Thu, 25 Feb 2010 04:34:34 +0200 forum@roportal.ro (Forum Roportal) IP.Blog 60 Pe 24 februarie se iubeste. Se iubeste in stilul dulce romanesc, in cel mai curat si mai intens mod. Este zi de primavara, iar natura revine la viata, pasarile presara bucurie, florile anotimpului ne incanta simturile, voia buna e la ea acasa, pe plaiurile mioritice.
Este ziua lui Dragobete, numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipes si puternic, ce ne aduce iubirea in casa si in suflet.
Legenda povesteste despre Dragobete ca fiind un personaj mitologic, similar lui Eros, al vechilor greci, si lui Cupidon, al romanilor, ce oficia in cer, la inceputul fiecarei primaveri, nunta tuturor animalelor, traditie ce s-a extins treptat pana in randul oamenilor si a da nastere unor obiceiuri specifice romanilor din sudul si nordul Dunarii.
Din pacate, acestea tind sa fie tot mai mult uitate de romani si inlocuite cu sarbatoarea catolicilor dinspre Apus, aceea a Sf-ului Valentin. In mediul rural, in special, traditia straveche, riturile vechilor traci raman inca vii. Romanul de aici isi mai aduce inca aminte de obiceiul de demult al fetelor si baietilor, care, in ziua lui Dragobete, se primeneau in haine curate de sarbatoare si porneau cu voie buna inspre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le asezau la icoane si le foloseau la diverse farmece de dragoste. Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana inspre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate un baiat, si nu unul oarecare, ci acela care le indragea. De isi prindea aleasa, acesta ii fura o sarutare in vazul lumii, sarutare ce simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici si celebra zicala "Dragobetele saruta fetele!", mult indragita de fetele nerabdatoare, ce purtau in suflet speranta primirii a cat mai multor sarutari, ce erau menite sa le aduca acestora dragoste pe deplin in viitor. Un alt obicei al fetelor era de a strange omatul netopit, apa de ploaie sau de izvor, pe care o considerau ca avand efecte magice asupra lor atunci cand o foloseau, intrucat deveneau mai frumoase si mai dragastoase.
Flacaii stransi in cete sau multimile de fete obisnuiau ca, in ziua de Dragobete, sa isi cresteze bratul in forma de cruce, dupa care isi suprapuneau taieturile, devenind astfel frati, respectiv surori de cruce.
Traditia mai spune ca, in aceasta zi, cand biserica crestina sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan, oamenii isi intrerupeau toate muncile, curatandu-si si aranjandu-si insa casa, pentru a-l intampina sum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci insotit de asa-numitele zane Dragostele, ce le sopteau vorbe de amor indragostitilor.
Fiecare avea grija ca aceasta zi sa nu ii prinda fara pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rau, prevestitor de singuratate pe intreg parcursul anului, pana la urmatoarea zi de Dragobete.
Prilej de bucurie si bunastare, Dragobetele reprezinta una dintre cele mai frumoase obiceiuri stravechi ale poporului roman. Pacat insa ca foarte multi i-au uitat semnificatia si au substituit-o cu sarbatoarea vecinilor nostri occidentali, aceea a Sf-ului Valentin, ce nu are nici o inrudire cu mitologia populara romana. Insa romanii care cunosc legenda lui Dragobete o celebreaza pe 24 februarie a fiecarei primaveri. Nu uitati nici voi ca iubirea este la ea acasa!]]> Sat, 20 Feb 2010 15:05:51 +0200 Xango Mangosteen prezentare
Xango Mangosteen Romania Team -va prezinta pentru studiere

Xango-Mangosteen Juice (Suc de Mangustan)

Acest produs, a schimbat viata multor oameni - atit din punct de vedere al sanatatii cit si al situatiei financiare. Sint la dispozitie daca vreti sa aflati mai multe cum a ajutat persoanele cu marturii ca ele vorbesc cel mai mult- si cum a produs peste 50 de milionari in 6 ani de zile. * Mangosteenul-Regina fructelor.
