeiat o adevarata scoala de alchimie, devenind garantia adevaratei traditii alchimice. In secolul XIII, un italian sau catalan va semna cu Geber un tratat cunoscut sub numele de Summa Perfectionis.

Renasterea a adus în Occident o sumedenie de manuscrise grecesti. O buna parte dintre ele au fost tiparite, astfel încât se considera ca secolul XVII a fost culmea gândirii hermetice europene. Cauzele declinului acestui curent: dezvoltarea gândirii europene de factura rationalista, orientarea misticismului crestin pe baze exclusiv sentimentale, tendintele agnostice ale Reformei.

Paracelsus numeste medicina derivata din alchimie: spagirica (traducere greaca a solve et coagula - a diviza si a uni).

Sub nici o forma nu se poate considera alchimia ca fiind o religie suficienta siesi sau un pagânism ascuns. Alchimia a fost considerata o arta, chiar ars regia, sau arta transmutatiilor sufletului.

,Plumbul reprezinta starea haotica, «confuza» si lipsita de forta a metalului sau a omului interior, în timp ce aurul - «lumina solidificata» si «soare terestru» - exprima deopotriva perfectiunea metalului si perfectiunea umana." (p. 20) Pentru alchimisti metalele nu sunt decât etape intermediare perfectiunii, care este aurul. Iar finalitatea alchimiei este redobândirea nobletii primordiale, adamice, a fiintei umane. Alchimia insista asupra practicii rugaciunii, dar nu îsi însuseste o structura teologica. Ea trateaza purificarea sufletului ca o stiinta a naturii, dintr-o perspectiva cosmologica: ,[.] cosmologia alchimica e în mod esential o doctrina a fiintei, o ontologie. Simbolul metalurgic nu e o simpla formula, o descriere aproximativa a procesului interior; ca orice simbol adevarat, el este un fel de revelatie." (p. 23) Nu mai putin, alchimia corespunde unei cai a cunoasterii, si nu unei cai a iubirii. Esenta misticismului, ca si a alchimiei, scapa gândirii rationaliste.

Alchimia cere o inteligenta mult peste medie si o dispozitie sufleteasca, în lipsa carora practicarea unei asemenea arte poate prezenta pericole deloc neglijabile. Textele alchimice s-au redactat dupa un cod care este lizibil celor pregatiti pentru stiinta sacra. Geber spunea: ,Magisterium-ul nostru nu trebuie tratat în termeni care sa fie cu totul de neînteles; dupa cum nu trebuie explicat nici atât de limpede încât sa fie pe întelesul tuturor. Il voi preda deci în asa fel, încât sa nu fie nicidecum ascuns Inteleptilor; cu toate ca va fi îndeajuns de neclar pentru mintile mediocre; dar celor prosti sau nebuni le declar ca nu vor putea întelege nimic."

Alchimistii insista asupra faptului ca cel mai mare obstacol în calea realizarii operei lor este cupiditatea si avaritia. Acest viciu este pentru arta lor ceea ce este orgoliul pentru ,Calea iubirii" si iluzia sinelui pentru ,Calea cunoasterii". Obligatia impusa discipolilor lui Hermes de a cauta transformarea elementelor numai pentru a veni în ajutorul saracilor seamana cu juramântul budist de a nu cauta iluminarea suprema decât în vederea mântuirilor tuturor creaturilor. Ca multe alte demersuri de sacralizare a omului, si alchimia necesita o initiere.

Cheia de bolta a gândirii alchimice este corespondenta dintre macrocosm si microcosmos. Subiectii sunt polarizari mai mult sau mai putin directe ori indirecte ale unui singur subiect universal, Spiritul sau Intelectul. Dar Intelectul Universal transcende polaritatea subiect-obiect, fiind el însusi obiectul propriei cunoasteri.

Al-kawnu ins anun kabir wal-l-insanu kawnun saghir = universul este un mare om, iar omul este un mic univers.

Intr-un anume sens, în om Intelectul este Dumnezeu, oglinda lui cosmica cea mai desavârsita. Anumiti teologi ca Albert cel Mare au putut vedea în Corpus Hermeticum o samânta precrestina a doctrinei Logosului (doctrina ioanita a transcendentei Intelectului).

Unitatea transcendenta este coincidenta subiectului cu obiectul.

