[armand25]

Buna ziua!Am tot vazut ca se vorbeste f mult de hepatita de tip C,e f. normal sa fie asa fiindca e f grava,dar ce te faci cand esti un tanar de 25 ani cand suferi de pe urma altei bolii de ficat anume hepatita de tip B,F.multa lume cu care vb de problema mea spune ca sunt dus cu capul dar eu sunt ferm convins ca nu e ste asa.Mai exact despre ce este vb.Deci hepatita asta de tip b pe care am descoperito acum 4 ani am descoperita datorita durerilor f mari de picioare si acum sunt la fel,dar medicii in special ei nu vor sa imi dea crezare.Spun ca hepatitele nu dor asa este ficatul nu ma supara asa de tarecateva impunsaturi si niste crampe cand mananc ce nu trebuie in rest totul este oca,dar ma doare restul corpului din cap pana in picioare ,mai ales picioarele e ceva de speriat nu pot sa stau pe ele jumatate de ora,si nu este senzatia mea.Analizele sunt bune transaminazele erau sub 50ui la ultima analiza,viremia 1979copii,ml,sange dar eu tot prost ma simt si nu inteleg de ce.Am facut tot felul de masuratori oscilometrie,masaje reflexogene etc.NU CEDEAZA DELOC DUREREA ASTA.Acum mai nou m-au trimis la psihiatru ca cica sunt dus cu capul si acum iau niste medicamente,deci nu stiu ce sa mai cred cand eu sunt totusi un om responsabil si stiu eaxct ce anume simt in corpul meu.Nu am nici virusul de ca sa spui ca este vreo complicatie.Totul este bine dar defapt nu este.Simt ca o imflamatie pe traiectul venos,ceva ca niste ganglioni care sunt f tari la atingere si care sunt f tari.Oricum nimeni nu ma intelege.Stiu cazuri care sa-a vindecat prin leacuri babesti dar fie oamenii au murit[ce-i care au facut leacurile] fie nu mai poti da de unde sunt ei.Oricum ce este dureros este ca am 25 ani si nu mai pot face m-am rupt de lume complet,si nu voit ci nevoit,pentru ca nu pot fii un om activ.Cine stie mai multe despre cum pot sa inving boala asta sa ma contacteze la messenger. :"> ionut_dan79 sau aici pe forum.Cu multa speranta ,Ionut.

[greyt]

Buna Ionut Hepatita b nu este o boala pe care sa-o neglijezi.Neluind pastile hepatoprotectoare si netinind un regim alimentar sa stii ca boala avanseaza.Am vazut persoane in spital care aveau ciroza de la hepatita B. Incearca sa te dai cu crema de tataneasa (este la farmacii) pe picioare sau sa tii pe picioare comprese cu frunze de varza verde.Bune sunt si compresele cu spirt in care a stat la macerat planta de tataneasa. Ai grija ce faci si cu hepatita .Multa sanatate.

[Enigma]

Buna Ionut,

in legatura cu problema durerilor tale nu pot sa spun decat ca pot sau nu fi simptime din cauza HBV. Daca ai fost diagnosticat acuma 4 ani cu HBV ce ti-au recomndat doctorii? Nu faci un tratament? Caci se pare ca inca ai virusul!! Cand ai facut aceasta viremie? Eu as zice sa te gandesti cat mai repede la un tratament. HBC cronica poate duce si ea mai tarziu la complicatii.

[Sky]

