[BigDefender]

Eu nu sunt niciodata jos, sunt fie sus…fie tocmai ma ridic!

[brudi]

Valeriu a rostit ultimile cuvinte:
“Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul”.

[DidaJames]

brudi, la Apr 1 2008, 01:05 AM, a spus:

Valeriu a rostit ultimile cuvinte:
“Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul”.

Foarte fain spus, Brudi. Pe bune.
Tu stii ca ai stofa de poet?

[BigDefender]

 Unii care se pretind in drum catre cer, traiesc de parca s-ar indrepta intr-o cu totul alta directie.
 Pentru a fi cu adevarat in stare de ceva, abilitatea trebuie sa se insoteasca cu oportunitatea. - Napoleon
 Abilitatea fara ambitie este ca masina fara motor.
 Multi oameni se indoiesc de ceea ce pot, dar foarte putini au dubii despre cat de importanti sunt!
 Fa ce poti, fara sa te compari cu altii.
 Daca absenta nu ti-ar fi simtita, sa stii ca nici prezenta ta nu conteaza.
 Absenta este cel mai obisnuit leac pentru dragoste. - Miguel de Chervantes
 Absenta si moartea sunt la fel, doar ca in moarte nu mai exista suferinta.
 A privi inseamna un lucru,a vedea inseamna altul, a intelege inseamna un al treilea, a invata din ceea ce ai inteles inseamna o treapta mai sus,dar singurul lucru care conteaza in ultima instanta este ceea ce faci, ca rezultat al invataturilor pe care le-ai tras.
 Lumea are nevoie de oameni care pot infaptui ceva, nu de cei ce stiu sa explice foarte convingator de ce au stat degeaba.

[brudi]

Oamenii scad valoarea lucrurilor pe care nu le înteleg. (Goethe)

“Batjocura este adesea saracie a spiritului”-Jean de La Bruyere (1645-1696)

[DidaJames]

brudi, la Apr 1 2008, 11:23 AM, a spus:

Oamenii scad valoarea lucrurilor pe care nu le înteleg. (Goethe)

“Batjocura este adesea saracie a spiritului”-Jean de La Bruyere (1645-1696)

Daca nu ai inteles valoarea complimentului pe care ti l-am facut, e treaba ta. E cel mai banal lucru sa citesti si sa dai copy/paste la aforisme si tot felul de cuvinte intelepte, fara sa ti le asumi sau sa dezvolti ideea si obiectul acelui aforism.
Eu faceam asta prin gimnaziu, cand comentam "Iarna pe ulita".

[brudi]

“Ambitia este o pasiune atat de puternica a omului, incat oricat de sus am ajunge, niciodata nu vom fi multumiti”- Niccolo Machiavelli

De obicei nu lãudãm din toatã inima decît pe cei care ne admirã. (La Rochefoucauld)

Cu lupii înveti sã urli. (Racine)

[DidaJames]

brudi, la Apr 1 2008, 11:44 AM, a spus:

“Ambitia este o pasiune atat de puternica a omului, incat oricat de sus am ajunge, niciodata nu vom fi multumiti”- Niccolo Machiavelli

De obicei nu lãudãm din toatã inima decît pe cei care ne admirã. (La Rochefoucauld)

Cu lupii înveti sã urli. (Racine)

Sunt superbe maximile postate. Daca ai avea bunavointa sa le dezvolti putin si sa explici la ce te referi....

[brudi]

Numele fabulei este “Morarul, fiul sau/si magarul”.

Dupa cum ii spune si numele, povestea este despre un morar si fiul sau care se duceau cu magarul la piata. Nu dupa mult drum, cateva fete i-au vazut si au inceput sa rada: “Ce stupizi sunt si astia… uita-te cum merg ca prostii pe jos, cand ar putea sa mearga unul dintre ei in spatele magarului!”

Se pare ca remarca asta avea sens, asadar tatal morar si-a ridicat fiul in spatele magarului, in timp ce el mergea pe jos. Si au mers ei ce au mers… pana cand s-au intalnit cu un batran care l-a boscorodit imediat pe tanar: “Vai, ar trebui sa-ti fie rusine, lenesule! Cum iti permiti tu sa mergi in spatele magarului cand tatal tau batran trebuie sa mearga pe jos? Asta demonstreaza ca nu ai respect pentru cei mai in varsta!” Fiul morarului, rosu de rusine, se dadu jos si isi lasa tatal sa mearga pe magar… in timp ce el mergea pe jos.

Si mai mersesera ei putin… spre piata… cand s-au intalnit cu un grup de tineri. “Ce batran fara mila!”, a spus cu dispret unul dintre ei. “Iata-l cum sta acolo, n-are nicio treaba, in egoismul sau… cu baiatul sau biet care trebuie sa mearga prin praf, pe jos, alaturi de el!” Astfel ca tatal isi ridica si fiul in spatele magarului.

Pana la piata insa mai gasira un orasean care striga la ei: “Dar voi n-aveti pic de mila si respect pentru bietul animal?! Este o crima felul in care ati incarcat acest animal cu bagaje si, mai presus de asta, mai mergeti si voi in spatele magarusului!!!”

Mustrati, dorind sa faca lucrurile asa cum trebuie, morarul si fiul sau se dau jos de pe magar, ii leaga picioarele bine si-l ridica pe umerii lor sa-l duca restul drumului, cu tot cu bagaje. Bineinteles, cand oamenii au vazut spectacolul… au inceput sa rada atat de tare incat magarul s-a speriat. Si s-a speriat saracul atat de tare, incat cei doi n-au mai putut sa-l tina, magarul a picat in rau si s-a inecat.

Morala? Nu poti multumi pe toata lumea. Asa a fost de mii de ani si asa va fi pana cand oamenii vor exista pe acest pamant.

[dark_light]

Fluffycat, la Apr 1 2008, 07:10 AM, a spus:

Foarte fain spus, Brudi. Pe bune.
Tu stii ca ai stofa de poet?

si eu am stofa de poeta... uite, chiar ieri am scris versurile astea:

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;

misto, nu? ei, e mai lunga poezia, da' problema mea e ca nu stiu ce titlu sa-i dau...

P.S. - textul de mai sus poarta denumirea de "ironie", este antiprostie si versurile sunt ale lui Eminescu, saracu'. cat despre ce-a citat brudi, nu-s cuvintele lui, iar el nu e poet, e doar copy-paste-ist. si inca unul nu foarte priceput, as putea sa adaug...

“Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul”
Valeriu Gafencu supranumit si "Sfantul Inchisorilor".