Stiinte moderne vs. Stiinta Traditionala: ,Pentru stiinta moderna, «adevarurile» (sau legile generale) - fara de care experienta singura n-ar fi decât nisip miscator - nu sunt decât descrierile schematice ale aparentelor, ale «abstractiilor» utile, dar totdeauna provizorii, pe când pentru stiinta traditionala adevar nu este decât expresia sau «condensarea», într-o forma accesibila ratiunii, a unei posibilitati continute dinainte în Intelectul universal. Caci tot ceea ce apare, mai mult sau mai putin efemer, în existenta îsi are modelul sau «arhetipul» în Intelectul universal." (p. 37)

Traditia mentioneaza sapte metale: aur, argint, cupru, cositor, fier, plumb si argint viu.

Stiinta moderna diseca lucrurile, cu scopul de a-si asigura posesiunea si stapânirea acestora în propriul lor plan. Scopul ei este, înainte de toate, tehnic. Rationalismul a ramas la credinta ca analiza materiala si cantitativa va face posibila descoperirea adevaratei naturi a lucrurilor.

,Daca cunoasterea stiintifica ar fi în concordanta cu o interpretare spirituala a aparentelor, am putea vedea, în abandonarile succesive ale tuturor sistemelor pe care le putem numi închise, dovada ca o conceptie asupra lumii, oricare ar fi ea, nu e nimic mai mult decât o imagine sau o reflexie si ca prin urmare ea nu poate avea un caracter absolut." (p. 50)

Exista doua modalitati de abordare a lumii: ,Una, determinata de curiozitatea stiintifica, se dezbate în inepuizabila diversitate a aparentelor si, în masura în care acumuleaza experientele, devine ea însasi multipla si dezmembrata. Cealalta cauta centrul spiritual care este în acelasi timp cel al omului si cel al lucrurilor, bazându-se pe caracterul simbolic al aparentelor, pentru a contempla realitatile imuabile continute în Intelect. Viziunea cea mai desavârsita de care e în stare omul e simpla, în sensul ca bogatia sa interioara nu se lasa tradusa într-o diversitate conceptuala." (p. 51-52)

Descartes a privat spiritul de dimensiunea universala, de prezenta lui cosmica si imanenta, reducându-l la simpla gândire si ratiunea discursiva. Dupa el spiritul si materia sunt doua realitati distincte care se întâlnesc într-un singur punct: creierul uman. Or, în philosophia perennis, spiritul si materia erau doi poli indisociabili, activul si pasivul existentei. Abia pentru omul modern materia a devenit masa inerta, opusa spiritului.

In gândirea traditionala materia avea si un aspect calitativ. De asemenea, numerele au fost privite în doctrina pitagoreica drept aspecte ale calitatii si expresie a arhetipurilor.

aç-çurat al-ilahiyah - forma lui Dumnezeu (forma Dei);

Cele patru elemente alchimice indivizibile: apa, aerul, focul si pamântul. A nu se confunda cu reprezentarile lor materiale. Un al cincilea, eterul, este quinta essentia. Pamântul are o tendinta descendenta datorita greutatii sale. Apa este si ea grea, dar are o tendinta de extindere. Aerul se ridica si se extinde concomitent, în timp ce focul are o miscare exclusiv ascendenta. Pecetea lui Solomon reprezinta sinteza tuturor elementelor, si deci unirea contrariilor. ? reprezinta focul, ? reprezinta apa, ? reprezinta aerul în timp ce ? reprezinta pamântul. Sulful reprezinta caracterul activ (focul) iar mercurul caracterul pasiv (apa).

Corespondentele dintre planete si metale:

Soare = aur
Luna = argint
Mercur = argint viu
Venus = cupru
Marte = fier
Jupiter = cositor
Saturn = plumb

Pentru unii alchimisti elenisti electrumul tine loc argintului viu.

Proverb arab: ,Frumusetea barbatului se afla în spiritul lui, iar spiritul femeii se afla în frumusetea ei."

Cheia operei alchimice este simbolul lui mercur (o semiluna asezata peste un cerc, acesta din urma asezat peste o cruce). Atât acest simbol, cât si metalul care îi corespunde, este expresia materiei prime ca suport al tuturor formelor.

Dupa chinezi, Soarele este yang încremenit, în timp ce Luna este yin încremenit.

