Ovu', la Feb 10 2008, 11:37 AM, a spus:
Explica-mi prin ce se deosebeste filosofia logionara de cea nazista...nu vreua sa par ironic sa nush cum...chiar sunt interesat de diferenta! :good:
Prin doua lucruri esentiale, si anume:
1) prin
lipsa completa a rasismului (este motivul pentru care Miscarea Legionara nici nu a fost nici macar incriminata -necum condamnata!- de Tribunalul de la Nurenberg);
2) prin
prezenta crestinismul ortodox, ca valoare fundamentala promovata de ea (spre deosebire atat fata de nazism, cat si fata de fascism. O SPUNE CLAR PETRE TUTEA.).
Mai pe larg:
Corneliu Zelea Codreanu45, nr. 1 in ierarhia legionara, referindu-se la Romania, sustinea neclintit: „Jidanimea e comunista, dar nu pentru «iubirea de oameni», ci numai din ura pentru Statul roman, pe care numai prin triumful comunismului l-ar putea vedea doborat la pamant si pus sub calcaiul totalei stapaniri jidanesti. Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de a stapani si exploata popoarele crestine in virtutea teoriei «poporului ales», care sta la baza religiei jidanesti”46.
45 Adica Romanul care inca in 1922, facuse public dovada deplina a calitatilor sale chiar militare de exceptie, precum si, totodata, a hotararii autoasumate de a prefera sa fie el insusi ucis decat Romania sa fie comunizata. Am, fireste, in vedere, incredibila victorie pe care a repurtat-o impotriva grevei celor 5.000 de comunisti inarmati din curtea Atelierelor C.F.R. Nicolina din Iasi. Victorie prin care a dejucat planul invadarii in acel an a Romaniei de catre trupe ale Armatei Rosii.
46 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru Tara, Sibiu, 1936, pag. 370
„Triumful miscarii comuniste in Romania, ar insemna: (;)desfiintarea Bisericii, desfiintarea Familiei, desfiintarea proprietatii individuale si desfiintarea libertatii. Inseamna, intr-un cuvant deposedarea noastra de ceea ce formeaza patrimoniul moral al omenirii si in acelasi timp deposedarea de orice bunuri materiale, in favoarea profitorilor din umbra ai comunismului, care sunt Jidanii”47. „Iudaismul a ajuns la stapanire in lume prin masonerie si in Rusia prin comunism48”49.
47 Corneliu Zelea Codreanu, Carticica sefului de cuib. Manual al Garzii de Fier, in Obiectiv Legionar, An I, nr. 4, octombrie 2003, pag. 26
48 Insa, nota bene, nici Codreanu, nici Legiunea, nu-i urau pe Evrei. Nici ca persoane individuale; si nici ca fiinta vie colectiva – Neamul Evreiesc. Dupa cum, tot astfel, nu urau nici un alt Neam.
Ei, ca orice organism viu si biologic normal, caracterizat adica prin sensibilitate si reactivitate, se ridicau impotriva acelor ATITUDINI evreiesti pe care le considerau ca daunatoare drepturilor legitime si intereselor vitale ale Neamului Romanesc.
„Notabil este faptul – releva Roxana Simionescu – ca, spre deosebire de celelalte organizatii nationaliste din Europa interbelica (croata, belgiana, maghiara, slovaca), Miscarea Legionara nu a fost incriminata de Tribunalul de la Nürenberg”., Roxana Simionescu, Nota introductiva la Compendiul Doctrina Legionara. Prezentare concisa, Editura Lucman, Bucuresti, 2003, pag. 17
Si nu a fost incriminata nu atat „datorita inchiderii la Auschwitz a legionarilor care se refugiasera in Germania”(Nicolae Mitrica, Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a III-a, in Revista Francmasoneria. Dezvaluiri cutremuratoare, nr. 7/2003, pag. 9), ci, precum precizeaza Ion Varlam, mai cu seama „pentru ca Legiunea a afirmat clar in doctrina ei ca oamenii nu se deosebesc prin culoare sau sange, deci nu putea fi acuzata de rasism. Era impotriva evreilor ca reprezentand o religie distincta, cu o morala distincta si cu o mentalitate distincta, deci un corp strain cu influenta «alteranta» in sanul comunitatii nationale. Insa legionarii nu s-au legat de ei pe considerente rasiale, spunand ca sunt genetic inferiori si asa mai departe”., Ion Varlam, Conspirarea deconspirarii, pag. 333
Edificator in acest sens este ca „la Congresul NSDAP (Partidul National Socialist al Muncitorilor din Germania) din 1935(;) conducatorul delegatiei romane a fost Ion Mota, care avea un doctorat in filosofie, luat de altfel in Germania. Privitor la tezele rasiale, despre care s-a vorbit mult la aceasta reuniune, Mota a raspuns, de la tribuna, cu Hitler de fata si vorbind cu patos (ceea ce l-a infuriat foarte tare pe cancelarul german, care a cerut sa nu mai fie niciodata invitat in Germania), spunand(;): «Rasismul este forma cea mai vulgara de materialism. Oamenii nu se deosebesc prin carne, sange sau culoarea pielii. Ei se deosebesc prin spirit, adica prin creatia, cultura si religia lor». Aceasta idee, care a fost relevata in multe din articolele lui Mota, nu a inlesnit coexistenta dintre legionari si nazisti. De aceea exista speculatii ca Ion Mota ar fi fost lichidat...”(ibidem, pag. 336, 337)