MANGOSTEEN-ul este cultivat in Asia-cel mai mult in Tailanda. A fost folosit in medicina populara de secole. Recent oamenii de stiinta au descoperit valoarea lui medicinala in coaja mangostanului. Exista mii de fructe dar unul singur este supranumit regina fructelor. Pentru sute si sute de ani, acest fruct minunat a fost folosit in medicina populara din Asia de sud est, India si insulele Pacificului. In ultimii 30 de ani ,oamenii de stiinta din intreaga lume au studiat acest fruct si au stabilit motivele pentru care poate ajuta in lupta cu bolile sau chiar recapatarea sanatatii. Fructul contine cel mai puternic antiinflamatoriu natural cunoscut de omenire. Fructul intreg de mangosteen, miezul si coaja, contine peste 40 de substante nutritive active numite Xanthone. In natura exista in jur de 200 de xanthone –Mangostanul contine peste 46 de xanthone.
* Cine poate folosi sucul de mangostan?
Sucul de mangostan este un suc natural de fructe si prin urmare nu are contraindicatii.
El poate fii folosit de toate categoriile de virsta
-adulti
-copiii
-femei gravide
-persoane in virsta
-animale
-plante
MANGOSTEEN: 44 Probleme o solutie.
Pare ciudat ca un suplement natural sa aiba aplicatie la atit de multe boli. Medicina moderna insa a ajuns la concluzia ca majoritatea bolilor au doar 2 cauze majore :
1- Inflamatia cronica
2- Radicalii liberi
ANTIOXIDANTII: Un raspuns la efectul distrugator al radicalilor liberi.
Radicalii liberi se mai numesc si oxidanti. Ei sint niste substante periculoase care odata intrate in corpul nostru (prin alimentatie,prin respiratie ,prin contact cu aerul poluat), ei distrug organele noastre si chiar ADN-ul nostru . Acest proces poate fii prevenit numai prin consumarea de antioxidanti puternici si intr-o cantitate suficienta.
INFLAMATIA CRONICA si cum sa luptam impotriva ei. Inflamatia, si in special inflamatia cronica, este a doua cauza majora care sta la baza multor boli. De exemplu in unele forme de Dementia, mai intii, radicalii liberi incep prin a distruge celulele creierului care raspunde printr-o inflamatie care distruge masiv neuronii. Inflamatia si radicalii liberi, sint cele 2 cauze majore care duc la cele mai multe din bolile debilitante sau fatale a zilelor noastre.
Suplementul natural ideal care sa previna sau su lupte cu boala trebuie sa indeplineasca aceste 2 calitati : sa fie un puternic antioxidant si antiinflamatoriu natural in acelasi timp.
XANTHONELE - Factorul cheie impotriva inflamatiilor.
Xanthonele sint substante naturale active cu proprietati antioxidante si antiinflamatorii superioare .Este evident ca de aceea mangosteenul poate afecta in mod pozitiv atit de multe si variate boli. Ba chiar,spre deosebire de medicamentele antibiotice ,consumul de mangosteen nu are efecte secundare ci el ajuta la protectia stomacului si a intregului sistem gastrointestinal.
* Exista marturii personale si experiente in clinica despre beneficiile utilizarii xanthonelor din Sucul facut din fructul intreg de mangosteen;
v Prediabeticii si diabeticii au putut renunta la insulina prin scaderea greutatii impreuna cu folosirea xanthonelor;
60 ml de 3 ori pe zi pentru
v prediabetici impreuna cu o dieta corecta, exercitii fizice,si reducerea greutatii corporale;
Diabeticii ar trebui sa inceapa cu 30 mls de 3 ori pe
v zi si sa creasca mai tirziu doza sub supravegherea medicului personal si analiza de singe saptaminal.
v www.pubmed.gov –biblioteca oficiala a doctorilor din lumea intreaga. In jur de 100 de articole despre Garcinia Mangostana. In jur de 1700 de articole despre Xanthone;
v www.xanthoneeducation.com
CERCETAREA MANGOSTEENULUI in laborator.
