Contact
Facebook
Twitter
RSS
Acest topic e inchis
Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii:iau viata rudelor apropiate,aduc boli,grindina si alte suferinte.Dupa relele provocate si de locul unde activeaza,ei pot fi de apa si de uscat,de vite si de stupi,de ploi si de foc.Ei calatoresc pe Pamant si pe ape,strigand si miorlaind,calare pe melita,pe coada de matura,pe butoi sau in butoi.
Prin unele parti se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara,prin curtile oamenilor si se duc la hotare,unde se bat cu ele.Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara.Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor,pana la cantatul cocosilor.Ei se bat cu strigoii vii,adica cu strigoii-oameni.A doua zi acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata.
Babele sau oamenii-strigoi,inainte de a iesi din casa pe horn,se ung pe talpi cu untura.Adeseori ei trag si clopotele pe la Biserica.Cand nu au cu cine sa se razboiasca,se duc pe la casele oamenilor,dar toate gospodinele au luat masuri de aparare:au mancat usturoi,s-au uns pe frunte,pe piept,pe spate si la incheieturile trupului.Au uns ferestrele,usile,hornurile,scarile,clantele usilor,boii si vacile la coarne,clestele,lada si toporul.Pe alocuri,usturoiul este tavalit mai intai prin funingine.Unii astupa si hornul sobei.Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa,atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru.Strigoiul vine si striga la fereastra:"Ai mancat usturoi?".Daca omul raspunde il muteste,iar daca tace se duce in treaba sa si incearca pe le cei ce nu au mancat usturoi.
Noaptea Sf.Andrei este una dintre cele mai importante din an pentru vraji si farmece.Fetele masoara noua cescute cu apa pline,si le toarna intr-o strachina,care se pune sub o icoana.A doua zi,in zori,se masoara din nou,cu aceeasi cescuta,apa din strachina.Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa,fie si cateva picaturi,atunci vor avea noroc;dimpotriva,daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie,atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita.In noaptea de Sf.Andrei,ca sa isi viseze ursitul,fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau,si daca viseaza ca-i ia cineva graul,se va marita.
Unele fete isi pregatesc turta pentru ea aducand apa cu gura.Pentru acest colac aduc apa neinceputa,iar produsele din care se prepara turta(faina si sare)sant masurate cu o coaja de nuca.Dupa ce au fost coapte pe vatra,fetele isi mananca turtitele preparate,convinse fiind ca ursitii vor veni,in vis,cu apa sa le potoleasca setea.
Tot in seara de 29 noiembrie,se aduna la o casa mai multi flacai si fete.Pe o masa,ei pun mai multe caciuli de usturoi,imprejmuite cu tamaie,smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse.Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare,mananca,vorbesc si rad in toata voia buna,pana cand apar zorii zilei.Fetele isi impart intre ele usturoiul pe care il duc a doua zi la Biserica,pentru a-l sfinti preotul.
Acest usturoi se pune pe policioara la icoane,fiind bun de facut de dragoste.In alte zone din tara noastra,pazitul usturoiului se face in felul urmator:intr-o casa de gospodar se strang 10-12,fete avand fiecare fata cate o paine,trei capatani de usturoi,un fir de busuioc,legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu.Aceste lucruri se pun pe o masa,intr-un colt al casei,si se acopera cu o broboada rosie.Langa lucruri pe masa,sta un sfesnic cu o lumanare aprinsa,care arde de cu seara si pana in ziua.Langa masa,una in dreapta si una in stanga,stau de straja doua babe,care baga bine de seama ca sa nu fure din lucruri,ori sa nu puna cineva mana pe ele.Ele stau acolo neclintite pana dimineata.La aceasta petrecere vin si baieti cu lautari.Se canta si se petrece pana in zori.
Cand s-a facut ziua,hora este jucata afara.Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor,pazite de batrane.Dupa joc,fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor.Painea se mananca,rachiul se bea,usturoiul se pastreaza de leac.Cand vitele-s bolnave,li se da mujdei in bors ori vin si le trece.Daca se fura din usturoi,nu-i bine deloc:fetei nu-i va mai merge bine.Usturoiul pazit este semanat primavara.Daca pleci la drum lung,sa iei putin usturoi cu tine.
De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala:"Parca a pazit usturoiul",care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice:daca luna va fi plina si cerul senin,se zica ca iarna va fi cu moina.Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat,daca va ninge sau va ploua,peste iarna vor fi zapezi mari si grele.
De la aceasta zi si pana la Craciun,gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc,de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
