Scris 02 July 2007 - 01:35 PM
daca asa intelegi tu din toate versetele biblice care le-am dat......treaba ta....
ramai cu ziua soarelui si .......o sa-i explici la urma poate si lui D-zeu
ca asa ai inteles tu ca scrie in biblie ca s-a schimbat ziua de odihna din
Sambata in Duminica......
lucru care s-a petrecut de fapt fizic si istoric dupa anul 300....
apostolii nici vorba sa fii tinut altceva decat Sambata....
credeti ce vreti .......in biblie scrie clar
Evangh. dupa Matei
Capitolul 28
1. După ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică), au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul.
"Sambata s-a celebrat, intr-ucat priveste ca lege morala si in secolele primitive ale crestinismului" - Liturgica Bisericii Ortodoxe de Ioromonahul Gabriel Rascanu, 1876, pag. 94 ( prof la Seminarul central din Bucuresti)
"... credinciosii mai urmau inca disciplina religioasa traditionala ( adamica n.n.)... odihna de Sabat, rugaciuni in Templu. Dar ei se aduna laolalta adesea ( uneori zilnic) pentru catehizare, frangerea painii, agape, si rugaciuni de lauda... - Mircea Eliade - Istoria Credintelor si Ideilor religioase Vol II, pag. 314
"In primele timpuri biserica din Ierusalim si dupa obiceiul ei celelalte biserici orientale serbau ziua Sambetei" - Istoria bisericii crestine de la inceputul ei si pana in zilele noastre de Dimitrie C. Boroianu, Iasi 1900, pag. 209
"Ziua in care crestinii savarseau cultul lor religios, la inceput era sambata" - Istoria bisericeasca de Arhiereul Calist I. Botosaneanu si Protoprezbiterul Simion Popescu, cu aprobarea Sf. Sinod, Bucuresti 1903, pag. 50
"iar femeile pioase, care asistasera la sfasietoarea priveliste a rastignirii si mortii Domnului Iisus Hristos, intorcandu-se de la mormant ep la vetrele lor, pregatesc inca din aceeasi seara aromate si miruri, iar a doua zi, iar a doua zi, Sambata, petrec in toata linistea, serband dupa cum oranduia legea ( mat. 27,57; Marcu 15,42; Luca 23,50; Ioan 19.31) "
"Semnificativ este ca indata de vine ziua de Sambata, ele inceteaza cu tot lucrul si serbeaza dupa cum poruncea legea "( Departe de ele gandul ca Hristos ar fi dezlegat Sambata cum fusese invinuit) - Anul si ziua mortii Domnului nostru Iisus Hristos de Dr. Vasile Gheorghiu, Cernauti 1925, pag, 72-73
"Credinciosii socoteau ca saptamana de sapte zile a fost stabilita de Insusi Dumnezeu, care sase zile a lucrat iar a saptea zi s-a odihnit. De aceea Biblia interzicea cu strictete sa se lucreze in ziua a saptea - sambata - care era sfanta fiind inchinata Domnului. Aceasta zi era considerata sarbatoare de catre crestini si evrei" - Sisteme calendaristice" de Gheorghe Stanila, ed Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1980, pag. 110
"Sambata este odihna Domnului... ziua a saptea este Sambata" ( Chiril al Alexandriei) - "Sfantul Chiril al Alexandriei - Scrieri; Inchinarea in Duh si adevar" , traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloaie, Ed.IBM al BOR, Bucuresti 1991, pag. 236
"La asiro-babilonieni a saptea zi era zi de odihna" - Civilizatia Asiro-Babiloniana de Constantin Daniel, Bucuresti 1981, pag. 309
"Domnul a indurat patimile pentru sufletul nostru, El, Care este Domnul intregii lumi, caruia Dumnezeu I-a zis la intemeierea lumii: "Sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra" ( deci cel ce S-a odihnit si a binecuvantat ziua a saptea este chiar Isus, Domnului sambatei) - "Scrierile parintilor apostolici", traducere de D. Fecioru, Ee. IBM al BOR, Bucuresti, 1979, pag. 118
"El, Hristos a fost numit Domn al Sambetei pentru ca El a sustinut Sambata ca pe ceva al Sau. Hristos n-a desfiintat Sambata pe care El o tinea" - (Tertulian) Contra lui Marcion de Tertulian, cartea a IV-a, cap. XII
"Intrebare:
Dar in Evanghelie se pomeneste numai de poruncile 5,6,7,8,si 9.
