spektator_A, la Nov 18 2007, 07:29 PM, a spus:
In multe spectacole, in special montari ale unor texte contemporane, apar o serie de termeni care la Cehov, Shakespeare nu sunt intalniti (poate, doar eufemizati de anumite metafore), frecvent intalniti in literatura ultimilor 50 de ani, in Romania, in special cea post-revolutionara sipe care fiind nou pe acest portal nu sunt sigur ca pot sa-i citez fara sa fiu banat. Unele voci coservatoare, protesteaza. Cei mai multi il considera un fenomen acceptat. Cu toate acestea, am intalnit si unii tineri, in special de sex feminin (nu vreau sa sune discriminatoriu, da' mie mi s-a intamplat sa cunosc numai astfel de exemple), care sa sustina ca nu se duc la teatru pentru ca "teatrul nu mai e ce-a fost", "se injura prea mult in teatru", sunt abordate subiecte marginale ca: homosexualitatea, cosumul de droguri, violenta exagerata etc.
Sunt foarte curios de o opinie generala, in masura in care un forum poate sa fie reprezentativ
PS Desigur aceasta intrebare ar putea duce spre o alta: " In ce masura e publicul interesat sa vada un teatru inspirat din realite si in ce masura vrea sa evadeze prin teatru intr-o realitate securizata. SAU... la teatru se duce omul sa vada o pisa de muzeu - ce faceau aia si ce-i preocupa, candva, in conditiile in care realitatea nu mai lasa loc teatrului.
Dar acesasta ar putea sa dea foarte bine titlul unui alt topic, specializat pe legaturile dintre teatru si asteptarile spectatorului
Nu stiu altii cum simt dar iti zic parerea mea. Eu...cand ma duc la teatru vreau sa ma destind, sa ma relaxez. Vreau sa ma amuz sau sa vad ceva care sa aiba un impact pozitiv/emotional asupra mea. Nu vreu sa ma duc la teatru si sa aud urlete si injuraturi...cica arta. Nu-mi plac nici decorurile asa zise moderne - un fel de lipsa a lor - sau sa-i vad pe aia dezbracati pe acolo. Nu ma atrage pur si simplu. (Am vazut o piesa in Germania pusa in scena si jucata de actori romani si in unele scene erau in curul gol (scuze). Mi s-a parut absolut gretos. Mai erau si batrani si strambi. Ma rog...nu conta nici daca erau perfecti. Stiu ca "sex sells" da' mai lasa-ma frate cu tampeniile astea de prost gust, pe bune!
Cred ca sunt destule chestii aberante in viata reala incat atunci cand ma duc sa vad un spectacol...prefer sa vad ceva mai curatel. Nu vreau sa fie ceva steril, nu. Dar nici isterie, urlete, injuraturi si corpuri goale, chestii cu care in viata de zi cu zi nu prea am contact ca nu sunt de la periferie. Daca vreau senzatii tari ma duc pe centura. Mi-ar placea ceva la mijloc, un fel de piese reale, fara exagerari nici intr-o parte nici in alta, ceva firesc dar care sa aiba un impact asupra mea ca spectator. Poa' sa fie si drama, poa' sa fie orice da' sa-mi placa si sa nu-mi para rau dupa bani.
Parerea mea.
Contact
Facebook
Twitter
RSS
Poate doriţi să exprimaţi ceva asemănător şi pe forumul ArThalia. Eu consider că e nevoie de discuţii īntre artişti şi public. (Indiferent dacă unii sunt pe scenă şi ceilalţi īn sală, ...sau invers. wink)
