[Sketches]

Sicily, la Jul 19 2010, 08:45 PM, a spus:

Intamplarea a facut ca sa-l citesc pe Cioran acum vreo opt ani, pe vremea cand aveam niste probleme de sanatate ( la mansarda, recunosc) si m-a facut sa pic si mai tare in... . Singurul lucru bun pe care l-a facut un psiholog pentru mine a fost sa imi interzica sa-l mai citesc . Nu stiu ce fel de reactii are atunci cand il citeste un om foarte bine sprijinit pe picioarele sale . Am ramas surpinsa (si oarecum "dezamagita") sa aflu ca nu s-a sinucis .

Cioran este fara indoiala unul dintre cele mai mari genii pe care le-a avut Romania pana acum.

Nu s-a sinucis tocmai pentru ca scria. Intr-un interviu de-al sau a spus ca scrisul este cel care l-a salvat. Iar studiatul cu detasare, este o calitate a omului superior.

[DAN_TM]

Sketches, la 20 July 2010 - 01:36 PM, a spus:

Cioran este fara indoiala unul dintre cele mai mari genii pe care le-a avut Romania pana acum.

Nu s-a sinucis tocmai pentru ca scria. Intr-un interviu de-al sau a spus ca scrisul este cel care l-a salvat. Iar studiatul cu detasare, este o calitate a omului superior.

Nu l-as califica drept geniu.A fost prea lucid ptr a fi catalogat astfel.Nu a avut suficienta inconstienta si nebunie ptr a fi genial.

[Sonnyscott]

Da, asa este, Cioran a scris in principal din ratiuni terapeutice, iar punctul culminant, asa cum spunea si el, l-a constituit cartea "Pe culmile disperarii", in care ne dezvaluie ciudata senzatie pe care o are, de fi expert in problematica mortii. O pagina pe Facebook, dedicata acestei capodopere filosofice ii este dedicata la adresa http://www.facebook....288943561153111 .

[Iulia-Tabita]

Nu pot sa fac o caracterizare a ilustrului scriitor, deoarece am citit pana in prezent o singura carte- "Amurgul gandurilor". Cert e ca m-a impresionat profund si m-a determinat sa-mi doresc sa-i citesc si celelalte lucrari. Voi expune doar cateva citate fermecatoare:

"Este atata ceata in inima omului, incat razele oricarui soare nu mai revin, odata intrate. Si este atata gol in simturile lui, in sinmturile lui spulberate, ca ratacesc porumbei nebuni, cu aripi sfasiate de vanturi, pe caile prin care isi apropia lumea."

"Daca ar prinde glas agitatia surda din mine, fiecare gest ar fi o ingenunchere la un zid al plangerii."

"Fara Dumnezeu, singuratatea ar fi un urlet sau o dezolare impietrita. Dar cu El, nobletea tacerii ne domoleste aiureala nemangaierilor. Dupa ce-am pierdut toate, ne recastigam cumpatul invesnicindu-ne visarea prin aleile Lui desfrunzite. Numai gandul la El ma mai tine vertical.[...] Orice oboseala ascunde o nostalgie dupa Dumnezeu."

"E ceva in noi care refuza nimicul, atunci cand mintea ne arata ca totul e nimic. Acel ceva sa fie totul? Se prea poate, de data ce traim prin el."

"De ce ne doare orice apropiere si de ce se-nsufleteste respiratia pentru tot ce-i departat?"

"Sunt priviri dupa care nu te mai poti hotari pentru nimic."

"Caci versurile n-au facut decat sa ridice lespezi pentru insetatii noptii."

[Dantallion]

"Menirea mea este sa imi omor timpul, a lui sa ma omoare pe mine. Ne intelegem bine, ca intre asasini." Mi-a in mod deosebit citatul acesta