Pe linga proprietatile antioxidante si antiinflamatorii ,unele Xanthones (sint mai multe tipuri de xanthones in mangosteen) au puterea de a lupta impotriva bolilor si de a promova sanatatea individului. In laboratoare medicale din toata lumea s-a stabilit deja ca xanthonele sint substante naturale active care lupta impotriva agentilor inflamatorii, problemelor cauzate de colesterol, a celulelor canceroase s.a. Aceste studii au demonstrat ca xanthonele ajuta deasemenea la o buna functionare a sistemului intestinal, a rinichilor, a pielii si a tuturor celorlalte sisteme din corp.
Concluzie
Acum nu vi se va mai parea atit de ciudat ,cum, un singur fruct poate fii binefacator la atit de multe boli. Cititi mai jos ca sa vedeti, 44 de motive pentru care ar trebui sa incepeti prin a folosi mangosteenul pentru sanatatea dv. si a familiei . MANGOSTEENUL a fost folosit de secole in medicina populara in jurul lumii. Astazi, dupa mai mult de 30 de ani de cercetari de laborator pentru a dovedi valoarea sa medicinala si curativa, stim cu certitudine ca mangosteenul poate ajuta la urmatoarele boli:
a ) INIMA SI SISTEMUL CIRCULATORIU.
- Prevenirea arterosclerozei (poate promova o buna functionare a arterelor prin reducerea radicalilor liberi si a inflamatiei in artere);
- Protejarea muschiului inimii;
- Reducerea colesterolului si a nivelului trigliceridelor din singe;
- Hipertensiune arteriala (poate reduce hipertensiunea arteriala).
b ) CREIERUL SI SISTEMUL NERVOS.
- Parkinson (poate proteja neuronii impotriva distrugerii cauzate de inflamatie si radicalii liberi);
- Alzeimer (poate reduce inflamatia cauzata in urma oxidarii provocata de radicalii liberi);
- Nervi distrusi (poate reduce distrugerea provocata de radicalii liberi in special in cazul diabeticilor).
c ) SANATATEA SISTEMULUI GASTROINTESTINAL.
- Diaree (poate stimula o functionarea normala a intestinului gros, ajutind si la diaree si la constipatie);
- Reflux gastroesofagian (poate reduce producerea de acid gastric si poate stabiliza
mucoasa stomacala);
- Ulcere (poate promova vindecarea ulcerului si prevenirea distrugerii stomacului);
- Boala de Crohn ;
- Colite (poate reduce inflamatia din intestinul gros si ajuta la buna functionare);
- Sindromul de intestin gros iritat (poate ajuta la stabilizare si mai buna functionare a sa si normalizeaza transmisia de serotonin asociata cu depresia si anxietatea care rezulta de la iritabilitatea intestinului gros).
d ) SISTEMUL MUSCULAR SI OSOS.
- Artrita si sanatatea incheieturilor (poate reduce inflamatia ,durerile si distrugerea incheieturilor asociate cu artrita);
- Dureri de cap si migrene;
- Fibromialgie (poate ajuta la durerile musculare,inflamatia intregului corp, depresie si anxietate);
- Sanatatea sportivilor(poate reduce durerile si inflamatiile care apar in urma sportului sau accidentelor usoare).
e ) O PIELE SANATOASA.
- Dermatite (poate fii folosita si extern penteru exeme s.a. afectiuni ale pielii);
- Vindecarea ranilor ;
- Acnee ( poate fii foarte activa impotriva bacteriei care cauzeaza cele mai multe acnee).
f ) INFECTII.
Xanthonele din fructul de mangosteen au fost testate in laboratoare si s-a stabilit ca ele sint foarte efective impotriva infectiilor si a altor conditii asemanatoare ca:
- Virusuri;
- Bacterii;
- Ciuperci (Fungi):
- Paraziti;
- Temperatura (datorata inflamatiei si infectiei).
g ) DIABET.