Buna ziua si bine v-am gasit. Si eu am tot 25 de ani. Va citesc de ceva vreme dar nu am scris pana acum pentru ca problema mea este ca si a lui armand25 adica am hepatita cronica cu virus B. Am descoperit-o anul trecut si am avut parte de un an de groaza. Teama, disperare, frustrare. Intelegerea situatiei si a dimensiunilor acestei probleme (10% din populatia Romaniei are hep cronica cu B sau C si cred eu ca mai sunt cel putin 1 milion de persoane inca nedescoperite). Exista totusi niste deosebiri intre B si C. HVB are anumite perioade in care devine inactiva cand virusul se afla in faza nonreplicativa sau cand replicarea e foarte redusa. Sunt opinii ale medicilor din intreaga lume potrivit carora o viremie sub 10.000 copii/ml, impreuna cu AgHbe- si Anti Hbe +, cu transaminaze in limite normale (unde ei considera normale analize pana in 25, chiar dc limita superioara e 50) semnifica faptul ca pacientul e intr-o faza inactiva. Indicatiile sunt repetarea la fiecare 3 luni a transaminazelor pentru ca spre deosebire de hepatita C exista o corelatie intre cresterea transaminazelor si a viremiei. Eu am o viremie de 2070 copii/ml transaminaze sub 20, electroforeza proteinelor normale, bilirubina normala, timp Quicca si de sangerare normali, mi-am facut si punctia desi dupa viremie mi-a spus ca momentan nu era necesara. Medicul care se ocupa de mine si care imi este si prieten de familie mi-a spus ca este inca intr-o faza de inceput si doar daca evolueaza (atunci cand incep sa creasca transaminazele ar fi un posibil semnal) sa merg sa imi refac viremie + restul analizelor. Singura mea problema e o splina marita care imi sechestreaza trombocitele pe care insa uneori o controlez prin repaos. De fapt faptul ca am avut trombocitele mici a fost semnal de alarma ca boala ar fi intr-o forma mai grava. Din fericire, viremia, ecografia (excelenta) si punctia au aratat ca e o inflamatie usoara (nu am intrebat detalii tehnice atata timp cat medicul asta mi-a spus si nici nu am luat rezultatul acasa la mine, e acasa la medic). Eu fac foarte multa sport si asta face ca splina sa fie mai marita dar cand stau linistit o luna isi revin undeva pe la 150000. Acum o luna erau cam 120000.
Cauzele durerilor tale pot fi multiple, insa am citit un studiu pe site-ul www.hepb.org potrivit caruia pacientii cu hepatita B prezinta fibromialgie, ca manifestare extrahepatica, adica dureri de incheieturi, ale musculaturii, cefalee si insomnii. Ganglionii mariti sunt un rezultat probabil al inflamatiei musculare. Asa ca nu cred ca problema e in mintea ta. Parerea mea este sa fii foarte atent cu medicatia care ti se da, incearca sa renunti la antidepresive sau alte tampenii.
A si inca ceva: in stadiul in care te afli tu, ca si mine, nu exista nici o indicatie de tratament, doar observare. Si asta o spun nu numai medicii nostri ci si cei din strainatate. Chiar a fost o conferinta la Timisoara acum o luna, imi spunea medicul meu, si au insistat asupra acestei probleme. Concluzia a fost aceea ca Lamivudina si Interferonul nu si-au dovedit nici un beneficiu in cazul pacientilor cu transaminaze normale si viremie sub 100.000 copii/ml. Cel mai bine e sa iti refaci transaminazele la 3 luni si o ecografie abdominala pe an. Peste vreo 3 ani ai putea sa iti refaci si viremia. Sper sa fie nedetectabil sau macar in aceleasi limite ca si pana acum. Oricum fii linistit ca atunci cand situatia se va complica (sper ca niciodata) exista o gramada de antivirale plus peg interferon ca tratament. Am vazut ca sunt 4 antivirale de ultima generatie care sunt extraordinare si sunt in faza 2 sau 3 asta inseamna ca in maxim 5 ani vom putea beneficia de ele.

[honey1]

Hi,

As vrea daca poate sa imi raspunda cineva . Am o prietena care a luat hepatita B print-un sarut. Acum ceea ce vreau sa stiu e daca se poate vindeca si daca se ia pur si simplu daca bei dupa aceea persoana. Stiu ca ti se mareste ficatul dar asta dupa cat timp de la infectie?Daca eu imi fac vaccinul impotriva hepatitei B il mai pot lua ? stiu ca se face odata la 5 ani. As vrea mai multe detalii daca stie cineva sau macar sa stea de vb cu mine si sa imi spuna.

Multumesc.

[DiaboliK_2oo8]

HEPATITA VIRALĂ B
1. DEFINIŢIE

Virusul hepatitei B (VHB) poate determina o gamă foarte largă de manifestare a infecţiei, începând cu infectia inaparentă, continuând cu hepatita acută anicterigenă sau icterigenă cu evoluţie autolimitată şi ajungând la infecţia persistentă din hepatita cronică sau ciroza hepatică. Ultima formă posibilă de manifestare a infecţiei cu VHB este reprezentată de carcinomul hepatocelular.

Observaţiile iniţiale susţineau faptul că celula hepatică este singura ţintă în infecţia cu VHB, dar studii relativ recente demonstrează prezenţa acestui virus, chiar şi în forme replicative, în limfocitele sângelui periferic, rinichi, pancreas. Ficatul ramâne totuşi ţinta preferenţială, întreaga simptomatologie a infecţiei acute sau cronice VHB fiind dominată de leziunile acestui organ.