Raspuns:
Pe cea dintai a intarit-o ( nu a desfiintat-o, nici n-a inlocuit-o cu altceva) in raspunsul dat legiuitorului la intrebarea care porunca este mai mare din lege; pe a treia cans a invatat impotriva juramantului; pe a patra cand i-a explicat intelesul facand vindecari ( sustinand viata) Sambata; pe a zecea cand s-a ridicat impotriva gandurilor catre femeia straina si in p[ilda despre plata egala a lucratorilor viei" - Catehism crestn ortodox" de mitropolitul Antonie al Kievului, cu o prefata de IPS mitropolit Pimen al Moldovei, tradus in romaneste de Econ. I.P. Tincoca, profesor Iasi, Tipografia sfintei manastiri Neamtu, 1925, pag. 134
"Fiind domn si al Sambetei" Domnul S-a transpus numai peste uzantele fara rost ale iudeilor de pe vremea Sa cand serbau zilele de Sambata, aratand prin faptele Sale bune si de indurare, precum si prin vindecarile Sale minunate, ca in zilele de Sambata mu poate fi oprit nimanui de a face bine. In realitate nimeni nu putea sa-L vadeasca pe Domnul de vreun pacat; Ioan 8.46 ( invinuirea ca ar fi dezlegat ziua de Sambata a ramas doar invinuire) - "Anul si ziua mortii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. vasile Gheorghiu, Cernauti 1925, pag.83
"Legalistii iudei nu se margineau la simpla implinire a legii lui Moise ( asa cum a dat-o Dumnezeu n.n.) ci cu trecerea timpului alaturara la ea o multime de adause arbitrare ( porunci naucitoare omenesti) carora cu vremea le dadeau chiar mai multa importanta decat insasi legii lui Dumnezeu" - Istoria biblica . Noul Testament" de prof. A.P.Lopuhin, trad.de Nicodim, patriarhul BOR, vol V, Bucuresti 1976, pag.378
"Isus... a luptat pintre altele cu formalismul riguros al fariseilor care au creat pentru apararea Legii o multime de interdictii si restrictii absurde. In timpul Sabatului nimeni nu putea sa calatoreasca, sa poarte un sal, sa ridice de jos un prosop care a cazut, sa rupa un spic de grau ca sa-si astampere foamea... Isus a protestat impotriva tuturor acestor prescriptii naucitoare, incercand sa-i dea Sabatului sensul lui primar. Sabatul este pentru oameni si nu oamenii pentru Sabat - a spus in timpul unei dispute. Pentru farisei dar si pentru familia lui aceasta a fost o declaratie socanta, eretica, ba chiar rebela" - Povestirile evanghelistilor" de Zenon Kosidowski, Editura Albatros, Bucuresti 1979, pag. 249
"Iudeii s-au remarcat in toata vremea prin o observare cat mai stricta si mai minutioasa a legii mozaice maia les cu privire la serbarea zilelor de Sambata si de sarbatoare, ingradindu-le cu o multime de porunci de amanunt care aveau menirea sa impiedice violarea sfinteniei acestor zile. De aceea ei la randul lor nici nu puteau sa-I ierte Domnului Iisus Hristos, ca Dansul a cutezat sa se transpuna peste aceste porunci ale lor ( pe care El le-a dezlegat n.n) si sa vindece intr-o zi de Sambata pe un olog de 38 de ani de langa lacul Bethesda dandu-i ordinul expres ca sa-si ia patul ( rogojina) si sa plece la casa sa" - Anul si ziua mortii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. Vasile Gheorghiu, Cernauti 1925, pag.96
"Pentru a le da auzitorilor sai dovada ca n-a venit sa strice legea si ca sa o implineasca in tot cuprinusl ei, Domnul tine sa le mai spuna ca nici nu este multumit cu felul cum carturarii si fariseii implinesc legea" - 'Sfanta Evangheie dupa matei" cu comentar de Dr. Vasile Gheorghiu, vol I, Cernauti 1925, pag. 216
"Iudeii elenisti ( ca si apostolii si grecii pana azi) numeau vinerea ( parascheve) adica pregatire, deoarece aeasta zi ei o consacrau pregatirii pentru sambata"( vezi si expresia sfanta paraschiva sau sfanta Vineri) - Istoria biblica. Vechiul Testament" de Prof. A. P. Lopuhin, trad de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucuresti 1946, pag. 546
Istoria bisericeasca universala pana la 1054 - I.Mihalcescu, bucuresti 1911, pag. 42
"Nu se cunosc in primele 3 secole sarbatori ale Sfintei Fecioare..." ( inventarea lor fiind apostazie)
Istoria dogmelor - dupa prelegerile D-lui Dr. C.Chiricescu, curs litografiat 1904 - Litro. Andreescu, pag.163
"In jumatatea a doua a sec. IV... se ivira si secte ce se intreceau in onorarea ingerilor, Mariei si sfintilor...; de la 373 a inceput secta Coliridianilor in Arabia, care secta era compusa mai mult din femei si dadea fecioarei Maria inchinarea dumnezeiasca ca adoratiune si aduceau ca jertfa o placinta ( Colivis) precum paganii aduceau odinioara o astrfel de jertfa zeitei Ceres"
"Sanctificarea treptata, si in cele din urma divinizarea Mariei reprezinta mai ales opera evlaviei populare" / Istoria credintelor si ieilor religioase" vol II de Mircea Eliade, Bucuresti 1991, Pag.374
Contact
Facebook
Twitter
RSS
Acest topic e inchis