,Orice domeniu contine ceea ce putem numi un centru sau un vârf calitativ în care se reveleaza, în modul cel mai direct si mai desavârsit, prototipul sau principiul care determina întregul domeniu. Asa este aurul între metale, nestemata între pietre, trandafirul sau lotusul în domeniul florilor, leul între patrupede, vulturul pentru pasari si omul pentru toate fapturile vii de pe pamânt." (p. 77)

In Oul hermetic se afla sarpele Uroboros, care îsi devoreaza propria coada, imagine a Naturii neeliberate sau a Materiei înca informe. Trei flori se deschid din acest ou: floarea rosie a aurului, floarea alba a argintului si, între ele, floarea albastra a Inteleptilor. Deasupra, Soarele si Luna si, între ei, steaua lui ,Mercur filozofic".

Alchimistii descriu adesea scopul operei lor ca fiind ,volatilizarea solidului si solidificarea volatilului" sau ca ,spiritualizarea corpului si corporeificarea spiritului".

al-qalb = (ar.) inima;
al-insan al-kamil = (ar.) omul universal;
al-himmah = (ar.) facultatea de decizie;
al-wahm = (ar.) imaginatia activa;
al-khiyal = (ar) imaginatia pasiva;
al-fikr = (ar.) gândirea analitica;
al-ruhr = (ar.) facultatea de miscare corporala;

Planeta Saturn corespunde ratiunii. Planeta Jupiter este în comun cu facultatea de decizie. Curajul corespunde lui Marte. Venus este în legatura cu imaginatia pasiva. Mercur este prototipul gândirii analitice. Luna este legata de facultatea de generare si miscare corporala.

Mai exista si o ordine a clasificarii planetelor dupa case, a caror distributie în zodiac avea sens deplin cu 2000 de ani înainte de Hristos, în zodiacul originar. Fiecare planeta are doua case, o casa la dreapta, sau masculina, si o casa la stânga, sau feminina. Soarele si Luna fac exceptie: primul guverneaza jumatatea masculina a zodiacului, cealalta jumatatea feminina. La baza se afla Saturn. Mai sus este Jupiter. Mai sus: Marte. Mais sus: Venus. Urmeaza Mercur. In sfârsit, Soarele si Luna ocupa pozitiile opuse, în vârful zodiacului. Mitul alchimic al Regelui-Aur care trebuie sa fie ucis si înmormântat, pentru a se trezi din nou la viata, apoi a urca prin cele sapte regimuri si a atinge slava deplina, nu este altceva decât o ilustrare a acestui simbolism astrologic.

Dupa Jabir, patru procedee guverneaza opera alchimistului: purificarea substantelor, topirea lor, coagularea si în cele din urma sinteza lor.

Diferente între alchimie si chimie: ,Desi cunostintele analitice de care dispune chimia moderna lipseau alchimiei practice, aceasta discernea cu mai multa acuitate aspectele calitative ale materiei si ale metamorfozelor acesteia. In aceasta privinta, metodele ei erau extrem de subtile si este posibil ca ele sa permita accesul la «straturi» ale concretului care ramân necunoscute stiintei moderne. Natura are infinit de multe fatete." (p. 89)

Cele patru calitati fundamentale: caldul, recele, umedul si uscatul.

cald foc uscat
aer pamânt
umed aer pamânt rece
apa

Cheia semnificatiei spirituale a fenomenelor se gaseste într-o fraza a lui Muhyi-d-Din ibn Arabi: ,Lumea naturii este facuta dintr-o multitudine de forme care se reflecta într-o singura oglinda sau, mai degraba, este o singura forma reflectata de nenumarate oglinzi."

Reprezentarea simbolica a operei alchimice: Balaurul haosului sau natura neîmblânzita se odihneste pe arborele materiei prima psihice, ale carui radacini sunt înfipte în pamântul materiei prima cosmice. Cei sapte sori corespund celor sapte metale, cele sapte planete si celor sapte faze ale operei. Din soarele aflat în partea de sus a imaginii, pornesc doua raze reprezentând forta masculina si forta feminina. Intre ele, e suspendat vulturul dublu al argintului-viu mascul-femela. El este negru, alb, galben si rosu, reunind astfel în el cele patru culori fundamentale ale operei. Intr-un anume sens, balaurul este forma initiala a argintului-viu, iar vulturul este forma sa finala.

Forma metalului inferior este una de coagulare, deci un obstacol, în timp ce forma metalului nobil este un simbol, o legatura directa cu Dumnezeu.

Shakespeare, piesa hermetica Furtuna.