Cu nimic mai prejos ca valoare revelatorie: „Povestea cu cadavrele evreiesti agatate in carlige la Abator”.(Razvan Codrescu, In cautarea Legiunii pierdute, pag. 15) Despre ea, Razvan Codrescu dezvaluie: „Exista o dezmintire semnata de mai tot personalul de atunci al Abatorului din Bucuresti, expediata ziarelor Universul si Dreptatea, dar a carei publicare a fost interzisa de cenzura antonesciana. Prof. dr. Radu Iftimovici a lamurit lucrurile cu claritate, cu citate, marturii si fotocopii, in Expres Magazin nr.87, 25 martie 1992, sub titlul Spulberarea unei legende. Progromul de la Abator (material aparut si sub forma de brosura). Exista in acest sens si o marturie (marturisire n.n.) facuta in inchisoare de Petre Pandrea (atestata de Petre Tutea, Dumitru Funda si Simion Ghinea), care a(;) cercetat faptul la fata locului, din zel antilegionar («Pe atunci eram – obisnuia el sa spuna – un tovaras de drum imbecil» al comunistilor). Este inutil sa adaugam ca niciodata nu s-a vorbit despre identitatea victimelor respective, nici despre ce s-a intamplat cu ele (cu cadavrele n.n.)...(;) Eugen Cristescu insusi i-a(;) marturisit lui Petre Pandrea contrafacerea din birourile Sigurantei a fotografiei cu cadavrele de la Abator”. (ibidem, pag. 15, 16) Vezi, de asemenea, Radu Theodoru, A fost sau nu HOLOCAUST?, Editura Lucman, Bucuresti, 2003 – Capitolul Rebeliunea Legionara. Minciuna progromului de la Bucuresti. Sfruntata minciuna a cadavrelor de la Abator, pag. 198-212.
49 idem, Pentru legionari, pag. 73
„Legiunea nu lupta contra cuiva, lupta pentru ceva: pentru valorile spirituale”104. Iar legionarii „nu merg pe drumul lor, ci pe drumul natiei, care e al mantuirii pentru ca pe el strajuieste Dumnezeu”105.
104 Constantin Noica, Limpeziri pentru o Romanie legionara, apud site-ul Fundatiei George Manu
105 Nae Ionescu, Sub semnul Arhanghelului, in Buna Vestire, anul I, nr. 100 din 27 iunie 1937, apud site-ul Fundatiei George Manu.
„«Ori invingem ori murim» nu e numai un refren de cantec legionar, ci insusi principiul acestei miscari care, in afara de aceea a lui Avram Iancu, este singura cu adevarat revolutionara in istoria noastra”106.
106 Nichifor Crainic, Revolutia legionara, apud site-ul Fundatiei George Manu
„Astfel toti cei care vor «invierea» neamului romanesc, trebuie sa vrea totodata revolutia legionara permanenta”107.
107 ibidem
„«Garda de Fier» este ultima rezerva aruncata in lupta de vointa de a nu muri a neamului”108.
108 ibidem
Ea difera esential atat de fascism cat si de national-socialism; carora, totdeodata, le este net superioara. „Deosebirea dintre fascism si national-socialism [,pe de o parte,] si Miscarea Legionara [,pe de cealalta,] este aspectul fundamental religios al Miscarii Legionare, religios crestin, ceea ce nu era cazul nici la fascisti, nici la national-socialisti. Erau laicizati si fascistii si national-socialistii”109.
109 Spre pilda: „Intr-o intrunire, Mussolini s-a uitat la ceas si a spus «Ii dau ultimatum lui Dumnezeu ca in cateva minute sa ma trazneasca daca exista!» Si-apoi s-a uitat [iar] la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista”., Petre Tutea, Mussolini s-a uitat la ceas si i-a dat ultimatum lui Dumnezeu, in Cuvantul, numerele 115, 116, 117, 118, 13 decembrie 1990, interviu realizat de Horia Salca. Textul se regaseste in [C.Z.C.E.S.], pag. 270
Iar Hitler, considera religia ca nimic altceva decat un simplu instrument de moralizare a masei.
Mein Kampf: „In aceasta lume omeneasca nu poate fi conceputa supravietuirea efectiva a unui scop religios. Marea masa a poporului nu este alcatuita din filosofi, ori, pentru masa credinta este adesea singura baza a unei conceptii morale despre lume. Diferitele mijloace de inlocuire nu s-au dovedit atat de multumitoare incat sa se poata vedea in ele inlocuitorii confesiunilor religioase curente. Dar daca invatamantul si credinta se sprijina in mod eficace pe paturile cele mai intinse, atunci autoritatea incontestabila a continutului acestei credinte trebuie sa fie temelia oricarei actiuni eficace.
Dogmele sunt pentru religii ceea ce sunt legile constitutionale pentru stat: fara ele, alaturi de cateva sute de mii de oameni sus-pusi care ar putea trai intelept si inteligent, alte milioane n-ar putea s-o faca”., Adolf Hitler, Mein Kampf, Editie in limba romana, Editura Pacifica, Bucuresti, 1993, pag. 186, 187
Atasez sursa.