- Grad ridicat de zahar din singe (poate reduce nivelul zaharului din singe la diabet tip 2 determinind ca insulina sa fie mult mai efectiva);
- Distrugerile provocate de radicalii liberi (poate ajuta la prevenirea distrugerii organelor din corp cauzata de radicalii liberi la diabetici).
h ) CANCER.
- Distrugerea la nivelul ADN-ului (poate preveni distrugerile provocate de radicalii
liberi sau mutatiile genetice);
- Cresterea tumorilor (poate reduce inflamatia la locul cancerului).
i ) OCHII.
- Glaucoma si Catarctele.
i ) FUNCTIONAREA RINICHILOR SI A SISTEMULUI URINAR.
- Boli ale rinichilor (poate promova o buna functionare a rinichilor);
- Vezica urinara (poate reduce inflamatia).
j ) SANATATEA EMOTIONALA.
- Depresii;
- Anxietate.
l ) SANATATEA CAVITATII BUCALE.
- boli ale gingiilor (poate promova vindecarea gingiilor in timpul bolilor sau dupa o interventie dentara).
m ) SANATATEA SISTEMULUI REPRODUCTIV.
- PMS/PMDD;
- Dureri menstruale.
n ) SANATATEA SISTEMULUI PULMONAR.
- Astma;
- Gripa .
o ) CORPUL UMAN IN INTREGIME.
- O stare generala de sanatate;
- Oboseala permanenta (poate mari vitalitatea si creste energia fara stimulanti);
- Procesul de imbatrinire (datorat activitatii radicalilor liberi);
- Functionarea sistemului imunitar;
- Asista si ajuta fixarea altor vitamine sau antioxidanti in corp;
- Alergii (poate lucra ca agent antihistaminic).
Traducere
Lucrarea a a fost editata in limba engleza in USA, de catre Dr. Robert C. Stones
Disclaimer:
Mentionam ca xanthonele din fructul de mangosteen au dovedit in laborator ca sint puternice antioxidante si antiinflamatoare si ca au si alte proprietati deosebite. Oricum, rezultatele din laborator nu pot garanta ca la fel se va intimpla si in corpul uman.Sucul de mangosteen este un suplement natural si nu un medicament, si nimeni nu poate garanta ca el va vindeca , trata sa preveni orice conditii sau simtome.Xanthonele lucreaza la nivelul ADN-ului care este specific fiecarei persoane. Deaceea si rezultatele variaza.
Uitate la evidentele stiintifice,uita-te la experientele celor care deja folosesc sucul de mangosteen.
Cei mai multi, care sint pusi in fata acestor evidente stiintifice, spun DA. Altii NU.
Care este raspunsul tau ?
Eu am spus DA, iar acum ma bucur de efectele sale extraordinare in viata mea si a familiei mele.
ALEGEREA ESTE A TA. Este mangosteenul si pentru tine o solutie?
Pentru mai multe informatii contactati:
http://www.myxango.nl/EUGENIAENESCU/]]> Wed, 10 Feb 2010 05:27:01 +0200 Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic"
Puteti fi generosi ! Ce e cu acest 2 % ? Este al cincilea an când statul permite cetatenilor sa aleaga! Puteti sa lasati lucrurile asa cum sunt, si nu veti pierde sau câstiga nimic. Sau puteti sa cereti Administratiei Financiare sa vireze 2 % din impozitul pe care l-ati platit deja pentru anul 2009 catre o Organizatie Neguvernamentala (ONG). Nu vi se va retine nimic în plus! Nu va va costa nimic! Doar ca veti alege sa va ajutati comunitatea, sa faceti un bine, sprijinind o fundatie care lupta si munceste pentru drepturile si demnitatea copiilor cu probleme, pentru a le oferi lor si familiilor lor o viata mai buna, mai aproape de ceea ce numim „sa faca parte dintr-o comunitate”. Cineva trebuie sa o faca! Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic" este un ONG crestin-ortodox independent, nonprofit, neguvernamental si apolitic, ce are ca obiect de activitate protectia copiilor orfani si a celor din familii cu situatie materiala precara. A luat fiinta in anul Domnului 2000, si de atunci a dezvoltat si desfasurat proiecte in scoli si centre de plasament din Bucuresti si din judetul Ilfov, Giurgiu si Gorj.
