Citeaza
QUOTE(Ravl @ May 26 2007, 10:24 AM)
darurile pe care le avem intr-o forma sau alta n-ar trebui sa faca obiectul unor "tranzactii" banesti ... ele ne sunt Date sa le putem oferi neconditionat ... .
bine punctat!
Sunt de acord cu voi. Teoretic "darurile pe care le avem intr-o forma sau alta n-ar trebui sa faca obiectul unor "tranzactii" banesti", practica insa este altceva. Ideal este sa putem pune teoria in practica. Sunt inca in cautare de raspunsuri din acest punct de vedere si astept sugestii de la oricine are experienta in domeniu: are ceva de oferit, ii ocupa aceasta activitate tot timpul si ceea ce ofera nu face obiectul unor tranzactii banesti.
Sunt dator cu prima sesiune de PLT la care am fost pacient (beneficiar).
Nu imi aduc aminte toate intrebarile care mi-au fost puse insa imi aduc aminte ce am vazut si ce am simtit. De aceea relatarea va fi mai mult naratiune amestecata cu dialog in loc de forma de dialog exclusiv (intrebarile Mariannei si raspunsurile mele) asa cum s-a desfasurat de fapt.
La inceputul zilei s-a facut un exercitiu in grup. Exercitiul ne ajuta sa accesam o viata anterioara. A durat cam 15-20 de minute iar la sfarsit am fost rugati sa scriem pe o foaie de hartie ce am vazut. Eu m-am vazut pe un cal, pe un drum de tara si eram undeva in evul mediu. De jur imprejur erau oameni care munceau campul. La un moment dat mi-am dat seama ca sunt urmarit si am ajuns la o rascruce. Daca alegeam sa merg la stanga lucrurile erau foarte linistite, daca alegeam sa merg la dreapta aveam un sentiment de agitatie. Am ales dreapta si urmaritorii mei stanga. Am scapat de ei. Am ajuns intr-un loc linistit cu verdeata. O alta imagine care mi-a aparut a fost aceiasi care mi-a aparut cand am incercat sa fac auto-regresie. Si anume eu in varsta tineam o fata in brate, eram inconjurati de flacari... asa ca o manastire care ardea si fata a murit in bratele mele.
Dupa acest exercitiu am luat pauza de pranz. Dupa pranz a fost intrebat grupul cine vrea sa fie subiect pentru o demonstratie, o sesiune individuala cap-coada. O fata din grup nu a vazut nimic in timpul exercitiului de grup si a spus ca se ofera ea. Insa nici de data asta nu a reusit. Vroia dar nu stia, nu intelegea ce trebuie sa faca. Se bloca. Ea a renuntat asa ca am trecut la “aparat”.
Am revenit la momentul cand eram pe cal si vedeam acei oameni in jurul meu lucrand campul. Nu imi acordau atentie. Marianne (M) m-a intrebat cand mi-am dat seama ca sunt urmarit. Am spus ca nu imi dau seama ca sunt urmarit insa calul este foarte agitat.
M: Mergi inapoi inainte sa te urci pe cal.
Am vazut un grajd in care cautam ceva, era destul fan si cautam ceva fara sa stiu ce anume. Ca atunci cand cauti si doar cand ai gasit stii ce ai cautat. Pe urma mi-am dat seama ca eram in cautarea a ceva cu care sa ma apar.
M: De ce vrei sa te aperi? Mergi acolo unde ai simtit prima data nevoia sa fugi.
Eram intr-o camera in care era un pat din acelea cu baldachini si in pat era o femeie tanara cu parul lung prins in codite si palida la fata. Mai este si un barbat implicat.
M: Este o relatie de iubire intre voi? Iubesti femeia altui barbat?

Este sora mea! Si el este sotul ei.
M: De ce ai fugit?
L-am impins violent, a cazut peste mobila si sora mea a tipat dar nu de furie ci din cauza sperieturii. El a ramas inconstient.
M: L-ai omorat?
Nu.
M: De ce l-ai impins?
Eram furios pentru ca sora mea s-a imbolnavit din cauza neglijentei lui. Nu a avut grija de ea. Am iesit din camera si am fugit catre grajd. Nu m-au prins.
M: Cu sora ta ce s-a intamplat. A murit? Mergi in momentul in care ea a murit. Ce vezi?
Acelasi pat cu mai mult lume in jur. Sotul ei este in genunchi si sufera.
M: Priveste cum sufletul surorii tale paraseste corpul.
Da.
M: Te vede? Stie ca a murit?
Da, pentru ca altfel nu avea cum sa ma vada.
M: Vrei sa ii spui ceva?
Da, imi pare rau ca nu am putut sa am grija de ea.
M: Ea are sa iti spuna ceva?
Nu, este impacata. Intelege. Acum se ridica, pleaca. Se duce unde este chemata.
M: Sotul ei te-a mai cautat?
Da, mult timp dupa aceea. Dupa moartea surorii a decazut social si moral. L-a afectat foarte tare.
M: Te-a gasit?
Da, suntem mult mai in varsta.