2. ETIOLOGIE

- virusul hepatitei B (VHB) din familia Hepadnaviridae

3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Afecţiunea evoluează endemic, România situându-se la nivelul ţărilor cu endemie medie (portaj general de VHB de 5-7%).

Se apreciază că în fiecare an sunt peste 50 de milioane de nou infectaţi pe glob.

Frecvenţa cazurilor este mai mare la adulţi şi la sexul masculin. Incidenţa la 100.000 locuitori, în anul 1998, a fost de 13,73 în România şi de 20,61 în vestul ţării.

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

Perioada de incubaţie variază între 45-180 de zile (cu medie de 60-90 de zile) şi se caracterizează prin infecţiozitatea sângelui, antigenul de suprafaţă al virusului, AgHBs, putând fi depistat în circulaţie începând cu ziua 6-10 de la momentul infectant, ceea ce certifică faptul că în cursul incubaţiei virusul se multiplică intens.

Perioada prodromala (preicterică) se instalează mai insidios decât în cazul hepatitei virale A, şi durează aproximativ 2-3 săptămâni. Deşi, bolnavii acuză astenie, inapetenţă, greţuri, tipurile de debut caracteristice pentru hepatita acută B sunt debutul pseudoreumatismal şi debutul eruptiv.

În debutul pseudoreumatismal bolnavii acuză artralgii nocturne şi în repaus, localizate la aceleaşi articulaţii, deci nu cu caracter săltant ca în reumatismul articular acut şi fără elemente inflamatorii la nivelul articulaţiilor afectate.

Debutul eruptiv apare mai frecvent la copii şi tineri (a fost descris, de altfel, sub denumirea de acrodermatita juvenilă). Erupţia cutanată este reprezentată de elemente maculo-papuloase, congestive, situate mai ales la nivelul extremităţilor (braţe, antebraţe, coapse, gambe).

Manifestările cutanate şi articulare apar ca o consecinţă a depunerii de complexe imune (alcătuite din AgHBs, anticorpi specifici anti-HBs şi componente ale complementului seric) la nivelul sinovialei articulare şi a capilarelor cutanate.

Perioada de stare (icterică) este în general mai lungă decât în infecţia cu VHA şi durează în medie 4-6 săptămâni. Se cunosc şi forme clinice cu evoluţie mai scurtă, de 2-3 săptămâni, dar şi forme prelungite, în care simptomatologia perioadei de stare se menţine timp de 2-3 luni.

Simptomatologia subiectivă (astenie, inapetenţă, cefalee, disconfort digestiv) se remite de obicei odată cu instalarea icterului. Tot treptat se remit şi artralgiile sau erupţia cutanată.

Examenul obiectiv pune în evidenţă icterul sclero-tegumentar şi hepatomegalia cu aceleaşi caracteristice ca şi în alte hepatite acute (icter rubiniu în formele medii, icter cu nuanţă verdinică în formele colestatice, icter cu tentă cenuşie în formele severe, cu insuficienţă hepatică acută). Ficatul este uniform mărit de volum, are consistenţă elastică, este uşor sensibil la palpare, suprafaţa este netedă, marginea inferioară este rotunjită şi se poate palpa la 2-4 cm sub rebordul costal. Splenomegalia poate însoţi hepatomegalia.

Afectarea organelor aflate în vecinătatea ficatului (vezica şi căile biliare, stomac, duoden, pancreas) poate fi semnalată, ca şi participarea aparatului cardio-vascular, prin modificari de tip bradicardie, scădere uşoară a tensiunii arteriale.

Perioada de declin a hepatitei virale acute AgHBs+ se caracterizează prin scăderea treptată a intensităţii icterului, reapariţia culorii normale a scaunului şi urinei, şi uneori, printr-o uşoară reducere a hepatomegaliei. În unele cazuri, în această perioadă pot apare recrudescenţe care duc la prelungirea perioadei de stare (reapariţia sindromului dispeptic, a asteniei, intensificarea icterului, creşterea dimensiunilor ficatului, repozitivarea probelor biologice hepatice).

Perioada de convalescenţă este mai lungă în hepatita virală B decât în hepatita A, ficatul revenind la histologie şi funcţie metabolică normală în aproximativ 6-8 luni de zile.