Pentru buna desfasurarea a acestor proiecte Fundatia a incheiat Conventii de colaborare cu Scolile si Gradinitele din Bucuresti cu care a colaborat, cu Directia de Protectie a Copilului sector 6, cu Scolile si Gradinitele din comuna Ciorogarla, cu Directia de Protectie a Copilului din judetele Ilfov, Giurgiu si Gorj, dar si cu Parohia ”Inaltarea Domnului” din sectorul 6 al capitalei. Prin Conventiile de colaborare s-a decis sa se dezvolte si sa se cultive talentele native ale copiilor inscrisi, cu frecventa constanta, prin programe de activitati optionale, agreate si incurajate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.Banii vor fi folositi doar pentru sprijinul copiilor si tinerilor din familii cu situatia materiala precara si a celor cu risc de abandon scolar pentru: alimente, imbracaminte, incaltaminte, transport, rechizite si programe de formare pentru ca acestia sa poata deveni cetateni demni ai societatii românesti.
Acum puteti hotarî Dumneavoastra!
INSTRUCTIUNI de completare a formularului 230:
Se completeaza de catre persoanele fizice care au realizat, în anul 2009, venituri din salarii si asimilate salariilor si care solicita virarea unei sume de pâna la 2% din impozitul anual, conform art. 57 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care se înfiinteaza si functioneaza potrivit legii.
Contribuabilii care îsi exprima aceasta optiune pot solicita directionarea acestei sume catre o singura entitate nonprofit.
Formularul se completeaza de catre contribuabili, înscriind cu majuscule, citet si corect, datele prevazute in formular.
Termen de depunere: - anual, pâna la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.
Formularul se completeaza în doua exemplare:
- originalul se depune la:
a) organul fiscal în a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa de domiciliu, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, în cazul în care aceasta este diferita de adresa de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
b) organul fiscal în a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice;
- copia se pastreaza de catre contribuabil. Formularul se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata. Formularul se pune gratuit la dispozitie contribuabilului, la solicitarea acestuia, de catre organul fiscal.
A. Date de identificare ale contribuabilului Adresa - se înscrie adresa domiciliului fiscal. Codul numeric personal/Numar de identificare fiscala - se înscrie codul numeric personal din cartea de identitate, respectiv din buletinul de identitate a/al fiecarui contribuabil, sau numarul de identificare fiscala atribuit de Ministerul Finantelor Publice cu ocazia înregistrarii fiscale, dupa caz.
B. Destinatia sumei reprezentând pâna la 2% din impozitul anual pentru sponsorizarea unei entitati nonprofit, potrivit dispozitiilor art. 57 alin. (4) din Legea nr. 571/2003.Suma - se completeaza cu suma solicitata de contribuabil a fi virata în contul entitatii nonprofit. În situatia în care contribuabilul nu cunoaste suma care poate fi virata, nu va completa rubrica "Suma", caz în care organul fiscal va calcula si va vira suma admisa, conform legii. Denumire entitate nonprofit - se înscrie de catre contribuabil denumirea completa a entitatii nonprofit. Cod de identificare fiscala al entitatii nonprofit - se înscrie de catre contribuabil codul de identificare fiscala al entitatii nonprofit pentru care se solicita virarea sumei.Cont bancar (IBAN) - se completeaza codul IBAN al contului bancar al entitatii nonprofit.Formularul 230 – Cerere privind destinatia sumei reprezentând pâna la 2 % din impozitul anual. NU ESTE NECESAR SA TRECETI SUMA (2 %) DACA NU O CUNOASTETI.Depuneti actele la Administratia Financiara. Puteti depune actele direct, personal, sau le puteti trimite prin posta (trimiterea recomandata va ofera si dovada ca ati facut aceasta depunere).