Materia prima este substratumul pasiv al tuturor formelor, atât sensibile cât si ideale. Ea este substanta prima a universului si substanta fundamentala a sufletului. In persana i se spune gohar. In araba - jawhar, în greceste - ousia.

Cuvântul-cheie al alchimistilor: V.I.T.R.I.O.L. (Visita interiora terrae; rectificando invenies occultum lapidem = Viziteaza interiorul pamântului; distilând vei gasi piatra ascunsa.)

In Divina Comedia, Dante o numeste pe Sfânta Fecioara: ,figlia del tuo figlio" (Paradisul, cântul 33).

Maxima alchimista: ,Arta este o imitatie a naturii în modul ei de operare."

ash-sheikh al-akbar = (ar.) marele maestru;

Alchimia concepe natura ca pe o forta, nici buna, nici rea în sine. Nu însa ca pe o forta oarba, cum o vor vedea filosofii iluministi. Natura are doua tendinte: una pasionala, spre multiplicitate, adica spre om, si una de la multiplicitate înapoi spre centrul spiritual. Prima este comparabila cu Medeea, cea de-a doua cu Sophia.

In opera exterioara a alchimiei, natura este forta motrice a tuturor transmutatiilor, energia potentiala a lucrurilor. In alchimia interioara, ea apare ca forta materna care elibereaza sufletul de starea lui de existenta bruta, arida si sterila. Exista nu mai putin în natura o constrângere care se transmuta într-un ritm cosmic. Dante numeste acest din urma aspect: ,dragostea care misca Soarele si celelalte stele".

Avertisment: ,Ca si metodele tantrice, opera alchimica pune în miscare o forta naturala extraordinara, capabila sa-l distruga pe cel care nu este apt si nici pregatit, dar care poate ridica fiinta înzestrata cu întelepciune la suprematie spirituala." (p. 120)

Natura actioneaza ca Penelopa, care pentru a-i descuraja pe petitori desira noaptea pânza pe care o tesea în timpul zilei.

Alchimistul si interactiunea lui cu natura în timpul Operei: ,Alchimistul lucreaza la fel ca Natura; conform adagiului solve et coagula, el desface coagularile imperfecte ale sufletului, reducându-l la materia sa si cristalizându-l din nou, într-o forma mai nobila. Dar aceasta nu se poate înfaptui în acord cu Natura, printr-o miscare naturala a sufletului care se trezeste în cursul Operei si face legatura dintre uman si cosmic." (p. 122)

Sulful corespunde polului activ, Mercurul celui pasiv. Uniunea lor este similara cuplului Yin-Yang. Sulful corespunde fortei masculine, mercurul - fortei feminine. Aurul se naste dupa uniunea perfecta a celor doua principii generatoare. Toate celelalte metale sunt aur imperfect, nematurat (ultimele descoperiri în domeniul fisiunii nucleare par sa confirme ca metalele calitativ inferioare sunt cele mai instabile; uraniul seamana mult cu plumbul).

al-fitrah (ar.) = starea originara, nedecazuta a sufletului;

Dintre cele patru stari naturale primordiale, doua îi corespund masculinului (caldura si uscaciunea) si doua femininului (raceala si umezeala).

Când uscaciunea Sulfului si recele Mercurului se unesc rezulta o rigor completa a sufletului si a corpului (întepenirea batrânetii, si pe plan moral - avaritia). Conjunctia exclusiva a caldurii cu umiditatea (expansiunea si disolutia) duce la o volatilizare a fortelor (pasiunea devoranta, viciul, disiparea spiritului). Echilibrul nu se produce decât atunci când forta expansiva a Sulfului si puterea contractanta a Mercurului se compenseaza.

In medicina traditionalista cele patru elemente corespund celor patru umori: aerului îi corespunde sângele, focului fierea galbena, apei limfa si fierea neagra pamântului.

Aproape toate simbolurile care privesc Natura pornesc de la spirala sau cerc.

Folosirea simbolismului sarpelui sau a dragonului ca imagine a unei forte cosmice se regaseste în multe arte spirituale care, ca si alchimia, se raporteaza la lumea subtila. Reptila care se misca într-un ritm continuu al întregului corp este întruparea unei vibratii subtile. Traditia hermetica reprezinta în acelasi fel Natura Universala, în starea ei latenta, sub forma unei reptile încolacite. Este sarpele Uroboros, care, încolacindu-se în cerc, îsi musca propria coada. Sub aspectul dinamic, natura este reprezentata de doi serpi sau dragoni care se încolacesc, în sensuri opuse, în jurul unui ax, sub forma toiagului lui Hermes. Sarpele rastignit este simbolul fixarii argintului-viu.