În convalescenţă, precoce sau tardiv, pot să apară recăderi prin reacutizarea procesului hepatitic. Recăderile pot îmbraca forma icterică sau anicterică de boală. Frecvenţa şi numărul recăderilor poate constitui un indicator de evoluţie spre cronicizare a infecţiei cu VHB.

4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR

A. Sindroamele biologice cercetate în hepatita virală acută B sunt reprezentate de:

1. Sindromul de disproteinemie (inflamator nespecific): testele utilizate sunt aceleaşi ca şi în hepatita virală acută A, deosebirea constând în prezenţa unor valori normale sau uşor crescute la debutul şi în prima parte a perioadei de stare. Evoluţia spre vindecare a hepatitei B se însoteşte de o creştere moderată a valorilor la testul cu tymol, kunkel sau sulfat de zinc la sfârşitul perioadei de stare şi în prima parte a convalescenţei, pentru ca, la 3-4-6 luni de la debutul bolii acute, acestea să revină în limite normale. Formele prelungite şi infecţia cronică cu VHB pot prezenta valori crescute ale acestor teste, oarecum superpozabile valorilor crescute ale gamaglobulinelor în electroforeza proteinelor serice (testele de disproteinemie se pozitivează prin scăderea sintezei de albumină şi creşterea concentraţiei serice a globulinelor, în special a Ig).

2. Sindromul de hepatocitoliză: dozarea transaminazelor (TGP sau ASAT, TGO sau ALAT) în perioada de stare a hepatitei virale acute B duce la obţinerea unor valori crescute (200-300 UI până la 1000-3000 UI, faţă de 0-12 UI valori normale). Nivelul seric al acestor enzime nu este direct proporţional cu extinderea proceselor de distrucţie hepatocitară (enzimele pot trece în circulaţie şi atunci când hepatocitele sunt integre din punct de vedere morfologic, dar au permeabilitate crescută prin expunere la hipoxie sau ischemie). Cu toate acestea, în formele severe, prin distrucţia masivă a celulelor hepatice, titrul TGP poate ajunge la început la valori de 1000-3000 UI. Sunt însă şi forme de hepatită fulminantă în care determinările repetate ale transaminazelor duc la obţinerea unor valori de zeci până la 100 de UI, prăbuşirea valorilor datorându-se probabil epuizării enzimatice a ficatului.

Depistarea unei leziuni hepatice minime se poate face prin dozarea gama-glutamil-transpeptidazei (gGT). Valori crescute ale acestei enzime sunt descrise în toate tulburările hepato-biliare şi mai ales în cursul hepatitei etanolice în care creşterea nivelului seric al gGT precede modificările tuturor celorlalte teste hepatice.

Determinările altor enzime (LDH, OCT) nu este uzuală în clinica hepatitelor acute mai ales că acestea prezintă modificări şi în afectarea altor ţesuturi (muşchi, miocard, rinichi, intestin).

3. Sindrom de retenţie biliară: determinarea bilirubinemiei directe (conjugate) şi totale arată valori de 1,6-2,5 mg % la bolnavii cu subicter, valori de 5-15 mg % în formele icterice şi peste 20-25 mg % în formele colestatice. Creşterea concentraţiei serice a bilirubinemiei determină apariţia în urină a pigmenţilor biliari (bilirubina directă trecând prin filtrul renal, în timp ce bilirubina neconjugată nu se regăseşte în urină deoarece nu este solubilă).

Formele colestatice de hepatită virală acută se însoţesc şi de o creştere marcată a fosfatazei alcaline prin alterarea funcţiei excretoare a ficatului (valori normale 1,5-4,5 unităţi Bodansky).

4. Sindromul hepatopriv: pune în evidenţă scăderea capacităţii de sinteză a ficatului, ca o consecinţă a necrozei hepatice. Se cunoaşte faptul că albumina, fibrinogenul, protrombina, proaccelerina sunt proteine sintetizate exclusiv de hepatocite.

Hipoalbuminemia se întâlneşte mai ales în necrozele hepatice subacute masive, în hepatitele cronice active, ciroze hepatice, fiind un ghid util în prognosticul şi terapia acestor afecţiuni.

În schimb, informaţiile asupra capacităţii de sinteză a protrombinei, fibrinogenului şi factorilor de coagulare V, VII şi X prin determinarea timpilor de coagulare (timp Quick, timp de protrombină, timpul de proaccelerină şi de proconvertină) orientează asupra evoluţiei şi prognosticului imediat în formele severe, precomatoase sau comatoase.

