[Starparu Mihnea]

aceasta poezie mi-a venit mai de mult... chiar daca pare ca un blestem va garantez ca nu are efect... asa ca nu incercati cu dusmanii

Te blestem să nu mai poţi vedea lumina zilei
Să nu ai parte cumva de străfundurile milei
Să nu ai linişte profundă nici după moarte
Să rămâi aspru si rece la lucrurile toate.

Să pleci degrabă, să te faci pierdut
Să nu fi auzit, precum vorbele unui mut
Să te rătăceşti, să nu poţi fi văzut de vreun om
Şi să-ti faci casa ca maimuţa într-un pom,
Să trăieşti ca-ntr-un beci, fără speranţe pe veci.

Blesteme peste blesteme, le meriţi cu totul
Că tu ai năpăstuit şi ai dus spre pierie locul
Oamenilor credincioşi ce ca tine nu-s deloc
Iar păcatele tale, în lumea asta nu au loc.

Nu te vrea nimeni, iar neantul ţi-i soartă,
E timpul să te zbaţi cu talent si artă
Ca să nu devii un nimic, nu altceva
Dar nici să te transformi în cineva,
Căci neantul ţi-i menire, precum e a noastră numire.

Locul tău, dupa cum bine ştim, este in iad
Un loc, în care niciodata nu o sa cad
Iar acest ţinut blestemat îţi este potrivit
Şi pe pământul uscat vei fi torturat si lovit.

Vei deveni foarte uşor un preanefericit bufon
Ce va stârni râsete ce se vor auzi până-n naltul cocon.
Vei sta uneori pe cea mai înalta colină,
Privind în sus, căutand şi dorind lumină
Care la început ţi-a fost dată şi la sfârşit ţi-a fost luată.

Recunoaşte, eşti condamnat pentru totdeauna,
Nu mai poţi deloc să mai continui cu minciuna,
Eşti pândit de ceva vreme de şireata moarte
Care într-o zi te va răpune fără milă în coate.

Ceea ce sălăşuieşte de cand te-ai născut în adâncul tău
Este sufletul, ceva greu de văzut la tine precum fundul unui hău,
Bucură-te de el cu foc atâta timp cât încă îl mai ai
Iar după moarte va fi distrus incet, timpul fiind cât luna mai
Căci sufletu-mi este nemuritor în timp ce al tău e muritor.

[bistro]

Ma, poate-s eu de vina, poate-i tequila de aseara ce-mi galgaie inca-n vene, da' ti-am citit poezia in ritm de hip hop.
Până si Rimaru de la Racla a cantat cu Guţă, asa ca...

Aceasta postare a fost editata de diclona: 13 April 2008 - 12:09 PM

[florianb]

Hmm... subiectul a fost deja epuizat de mult.
Recomand lectura lui Arghezi: "Blesteme de baba" drept virf de performanta in domeniu.
In perioada actuala, doar Mama Omida a mai avut realizari notabile in domeniu.

[Sarah N....]

florianb, la Apr 13 2008, 02:14 PM, a spus:

Hmm... subiectul a fost deja epuizat de mult.
Recomand lectura lui Arghezi: "Blesteme de baba" drept virf de performanta in domeniu.
In perioada actuala, doar Mama Omida a mai avut realizari notabile in domeniu.

Sunt multe teme care au existat dintotdeauna... dar si sentimente pe care le-au trait multi oameni... depinde cum se exprima fiecare, sau vede problema, poate asa sa mai creeze ceva nou...

[Mihai LEONTE]

BLESTEM.

Când uiţi de mine , să devii
Un meteor răzleţ pe cer.
Să te îmbraci în haine sinilii
Să ai un spaţiu strict sever.

Muzică să nu auzi în jur,
Decât refrene funerare,
Să te rogi să mă îndur
Să-ţi arăt a vieţii cărare.

Să plângi şi ochii să te doară
Să te culci şi să n-adormi,
Să te cuprindă o vrajă amară,
Mergând să crezi că te răstorni.

Durerilor să nu le găseşti leac,
Mereu să te vaieţi, dar să nu-ţi treacă,
Din ce e frumos, nu-ţi fie pe plac
Când lumea în jur o să petreacă.

Să fii mereu tot tristă,
Inima îţi bată, să n-o auzi
Iar mereu uda-ţi batistă
Să nu poţi să ţi-o ascunzi.

Să ceri înţelegere şi milă
De la toţi copiii nimănui.
Astfel te blestem. Umilă,
Să-ţi uiţi culoarea ochilor căprui.

7 Februarie 1966