Adagiu hermetic: ,Natura stie sa învinga Natura."

Reprezentarile toiagului lui Hermes sunt deja raspândite în arta straveche irlandeza si anglo-saxona. In sculptura bisericilor romane aceasta imagine este atât de raspândita si joaca un rol atât de frapant încât este posibil sa fie semnatura unor scoli hermetice crestine.

Mercurul a mai fost numit si menstruum (sânge matricial). El se gaseste în sânge si în sperma, iar într-un plan mai elevat se afla în inima si respiratie.

Basile Valentin: ,Pretutindeni unde nu exista metal exista Sulf, Mercur si Sare. spirit, suflet si corp." (p. 147) Sarea este elementul static, neutru al ternarului.

Unirea Soarelui si a Lunii, a Regelui si a Reginei, este una dintre temele-cheie ale alchimiei. In Banchetul, Platon spune ca fiinta omeneasca avea la origine o natura androgina. Despre acest lucru vorbeste si casatoria chimica (dupa expresia lui Basile Valentin). Intr-un anume sens, este vorba de casatoria dintre Spirit si suflet (Spiritul fiind transcendent în raport cu sufletul).

dhkir (ar.) = amintire, memorie, pomenire;

Khawwa (ebr.) = Eva.

at-tannur (ar.) = cuptor; de aici a derivat substantivul athanor;

Caldura arderii din athanor este si simbol al fortei vitale cu adevarat interioare, care trebuie trezita. Maestrii alchimici mai vorbesc despre trei focuri: un foc artificial, un foc natural si un foc împotriva naturii. Aceasta corespunde distinctiei dintre contemplarea metodica, vibratia sufletului pe care o provoaca si interventia neasteptata a Spiritului, descrisa ca un sulf incombustibil.

Dispretul ascetic fata de corp nu trebuie aplicat acestuia decât în calitatea sa de sediu al pasiunilor, si nu caracterului sau de simbol.

Renasterea alchimiei în Europa s-a produs sub influenta culturii islamice.

In araba ritmul unui vers este greutatea lui: wazn.

Sfântul Iacob cel Mare, înmormântat la Compostella, este patronul alchimistilor si al tuturor practicantilor artelor cosmologice.

Marea Opera are trei faze: înnegrirea (µe?a??s?? - gr., nigredo - lat), albirea (?e???s?? - gr., albedo - lat.) si apoi rubificare (??s?? - gr., rubedo - lat.). Negrul, albul si rosul desemneaza în cosmologia hindusa cele trei guna ale Prakriti. Negru corespunde lui tamas - tendinta simbolic descendenta, albul lui sattwa - tendintei ascensionale purificatoare si rosu lui rajas - manifestarea însasi.

Mica Opera:

Prima etapa (sau etapa lui Saturn) corespunde ,înnegririi", ,putrezirii", ,mortificarii". Este reprezentata de un craniu, sau un mormânt. La începutul oricarei forme de realizare spirituala se afla moartea, sub forma ,mortii lumii". Constiinta trebuie detasata de simturi si îndreptata spre interior." Materia cea mai pretioasa obtinuta de alchimist este cenusa reziduala a calcinarii metalului inferior.

Cea de-a doua etapa (sau etapa lui Jupiter) este intermediara în cadrul Micii Opere. Este o etapa a sublimarii constiintei corporale eliberate de coagularile ei.

Cea de-a treia etapa (dominata de Luna) este ajungerea la albirea completa. Este limita suprema a disolutiei (toate posibilitatile sufletesti au fost realizate), care trebuie urmata de o noua coagulare.

Aceste prime trei etape corespund unei miscari ascendente (spiritualizarii trupului). Urmatoarele trei etape, care apartin Marii Opere, corespund unei miscari descendente (fixarea volatilului).

Cea de-a patra etapa (dominata de Venus). Are loc o noua cristalizare a fortelor psiho-fizice. Alchimistii spun despre cupru ca forta coloranta a sulfului devine vizibila în el, dar ramâne înca înstabila si inferioara din cauza opozitiei inerente la cele patru elemente.

Cea de-a cincea etapa (dominata de Marte) este martora unei coborâri active a Spiritului spre planurile inferioare ale constiintei umane.

