[Victor Apostu]

Am un bun amic care are frumoasa virsta de 22 de ani. Sportiv, indecis, ratacit in viata, venea uneori la sala, la bazin sau la o tura cu bicicletele. A inceput mai multe facultati, dar s-a lasat de ele. Am incercat sa-i insuflu gustul banului provenit din munca proprie ( sta si acum sub umbrela protectoare a parintilor- niste oameni buni si intelegatori, poate prea intelegatori). Chestia este ca asa dintr-o data ( acum citeva zile) discuta numai despre IISUS si Diavoli, "sfirsitul lumii" pretinde ca simte energii, s-a izolat de toti prietenii, spunindu-le ca sint "trimisii lui Satan" ( mai ales cei care lucreaza cu calculatoare. Pe-al lui l-a vindut...) De remarcat ca vorbeste numai in termeni "bisericesti".Din pacate n-am sa-l ajut ca nu pot. Si nici altii nu pot sa-l ajute. POate nici parintii. De aceea am scris aici, la "coltul trist". Nu mi-a mai ramas decit sa-i urez " casa de piatra" cu ideile lui batute in cuie si sper sa-i treaca si sa revina cu picioarele pe Pamint. Daca se mai poate...

Aceasta postare a fost editata de Victor Apostu: 08 February 2007 - 09:46 PM

[ironic]

schizofrenie...

Simptomele schizofreniei sunt în general clasificate în două categorii, şi anume simptome pozitive şi simptome negative. Simptomele pozitive sunt cele întâlnite la persoanele cu schizofrenie, dar nu şi la alţi oameni. Printre acestea se numără: halucinaţii (de regulă, pacienţii aud voci inexistente, care critică sau condamnă); idei delirante (credinţe false, adesea despre ameninţări sau persecuţii); paranoia; comportament inadecvat; vorbire dezorganizată sau incoerentă. Simptomele negative se referă la sentimentele sau activităţile pe care persoanele cu schizofrenie le-au pierdut, sau sunt incapabili de a le mai experimenta. Spre exemplu, majoritatea celor cu schizofrenie îşi pierd ambiţia, au mai puţină energie sau entuziasm, ignoră contactele sociale şi manifestă mai puţine emoţii (ceea ce se numeşte aplatizare afectivă). Simptomele negative devin adesea o problemă la persoanele care au schizofrenie de mai mulţi ani.

Aceasta postare a fost editata de ironic: 08 February 2007 - 09:49 PM

[Ravl]

stii Victore, daca n-ar fi varsta aia de 22 de ani... as mai zice, insa sincer e de compatimit .

Aceasta postare a fost editata de Ravl: 08 February 2007 - 09:50 PM

[Victor Apostu]

Ravl, la Feb 8 2007, 09:49 PM, a spus:

stii Victore, daca n-ar fi varsta aia de 22 de ani... as mai zice, insa sincer e de compatimit .

Altfel n-as fi scris aici...m-a impresionat cit de brusc s-a schimbat omu'...parca cineva ar fi actionat pur si simplu un intrerupator pe creierul lui...Poate exista predispozitia in stare latenta si ceva anume a declansat totul. Un factor psihopatogen care poate fi ceva de gen "picatura chinezeasca" sau ceva criza acuta. Vre-un esec ceva...

ironic, la Feb 8 2007, 09:47 PM, a spus:

schizofrenie...

Spre exemplu, majoritatea celor cu schizofrenie îşi pierd ambiţia, au mai puţină energie sau entuziasm, ignoră contactele sociale şi manifestă mai puţine emoţii (ceea ce se numeşte aplatizare afectivă). Simptomele negative devin adesea o problemă la persoanele care au schizofrenie de mai mulţi ani.

Uite, acum fac o legatura...Vorbea el ceva de genul " nu-mi trebuie mie aia sau cealalta" sau " la ce-mi trebuie atita scoala? nu vezi ca totu-i pe pile?..." chestii din astea. Te inarca cu indispozitie, nici nu stiai de ce te trezeai indispus. Si asta se manifesta de ceva vreme ( luni de zile).

