[bydy]

"Intotdeauna am fost usor de iubit. Intotdeauna am atras atentia si am fost draga tuturor fara efort. Dumnezeu mi-a dat un chip cu trasaturi dulci, ochi expresivi, par carliontat, voce calda. Usor de placut.

Imi amintesc ce contrast puternic era intre mine si sora mea - ea severa, rece cu necunoscutii, distanta, eu - calda, prietenoasa, gata sa ofer macar un zambet. Babele la tara scuipau in san sa nu ne deoache, de diferite ce eram. Pe mine ma pupau pe amandoi obrajii, cu ea se multumeau sa schimbe doua vorbe. Diferite la exterior, diferite in interior…


In timp ce ea se consuma in iubiri patimase, in care punea tot ce avea, suflet, lacrimi, timp, energie, inima sfasiata si emotii puternice, eu imi vedeam senina de carte si ma lasam iubita. Roiau craii in jurul meu. Asa le zicea tata. Nu ma iubea unul. Ma iubeau doi trei odata. Prietenele mele se amuzau copios pe tema asta.

Nu ma implicam in nicio relatie prea mult. Mi-era egal daca maine va mai fi acolo sau nu. Priveam cu detasare si usor dispret cearcanele adanci ale surorii mele mai mici. Nu intelegeam zbuciumul si zecile de poezii si pagini de jurnale scrise febril! Imi amintesc cum uneori se tinea dupa mine prin toata casa, povestindu-mi incurcatele ite ale iubirilor ei adolescentine!

Abia ma descurcam in toata jungla aia emotionala! Nu intelegeam de ce trebuie sa lupti pentru cineva?!!, nu intelegeam cum adica sa pastrezi pe cineva, iar ca “nu pot respira fara el”, deja depasea puterea mea de intelegere!! Biata copila, acum, cand privesc in urma, imi cer iertare si de la ea, dar si de la toti care s-au indragostit de mine vreodata.

Au trecut niste ani si am inceput sa obosesc sa ma las numai iubita. Am inceput sa ma intreb oare cum este cand iubesti tu. Cum este sa iti bata inima tare, cu emotie, doar pentru ca respira cineva langa tine. Si daca unii oameni adorm rugandu-se sa ii iubeasca si pe ei cineva, eu adormeam rugandu-ma sa imi deschida inima, sa inteleg si eu iubirea. Macar putin cate putin."
..............
"Nu ma simt pregatita inca 100% sa traiesc toata nebunia si valtoarea unei iubiri in care sa ma implic fara rezerve. Stiu cel mai bine cat este de dificil sa renunti la zona de confort. Insa inteleg frica de a iubi. Frica de a te abandona. Frica de a te darui. Frica ca vei fi abandonat, iar si iar. Frica ca lucrurile nu vor ramane asa cum le stii sau cum le vrei. Neincrederea ca cineva te poate iubi cu adevarat, fara conditii si fara margini. Frica de ce va urma. Poate urma un lung sir de frici… ."

Sursa : "DaMaiDeparte.ro"

[CavalerulJedi]

asa cum zice Morceeba:

Fear can stop you loving,
Love can stop your feer.

Eu unul prefer atitudinea fatalista a budistilor

"Leap and the net will appear"

[Malkia]

Ma identific cu personajul...din punctul de vedere ca am fost destul de iubita...dar nu de cine voiam eu. Prin urmare, ma faceam invizibila si sufeream in tacere dupa...ce nu puteam avea.

Asa ca, zic eu, degeaba esti iubita daca nu e reciproc. Analog, degeaba iubesti daca nu e reciproc. Sa nu mai zica nimeni ca dragostea e frumoasa oricum, chiar daca iubesti si singur, pentru ca nu e, si mai si doare. Pierdere de timp...

[MiRa]

Am fost iubita dar ma jucam cu sentimentele lor ,ma tineam dupa ei pana imi declarau iubire,apoi imi dadeam seama ca nu am nevoie de iubirea lor,si fara explicatii ii lasam in vant. Iubeam ideea de dragoste,si ma rugam sa simt iubire pentru un el,apoi cred ca am simtit iubire dar durerea era mai mare caci iubirea mea era neimpartasita,acum ma rog sa iubesc si sa fiu iubita.

[Nebuloasa]

Se zice ca de ce ti-e frica, de aia nu scapi.

Si sunt sigura ca la un moment dat e frustrant sa iti doresti sa iubesti dar sa nu o poti face de teama de a nu suferi. Degeaba primesti dragoste si tot ce ti se ofera, daca nu esti capabil sa daruiesti..

MiRa, la Dec 2 2007, 04:28 PM, a spus:

Am fost iubita dar ma jucam cu sentimentele lor ,ma tineam dupa ei pana imi declarau iubire,apoi imi dadeam seama ca nu am nevoie de iubirea lor,si fara explicatii ii lasam in vant.

Faptul ca ii paraseai tocmai cand ei te iubeau mai mult, ce satisfactie ti-a adus?

[babs]

Malkia, la Dec 2 2007, 04:17 PM, a spus:

Ma identific cu personajul...din punctul de vedere ca am fost destul de iubita...dar nu de cine voiam eu. Prin urmare, ma faceam invizibila si sufeream in tacere dupa...ce nu puteam avea.

same here

[Andruta*]

bydy, la Dec 2 2007, 05:57 PM, a spus:

Au trecut niste ani si am inceput sa obosesc sa ma las numai iubita. Am inceput sa ma intreb oare cum este cand iubesti tu. Cum este sa iti bata inima tare, cu emotie, doar pentru ca respira cineva langa tine. Si daca unii oameni adorm rugandu-se sa ii iubeasca si pe ei cineva, eu adormeam rugandu-ma sa imi deschida inima, sa inteleg si eu iubirea. Macar putin cate putin."

Ma regasesc 100% in cuvintele de mai sus.Si da,vine un moment in care,daca nu traiesti fiecare lucru la timpul lui,ajunge sa-ti fie atat de frica incat nu stii daca poti duce...

Cand ajungi la 20 si ceva de ani fara sa fi iubit vreodata, ajungi sa te intrebi daca nu cumva dragostea este un privilegiu pe care tu nu-l vei avea niciodata....

[heidy]

Tuturor le este frica. Sa iubeasca, sa se deschida si chiar sa renunte la frica.
Dar frica ascunde slabiciune. Si frustrare... infinit de multa. Care se aduna in timp.
Eu nu adorm nici rugandu-ma sa ma iubeasca cineva, nici rugandu-ma sa iubesc pe cineva. Pentru ca am iubit si am fost iubita la randul meu. Poate ca nu a fost asa cum mi-am dorit eu, dar a fost frumos. Si fiecare clipa imi aduce zambete, chiar daca la momentul respectiv nu a fost asa.
Iubirea este un sentiment frumos. Iar daca te lasi in voia lui, descoperi ca viata are culoare. Si are alta culoare decat cea pe care o cunosti tu.

[MiRa]

Simt iubire fara sa am un el langa mine....

[nightwish]

Eu nu-mi mai doresc sa simt.