Implinirea Marii Opere este reprezentata de semnul Soarelui. Acum ceea ce nu era prezent decât în mod principial în etapele anterioare este acum manifest.

[Alexeevna]

mama,pai mie-mi trebuie sa-mi explice el asa ca pentru blonde tot ce stie ,nu de pe google

Aceasta postare a fost editata de deliah: 07 May 2008 - 08:27 PM

[Ea.]

stiu parodiam alchimia

[Demiurgul]

Ca sa intetelegi alchimia trebuie sa parcurgi niste etape ..oricum noi vb degeaba ....

[Alchemistic Rage]

ehem ... crede-ma, am citit tot ce se poate de pe net ... Asa, deci in primul rand trebuie sa stiti ca alchimia este bazata pe legea schimbului echivalent: dai ceva, primesti ceva de aceeasi valoare. Unii din alchimistii vremii au incercat sa ignore aceasta lege, ca sa creeze "Marea Opera", piatra filozofala care nu tine cont de aceasta lege, ci ii da posesorului ei tot ceea ce doreste. Totusi, unii o cred legenda, pentru ca nu exista nici-un document sau ceva de genul asta care sa ateste existenta ei. DAR, asta nu inseamna neaparat ca n-a fost creeata. Dar voi vorbi despre asta mai tarziu
Alchimia a dat nastere stiintelor din ziua de azi-chimia, medicina, stiinta farmaceutica - a fost starul rudimentar de la toate acestea. Ea se imparte astfel in : 1. alchimia sapientiala, ancorata in viziuni spiritualiste, mistice, soteriologice, vazand in sufletul uman posibilitatea gasirii pietrei filozofale ; 2. alchimia prafgmatica, care a dezvoltat si a imbinat cunosterea empirico-experimentala cu cea rationala, din care s'au format viitoarele discipline stiintifice ale chimiei si farmaciei.
Revin la o chestie care poate parea copilareasca, si anume desenul anime Full Metal Alchemist. Acela a fost startul meu, deoarece mi-am dat seama ca nu este o inventie ce este acolo. Au avut nevoie de nu stiu cate aprobari ca sa dea atatea detalii despre alchimie, care este considerata stiinta interzisa. In acest anime este descrisa atat de rudimentar modalitatea schimbului echivalent(intr-un cerc alchimic desenat pe ceva, cu o bataie din palme iar puff! obiectul s'a transformat in ceva de aceeasi valoare). Aceasta modalitate de schimb echivalent se considera secreta.
Unul dintre lucrurile cele mai interesante din desen este vorba de homunculus (homunculi). In cartile in care se descrie putina alchimie zice ca homunculul este o himera, creata prin schimbul echivalent a unor substante care se gasesc in corpul uman. Acest lucru este greu, dar nu imposibil, deoarece se creeaza un cadavru, fara suflet. Banuiesc ca din cauza asta a fost interzis alchimia, de altfel ca si clonarea, pentru a nu devia specia umana.
In general eu studiez cat imi ofera orasul meu minuscul alchimia, dar nu este prea usor. Chiar faptul ca studiem alchimia ne putem numi alchimisti.
Pana acum aveti intrebari?

[Pippo]

Care este atitudinea alchimiei cu privire la Biblie si a conceptului de Dumnezeu?

[Alchemistic Rage]

hmm... oarecum, ea este intr-o legatura cu Dumnezeu, dar nu ii spune "chiar pe nume" ca sa zic asa. Legatura dintre macrocosmos(Universul) si Microcosmos(omul) poate fi interpretata relatia om-dumnezeu. Dar in general alchimistii n-au prea dezbatut tema asta, deoarece unele idei ar putea cauza discutii. Dar, stai linistit/a, au fost si alchimisti crestini daca intrebi un preot cine a creat lumea, va spune ca Dumnezeu: a existat, exista si va exista pentru totdeauna, nu poate fi distrus sau creat, ci modifica etc, iar daca intrebi un metafizician, iti va spune ca materia(energia): a existat, exista si va exista pentru totdeauna, nu poate fi distrusa sau creeata, ci doar modificata etc. Depinde de punctul de vedere al fiecaruia

[Pippo]

Alchemistic Rage, la May 8 2008, 07:25 PM, a spus:

Depinde de punctul de vedere al fiecaruia

Intr-adevar. Totusi scopul alchemic, "Marea Opera", nu este acela de a ajunge la Dumnezeu? Sau unde ?