Datele care trebuie completate pe Formularul 230:
1.Denumire entitate nonprofit: Fundatia "Sfântul Ierarh Calinic"
2.Cod de identificare fiscala: 13016963
3.Cont bancar (IBAN) al entitatii nonprofit: RO46 RZBR 0000 0600 0638 3620 (ron)
4.Raiffeisen Bank - Agentia Apusului, sector 6, Bucuresti
Informatii suplimentare privind sponsorizarea entitatilor nonprofit din impozitul pe venitul anual datorat puteti gasi pe site-ul Ministerului de Finante: http://www.mfinante.ro/ download CERERE PRIVIND DESTINATIA SUMEI REPREZENTAND PANA LA 2% DIN IMPOZITUL ANUAL (APASA AICI).
]]> Tue, 26 Jan 2010 06:26:03 +0200 Saptamana Nationala a Voluntariatului este un eveniment national menit sa mobilizeze cat mai multi voluntari care sa contribuie la dezvoltarea comunitatilor lor, si sa atraga sprijinul celorlalti pentru activitatea voluntarilor si recunoasterea meritelor voluntarilor!
Editia 2009 a SNV s-a desfasurat sub motto-ul "Exprima-te prin fapte! Fii Voluntar!" si a fost finantata de catre Uniunea Europeana prin programul Tineret in Actiune, administrat in Romania de ANPCDEFP.
In cadrul SNV 2009 in Bucuresti au avut loc expozitii foto, seminarii, dezbateri, concursuri, activitati in spatii deschise plantat copaci/ flori, curatat spatii, evenimente, marsuri, campanii.
La acest eveniment de amploare, s-a inscris si Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic", in parteneriat cu Parohia "Inaltarea Domnului" din cartierul bucurestean Drumul Taberii, Aleea Valea Boteni,nr.7, sectorul 6.
In data de 12 mai, membrii Fundatiei "Sfantul Ierarh Calinic", impreuna cu tineri si inimosi voluntari din cadrul Grupului Scolar Industrial "Nicolae Teclu" din Bucuresti, sectorul 3, coordonati de doamna profesor inginer Mariana Asan, au inceput curatenia si pregatirea terenului unde se vor planta brazi, tei, salcami, arbusti ornamentali, flori, vor fi turnate alei si se va semana gazon. Spatiul va fi dotat cu banci si alte obiecte de decor potrivite lacasului de cult. Parintele Paroh Constantin-Costinel Misu si-a propus si ridicarea unei Cruci, in cinstea eroilor neamului care si-au jertfit viata atat in primul si al doilea razboi mondial, cat si la revolutia din decembrie 1989.
Tinerii participanti, elevi ai clasei a X-a A din cadrul grupului scolar sus mentionat, entuziasmati de grandoarea proiectului inceput de Parintele Paroh Constantin-Costinel Misu, au hotarat sa continue acest demers, inscriindu-se in randul voluntarilor fundatiei "Sfantul Ierarh Calinic", pentru a fi partasi la realizarea acestei oaze de spiritualitate, pace si liniste sufleteasca, ai carei beneficiari vor fi nu numai oamnenii care locuiesc in apropierea lacasului de cult, dar si cei care isi vor purta pasii catre acest loc minunat.
Oricine doreste sa participe prin munca, sau prin donatii materiale si banesti, este rugat sa contacteze fundatia "Sfantul Ierarh Calinic", telefon 0733/ 075.015, sau sa depuna in contul fundatiei, IBAN RO46 RZBR 0000 0600 0638 3620, Raiffeisen BANK – Agentia Apusului, sector 6, Bucuresti.
Pentru sponsorizari substantiale, Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic" va incheia contract de sponsorizare conform legislatiei romane in viguare, si va acoda Diploma de Excelenta "Sfântul Ierarh Calinic".