M: Are sa iti spuna ceva?
Da, ca regreta nespus moartea ei si ca a iubit-o foarte mult.
M: Tu ai sa ii spui ceva?
Nu, il ignor, nu vreau sa il ascult, sa il iert si l-am facut sa plece.
M: Mergi la momentul in care a murit el.
Da. A murit singur.
M: Stie ca a murit? Te vede?
Da si ma vede.
M: Ai ceva sa ii spui?
Sa ma ierte ca nu am vrut sa il ascult. Ca inteleg cat de mult a iubit-o si ca a avut si el un rol in neglijenta fata de sora mea insa in special conjunctura a facut sa se intample asa, el fiind un om foarte ocupat.
M: El are sa iti spuna ceva?
Da, isi cere iertare ca nu a avut grija de ea.
M: Ce simtiti unul fata de celalalt?
Respect si intelegere.
M: Mergi la momentul mortii tale in acea viata.
Da.
M: Unde esti? Ce vezi?
Sunt intr-o camera simpla, saracacioasa. Asa ca de manastire pe vremuri.
M: Esti singur?
Nu, sunt persoane mai tinere chiar langa patul meu.
M: Cine sunt?
Sunt nepotii mei. Copiii surorii mele. Ma iarta ca nu am fost langa ei cat timp au crescut. Le multumesc si imi exprim regretul pentru ca nu am putut sa fiu cu ei.
M: Esti impacat cand mori? Ce simti?
Da. Simt ca o mare eliberare, o usurare.
M: Acum mergi la momentul in care acea fata tanara a murit in bratele tale.
Da.
(o sa trec peste intrebari)
Este o fata tanara care are parul prins la fel ca sora mea numai ca este saten spre blond. Este in bratele mele si este ranita. Locul in care eram (arata ca o manastire din cauza formei de U) este o cladire din lemn. Suntem in curte. Cladirea a fost atacata insa cei care ataca nu o fac pentru ca au ceva cu mine.
M: Si ce s-a intamplat?
I-am spus sa stea ascunsa sa se fereasca de pericol insa de mine nu imi pasa si am ramas nemiscat in mijlocul evenimentelor fara sa schitez vreun gest. Imi era indiferent ce se intampla cu mine. Insa ea din locul in care i-am spus sa stea m-a vazut in mijlocul pericolului si nu a mai putut sta asa, a venit inspre mine sa ma convinga sa ma adapostesc.
M: O iubeai?
Nu era ucenicul meu. Incercam sa o invat din toate greselile mele. O vedeam pe ea ca pe calea mea spre iertare, spre eliberare. Sa o invat sa nu faca aceleasi greseli.
M: Ea te iubea?
Cred ca da.
M: Si ce s-a intamplat?
Venind spre mine a fost ranita. Era imbracata intr-o camasa lunga alba, simpla, ca cele de noapte. Are o rana si ii curge sange. Este in bratele mele si o simt cum se duce. A murit!
(atunci in timpul regresiei am inceput sa plang cand am resimtit acea durere la pierderea ei. Si acum mi s-au umezit ochii...)
Ea trebuia sa fie izbavirea mea. Iertarea tuturor greselilor pe care le facusem....
M: Mergi ca suflet, ca Adrian (asa ma cheama acum) in momentul mortii ei. Ai ceva sa ii spui?
Da. Ca ea m-a invat pe mine mai multe lucruri si mai importante decat am invatat-o eu pe ea. I-am cerut iertare ca am fost inchis si indiferent la propria persoana.
M: Priveste de undeva de sus aceasta viata si spune ce ai invatat?
Ca este important sa asculti si sa ierti. Indiferent daca la un moment dat pare ca tu ai dreptate, sa asculti mereu cand cineva vrea sa vorbeasca, sa ai puterea sa ierti si sa mergi mai departe. Am mai invatat ca fiind indiferent cu propria persoana ii ranesti pe cei care te iubesc. Nu este bine sa te inchizi in tine indiferent de suferintele prin care treci.
M: Vreunul din sufletele din acea viata se regaseste si in viata ta de acum?
Fata care mi-a murit in brate este prietena mea. Copiii surorii mele sunt parte din prietenii mei. Sora mea este mama mea iar cumnatul meu este cel mai bun prieten al meu.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Acestea au fost trairile mele in prima sesiune de PLT. Imi cer scuze daca am fost prea lung insa am dorit sa impart cu voi aceasta experienta asa cum am trait-o.
Am avut mereu frica/sentimentul ca s-ar putea sa o pierd de tanara pe prietena mea. Acum m-am linistit. Si mai sunt si alte implicatii sau chestiuni pe care aceasta sesiune m-au ajutat sa le clarific insa nu pot sa vi le spun pentru ca tin de intimitatea altor persoane.
PS: Imi cer scuze pentru eventualele greseli insa textul este foarte lung si (pentru mine) extenuant incat nu doresc sa mai trec prin el inca o data acum.
Numai bine!
Aceasta postare a fost editata de Stranic: 27 May 2007 - 02:20 PM