Prelungirea marcată a acestor timpi se întâlneşte în necroza hepatică acută gravă (diferenţa între pacient şi martori depăşind 10-20 sau chiar 100 de secunde).

O creştere moderată a timpilor de coagulare (5-10 secunde) se poate întâlni şi în hepatitele B colestatice (colestaza intrahepatică prelungită impiedicând absorbţia intestinală a vitaminei K) şi în hepatitele cronice active sau cirozele hepatice AgHBs+ (prin existenţa unui deficit de sinteză hepatică a acestor proteine, paralelă cu scăderea sintezei de albumină).

B. Diagnostic serologic

Markeri virali şi serologici utilizaţi în diagnosticul infecţiei cu VHB

antigene virale: AgHBs, AgHBe;

anticorpi specifici: anticorpi anti-HBs, anticorpi anti-HBe, anticorpi anti-HBc tip IgM, anticorpi anti-HBc totali.

C. Biologie moleculară

evidenţierea genom-ului viral: ADN al VHB prin tehnica PCR (tehnică greu accesibilă).

4.3.DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali

1. Izvorul de infecţie

bolnavii cu hepatită B, contagioşi la 1- 2 săptămâni de la infecţie, până la 2-3 luni de la debutul clinic (portajul AgHBs peste 6 luni se consideră infecţie cronică) ; infecţiozitatea este mai mare la cei care prezintă în sânge AgHBs, AgHBe, ADN-polimeraza.

bolnavii cu hepatită cronică postvirusală B (5-20% din cazuri au evoluţie spre infecţie cronică sau stare de purtător), bolnavii cu ciroză sau hepatom post hepatită virală B

infectaţii inaparent (75-55% din cazuri), formele atipice de boală

purtătorii, care pot fi: cronici, convalescenţi (3-5% din bolnavi), sau aparent sănătoşi

Rata portajului este mai mare la anumite categorii din populaţie: consumatori de droguri, hemofilici, politransfuzaţi, hemodializaţi, homosexuali, prostituate, bolnavi HIV pozitivi, la cei cu leucemii cronice, la infecţiile asociate B cu hepatita C sau D, la chinezi, africani, etc.

2.Transmiterea:

inoculare prin manevre sângerânde medicale sau nemedicale (droguri injectabile, tatuaje, manichiură, ras, scarificare, circumcizie)

inoculări oculte: obiecte de toaletă, jucării, etc. (în familii, colectivităţi închise)

sexuală, prin secreţii genitale, prin sărut

materno-infantilă: intrauterin (hepatita B care survine în trim.III, de la gravidele purtătoare de AgHBs, mai ales dacă AgHBe este pozitiv, la care riscul transmiterii este de 70-100%), intrapartum, prin contact cu secreţiile şi sângele mamei, postpartum, prin contact intim mamă-copil.

3. Receptivitate

generală, mare pentru infecţiile subclinice (5-10 până la 100 infecţii inaparente faţă de un caz de boală).

4. Imunitate

Apariţia anticorpilor anti-HBs şi anti-HBe, dovedeşte evoluţia spre vindecare

Titruri mare de anticorpi anti-HBc, de tip IgM şi prezenţa AgHBs în sânge, arată o infecţie persistentă, iar prezenţa AgHBe indică replicarea virală activă.

Postinfecţie, durabilă; postvaccinare 10 ani.

Factorii epidemiologici favorizanţi
aglomeraţia, promiscuitatea sexuală, igiena deficitară, deficienţele sistemului sanitar, riscul profesional

Profilaxie şi combatere

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie

depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator

izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase;

declarare, nominală, lunară

partenerii sexuali vor fi investigaţi, pentru a depista un eventual portaj; vor fi vaccinaţi sau li se vor administra imunoglobuline specifice antihepatită B; contacţii vor fi excluşi de la donare timp de 6 luni

foştii bolnavi, vor fi dispensarizaţi timp de 1 an ( control la 1,3, 6, 12 luni)

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

dezinfecţie continuă pentru obiectele bolnavului, veselă, lenjerie, salon (autoclavare, fierbere, căldură uscată, cloramină 2%, glutaraldehidă 2%) şi terminală

respectarea tehnicii aseptice, pentru orice manevră săngerândă

educaţia sanitară, privind riscurile transmiterii infecţiei

3. Măsuri faţă de receptivi

imunizarea activă cu vaccin antihepatită B, preparat pe drojdie de bere

Indicaţii:

la nou-născuţi, 3 doze de 0,5 ml, la 0, 2, 6 luni, intramuscular

personalul medico-sanitar, studenţii la medicină, hemodializaţii, hemofilicii, partenerii sexuali ai celor cu AgHBs pozitiv: 3 doze de 1 ml, administrate la 0,1, 6 luni.

vaccinarea de urgenţă, cu 3 doze la interval de o lună, cu rapel la 1 an, în caz de expunere accidentală şi la nou-născuţii din mame AgHBs pozitive, în asociere cu imunoglobuline specifice antihepatită B, în doză de 0,06ml/kg, intramuscular, la copil şi 5 ml la adult.