]]> Wed, 27 May 2009 00:35:02 +0300 Sfantul Ioan Scararul sau Climacus s-a nascut in jurul anului 570 si a decedat in anul 649. Intra in viata monahala la varsta de 16 ani. Este primit la Manastirea Sinai, unde este luat ca ucenic de staretul Martiriu. Dupa moartea parintelui sau duhovnicesc, Ioan Scararul se retrage intr-o pestera de la poalele muntelui Sinai, unde petrce timp de 40 de ani in rugaciune, post si meditatie. In anul 639 este chemat la manastire pentru a fi numit staret. Primeste sa devina staret pentru putin timp. Lasa aceasta slujire episcopului Gheorghe, fratele sau, si se retrage in vechea sa pestera, unde petrece in rugaciune pana la sfarsitul vietii sale.
Sfantul Ioan Scararul mai este cunoscut sub numele de Ioan Sinaitul, datorita faptului ca a fost egumen la Manastirea Sinai. Insa, pentru eruditia si cultura sa, este numit si Ioan Scolasticul. Numele de "Scararul" sau Climacus, vine de la principala sa opera, intitulata Scara Paradisului.
Sfantu Ioan Scararul scrie lucrarea “Scara Paradisului”, la indemnul prietenului sau Ioan, egumen al manastirii Raithu. Profesorul Remus Rus sustine ca “Scara” este un indrumar, un ghid sau pedagog al cautatorului sau traitorului mistic. Ea arata sufletului calea spre cer. Acest urcus al sufletului spre cer, este descris, in functie de viziunea scarii lui lacov din cartea Facerii (28, 12). Cele 30 de capitole, care amintesc si de cei 30 de ani ai Mantuitorului, sunt o serie de 30 de cuvantari sau capitole, intelese nu atat ca trepte, cat mai ales ca momente pe care monahul trebuie sa le traiasca nemijlocit, ca masuri si cai de purificare si inaintare, ca popasuri de rugaciune si meditatie, in urcusul lui duhovnicesc.
Primele trei capitole reprezinta o introducere generala asupra vietii monahale, care este considerata ca fiind necesara pentru Biserica si aceasta nu doar ca simplu apostolat, ci mai ales ca exemplu pe care monahii il pot da Bisericii, prin "viata lor ingereasca". Capitolele urmatoare, 23 la numar, formeaza fondul lucrarii si trateaza despre virtuti si pacate, insiruite intr-o coerenta naturala. Ultimele patru capitole au un continut teologico-mistic si se ocupa de isihie, linistea sfanta, rugaciunea personala, nepatimirea sau eliberarea de patimi, dezvoltarea celor trei virtuti teologice: credinta, nadejdea si dragostea, dar mai ales a dragostei.
Scara a fost tradusa in limba romana de parintele Dumitru Staniloae si se afla cuprinsa in volumul al IX-lea al Filocaliei.
Sfantul Ioan Scararul reprezinta icoana infranarii si a ascezei. El si-a luat crucea sa pentru a urma Evangheliei in toata rigoarea, retragandu-se din lume pentru a-si stapani placerile trupului si a se inalta spre Dumnezeu prin rugaciune: "Departatu-te-ai de desfatarea lumeasca, cuvioase, ca de ceva vatamator si, vestejindu-ti trupul cu mancarea, ai innoit taria sufleteasca si ai castigat marire cereasca, vrednicule de lauda. Pentru aceasta nu inceta rugandu-te pentru noi, Ioane."
Luptand "dupa legile" ascezei, el si-a mistuit placerile si patimile dobandind curatia si odihna fara de sfarsit a nepatimirii. Prin puterea Duhului Sfant s-a facut stapan peste trupul sau si a inecat pe demoni in lacrimile sale, ajungand pe aripile rugaciunii, pana la lumina duhovniceasca a contemplatiei, ca apoi "sa lumineze lumea" prin invatatura sa si sa-si "hraneasca" ucenicii cu "roadele infranarii".







