[piciulina]

sunt intr-o situatie de nedescris...ma simt f rau....niciodata nu mi s-a mai intamplat:(....am un prieten de 7 luni de zile,chiar azi pe 9 se fac 7 luni si...:( ma simt atat de singura si parca nu are nevoie de mine:( acum 2 zile tatal lui a avut un accident de munca si a murit ...am vrut sa stau langa el dar a fost plecat la verisori...ma simt inutila si nush ce sa mai fac in situatia asta,nu am mancat si nici nu vreau sa vb cu nimeni pt k unii nu ma inteleg.am vrut sa fiu alaturi de el dar nu am avut aceasta posibilitate si credeti-ma ca ma doare enorm...:((....si acum knd scriu acest mesaj plang.....ma intreb dc sunt atat de proasta si ma consum?:((.....in aceste 7 luni , o luna jumate a fost internat in spital si am fost alaturi de el zilnic....va imaginati ce simt eu acum cand parca simt cum se indeparteaza de mine si nu sunt decat o simpla fata....:( as vrea sa fiu mai indiferenta , sa nu ma mai consum, poate cineva vrea sa vb cu mine:(( multumesc

[Erazz]

Pai trebuie sa te gandesti bine daca tine la tine atat de mult pe cat tii tu la el ca asa oricine care este internat in spital are nevoie de cineva aproape si normal ca se poate ascunde dar gandindu ma ca sunt 7 luni nush ce sa zic ... poate are nevoie de putina liniste sa nu l bata nimeni la cap si credema cand iti moare cineva nu mai ai chef de "giugiuleli" sau altele , incearca sa tii o legatura constanta cu el fara sa aduci vorba de cum te simti sau asa poate se sictireste pentru ca ii aduce aminte de tatal lui eu zic sa incerci sa te calmezi si sa iesi cu o prietena cu care te intelegi f bine si cu care te simti bine credema ajuta

[harald]

piciulina, la Apr 9 2006, 12:31 AM, a spus:

sunt intr-o situatie de nedescris...ma simt f rau....niciodata nu mi s-a mai intamplat:(....am un prieten de 7 luni de zile,chiar azi pe 9 se fac 7 luni si... ma simt atat de singura si parca nu are nevoie de mine:( acum 2 zile tatal lui a avut un accident de munca si a murit ...am vrut sa stau langa el dar a fost plecat la verisori...ma simt inutila si nush ce sa mai fac in situatia asta,nu am mancat si nici nu vreau sa vb cu nimeni pt k unii nu ma inteleg.am vrut sa fiu alaturi de el dar nu am avut aceasta posibilitate si credeti-ma ca ma doare enorm...(....si acum knd scriu acest mesaj plang.....ma intreb dc sunt atat de proasta si ma consum?(.....in aceste 7 luni , o luna jumate a fost internat in spital si am fost alaturi de el zilnic....va imaginati ce simt eu acum cand parca simt cum se indeparteaza de mine si nu sunt decat o simpla fata.... as vrea sa fiu mai indiferenta , sa nu ma mai consum, poate cineva vrea sa vb cu mine:(( multumesc

Unele lucruri nu le rezolvă decât timpul. Ai să poti sta lângă el după înmormântare si ai să-l ajuti să treacă peste asta. Dar acum nu ai cu ce să-l ajuti.

Deocamdată, nu faci parte din familia lui, iar prezenta ta ar da nastere la comentarii pe care îti va fi greu sa le suporti. Si nici nu-i poti ajuta cu nimic. Trebuie să lasi aceste câteva zile să treacă, nu poti face altceva astăzi.

Nu trebuie să-ti doresti să fii indiferentă sau să nu te mai consumi. Ceea ce simti in aceste zile pentru el te va face să-l iubesti si mai mult.

[flori de camp]

Atunci cand barbatii sufera, te accepta in preajma lor doar daca le esti sotie. Lasa-l sa-si traiasca durerea si sa revina singur. Incearca sa nu te mai consumi. E firesc sa nu vrea sa-l vezi acum.

[thunami]

Imi pare rau pentru necazul tau. Imi amintesc cand au murit parintii tatalui meu. A mers singur acasa la inmormantare. Nu a luat-o pe maica-mea. Fiecare om reactioneaza intr-un anumit fel in fata mortii. Iar unii nu vor sa fie vazuti suferind. Poate vrea sa te protejeze prin asta. Vei suferi mult mai mult vazandu-l in starea in care e. El trebuie sa stie ca esti alaturi de el si ca il iubesti. Atat! Dupa ce va trece evenimentul vei intra iar pe primul plan. Acum trebuie sa ai intelepciunea de ati accepta locul secund.

Aceasta postare a fost editata de thunami: 09 April 2006 - 11:03 AM

[Andruta*]

harald, la Apr 9 2006, 12:48 AM, a spus:

Unele lucruri nu le rezolvă decât timpul.

cam asta as fi vrut si eu sa spun....timpul vindeca orice....trebuie sa il lasam sa treaca,sunt momente in care ne dorim sa fim acolo,sa nu ne simtim neputinciosi,dar nu se poate,nu e "vremea noastra"...

[Ptia]

flori de camp, la Apr 9 2006, 08:46 AM, a spus:

Atunci cand barbatii sufera, te accepta in preajma lor doar daca le esti sotie. Lasa-l sa-si traiasca durerea si sa revina singur. Incearca sa nu te mai consumi. E firesc sa nu vrea sa-l vezi acum.

Cred ca asta spune tot