Revaccinarea se face la 5 ani, durata protecţiei este de 5-10 ani.

Există persoane care nu răspund la vaccinare (non responders).

Efecte adverse posibile: reacţii locale uşoare, febră.

În caz de accidente prin înţepare sau stropire se recomandă: favorizarea sângerării, spălare abundentă cu apă, minim 500 ml, aplicare de dezinfectante, timp de 5 minute sub formă de comprese sau în ploaie, cu clorhexidină 0,05%, alcool etilic 70%, iodofori 10%, glutaraldehidă 2%, apă oxigenată 3%.

imunizarea pasivă cu imunoglobuline specifice antihepatită B, administrate intramuscular, în doză de 5ml la adult şi 0,5ml la copil

sper sa iti fie de folos...

[Veronica]

chiar nu exista nici un tratament ptr hepatita B? rezultatul analizelor mele a fost acum o luna ALT427 SI AST195 iar acum o saptamina TGP 99,1 HB 14,3 RPR negativ AgHBs pozitiv AC(si nu mai inteleg ce scrie) negativ ce tratament se recomanda in cazul asta ...? k nu stiu ce se intimpla

Aceasta postare a fost editata de Veronica: 15 October 2005 - 04:38 AM

[2468v]

Veronica, la Oct 15 2005, 05:06 AM, a spus:

chiar nu exista nici un tratament ptr hepatita B? rezultatul analizelor mele a fost acum o luna ALT427 SI AST195 iar acum o saptamina TGP 99,1 HB 14,3 RPR negativ AgHBs pozitiv AC(si nu mai inteleg ce scrie) negativ ce tratament se recomanda in cazul asta ...? k nu stiu ce se intimpla

Buna veronica!Sotul meu are hepatita b,descoperita intamplator in decembrie 2005.DE atunci a facut tratament cu interferon alfa(trei inj pe saptamana,pana in sluna septembrie,cand nu a mai suportat si amai facut si o depresie .In urma tratamentului transaminazele au ajuns la valori normale ,dar HBs a ramas tot pozitiv.Mai exista tratament cu antivirale(zefix),dar toate acestea se obtin dupa ce gasesti un medic hepatolog care te investigheaza,iti face dosar pentru casa de asigurari si te urmareste in fiecare luna sa vada evolutia bolii.Incearca sa gasesti medicul,fiindca multi internisti recomanda doar regim si hepatoprotectoare.

[Veronica]

mie mi-a spus sa stau 6 luni ...si pe urma daca nu se intimpla nik ...fac tratament cu interferon...dar nu vreau sa fac k am inteles k e rau am fost la Victor babes si ei au descoperit , unde pot sa gasesc un medic hepatolog?

Aceasta postare a fost editata de Veronica: 15 October 2005 - 05:09 AM

[juliana]

Hallo,
mai inti vreu sa mentionez, ca traiesc in strainatate de ca. 20 de ani si va rog sa ma scuzati pentru greselile de ortografie, gramatica, etc.
Acum o luna mi s-a gasit hepatita b virus in singe, si anume HBs-Antigen este positiv. Dupa o faza de disperare si alergaturi la doctori ultimul stadiu de informatii pe care il am este:
Sotul meu nu are hepatita b si a facut primul vaccin.
Fiica mea (16 ani) a avut contact cu Hepatita b si are anticorpii foarte mariti: HBs-AK titer > 1000, si Antigenii HBs-AG si HBe-AG negativi.
Eu am facut DNA-Test si mi s-a spus ca s-au gasit virusi dar putini si nu sint infectioasa.
As vrea sa stiu daca se cunosc cazuri in care (ca la mine HBS-Ag positiv dar nu infectioasa) a avut loc o eliminare compelta a virusului din singe si ce masuri sa i-au ca sa pornesc acest proces. Toate transaminazele sint normale.
Sper ca ati inteles problema mea si ma veti ajuta mai departe.
Ciao Juliana