Aceasta postare a fost editata de Victor Apostu: 08 February 2007 - 11:31 PM

[empor]

Acuma, mie mi s-a făcut silă de şcoală de multă vreme, şi nu e numai vorba de pile, ci de tot sistemul (deşi am fost diagnosticat şi eu cu schizofrenie ; pentru a evita discuţiile suplimentare pe acest topic despre asta, click aici). Dar, totuşi, problema cu începutul facultăţilor şi abandonarea lor e o chestiune care te pune pe gânduri... Eu nu învăţ fiindcă ştiu că, orice medii aş avea în liceu, oricum la facultatea la care vreau să dau nu contează mediile din liceu, dar treaba asta cu investiţia de timp şi bani în nişte studii la care renunţi e un pic suspectă...
De cazuri din astea de "convertiri" la misticism am mai auzit. Am şi eu o profesoară la liceu care, brusc, o dată în viaţa ei, a început la fel să vorbească numai în termeni bisericeşti (şi vorbeşte şi acuma), deşi înainte era... normală. Ştiu că urmează tratamente periodice pe la spitalul de nebuni, dar nu ştiu exact ce are... Oricum, nu pare schizofrenică (deşi spunea ea odată pe la ore că vorbeşte seara cu Dumnezeu...)
Motivele pentru care oamenii cad în misticism sunt multiple, şi au în primul rând de a face cu faptul că 90% dintre oameni nu realizează că Raţiunea, pentru a nu da niciodată eşecuri, trebuie să se conducă după anumite reguli, aşa că un eveniment mai nefericit sau ciudat sau o stare de spirit mai specială pot crea iluzia existenţei unui adevăr "alternativ".
Deşi, dacă individul respectiv a început să audă voci, este foarte probabil să creadă că problema nu e el, ci elementele exterioare ; acuma, cum ai putea tu să-i spui să apeleze la un ajutor specializat ? Şi mă refer la un medic bun, nu ca ăia care m-au diagnosticat pe mine...

[Icarus]

Victor... amicul tau are un e-mail ?

[empor]

Îţi trece prin cap să-l ajuţi ?
Eu, unul, n-aş face-o. N-aş vrea să mă trezesc cu toată Biblia pe mail.

Aceasta postare a fost editata de Hortulanus: 09 February 2007 - 02:32 AM

[Victor Apostu]

error, la Feb 9 2007, 02:07 AM, a spus:

Victor... amicul tau are un e-mail ?

o fi avind, dar nu-l verifica si si-a dat calculatorul.
Bun venit poe Roportal!

Aceasta postare a fost editata de Victor Apostu: 09 February 2007 - 09:16 AM

[flori de camp]

poate ca dus la moliftele sf. vasile cel mare .... si-ar reveni

[andulina]

Victor am avut si eu un prieten foarte bun care avea tulburari de personalitate le-as numi eu. Cativa ani la rand a fost satanist intelegi? Inrait chiar, omora pisici, injura, scria cu sange tot felul de porcarii la usile oamenilor, iar intr-un an dintr-o data am auzit ca a plecat de acasa la manastire, iar dupa ani cand m-am intalnit cu el surpriza el devenise preot, un foarte bun preot chiar. Deci oamenii in viata lor mai au si rataciri sau cel putin tulburari de personalitate cand depresia lucreaza mana in mana cu personalitatea si de fapt te trezesti ca nu sti ce draci vrei de la viata asta, si oamenii de la tine si nici macar tu de la tine insati nu sti ce sa mai vrei. Eu as incerca sa-l ajut sau cel putin sa ma dau deoparte sa nu fiu din cercul oamenilor care catalogheaza oamenii depresivi ca fiind oameni nebuni sau schizofrenici (cazul lui Mihai). Dupa parerea mea are o perioada de ratacire.