]]> Sun, 29 Mar 2009 14:20:00 +0300 Interviu cu dna Codruta-Liliana Filip, Bruxelles 25 martie 2009
Gazeta de Belgia:
"Examenul de maturitate Europeana" suna bine, dar il vom lasa mai la sfarsit, parca mai sufleteste este Destinul tau in Capitala Europei si am sa te rog sa incepem cu povestea ta.
Codruta:
"Lume de poveste si plina de povesti, nu stiu pe cati o sa surprinda si istoria mea. Acum ne grabim sa devenim primari, ministri si directori de cum ni se usuca cerneala pe diploma, indiferent cum am capatat-o. Cu mine a fost altfel. Cam impulsiva, cu pieptul inainte fara sa gandesc, cerneala mea se uscase de mult, pana sa prind eu trenul cel bun.
In 2004 eram o tanara absolventa a facultatii de drept din Baia-Mare, cu un job bine platit la o firma de investitori straini. N-aveam frustrarea nerealizarii profesionale dar eram extrem de aventuroasa si nonconformista, cautand mereu noi provocari. Ca oricare alta, aveam si eu un « el », care insa muncea in Bruxelles si pe care il vedeam rar. Mi-a promis ca imi va fi alaturi daca vin in Belgia si incep un Master despre ceea ce se mai vorbea pe ici pe colo si la acea vreme : integrare europeana. De-atunci nu ne-a mai despartit nimeni."
Gazeta de Belgia:
Poate va asteptati sa gasiti o anumita intelegere, o indrumare sau eventual un ajutor si din partea românilor stabiliti in Belgia.
Codruta:
"Comunitatea de romani pe care am gasit-o eu atunci in Bruxelles nu este una asemanatoare nemtilor sau suedezilor de pilda. Ei sunt uniti si solidari. Prea multi romani privesc lucrurile cu scepticism, prea multi se bucura sa te vada in necaz, iar gandul unei cariere profesionale e obraznicie curata. Povesteam mai zilele trecute ca ne inraim pe zi ce trece, si singura explicatie este faptul ca romanii din diaspora nu primesc niciun ajutor concret, niciun sfat din Romania. Devin asa, emigrantii nimanui pentru ca Romaniei nu ii pasa. Caini cu colaci in coada n-am aflat nici eu asadar prin Bruxelles. De master si scoli pentru asa ceva nu mai auzise nimeni, unii munceau in constructii ridicand si renovand Bruxellul, iar altii in curatenie si baby-siting. Nici nu credea nimeni ca se mai poate face si altceva.
Elitele romanesti ale Bruxellului exista, sunt cat se poate de reale si de oneste, dar sunt departe de muncitori. Nu prea au contact unii cu altii, prin urmare povestile de succes sunt complet necunoscute. Singurul loc care incepe sa ii mai adune in ultima vreme este Biserica."
Gazeta de Belgia:
Cu toate astea a trebuit sa va descurcati singura, banuiesc.
Codruta:
"Norocul nu prea a fost de partea mea in primul an. Gasisem scoala in cele din urma, dar era prea tarziu sa imi depun candidatura pentru anul acela academic. Am asteptat inca un an timp in care mi-am cautat o ocupatie. Acestea se intamplau in 2005 cand Romania nu avea nici pe jumatate din drepturile pe care le are in 2009. Eu nu aveam acte si nici posibilitatea sa le obtin pana nu eram acceptata in VUB. Piata muncii imi punea la dispozitie astfel numai joburile care le sunt date de obicei emigrantilor : menaj sau baby-sitter.
Ii tineam companie unei fetite de 8 anisori dintr-o familie de nemti. M-a invatat franceza si m-a tinut sanatoasa la cap aproape un an. Pe urma am inceput cursurile la master, in limba engleza. Mi-am schimbat si jobul. Ea finlandeza, el italian, aveau un baietel de 5 luni. Incepeam dimineata la 8 si terminam dupa-amiaza la 17 :00. La 18 :00 eram la scoala, iar pe la 21 :00 acasa. La fiecare 90 de zile ma intorceam in tara, treceam vama pentru viza, plateam « donatia » vamesilor si ma reintorceam basma curata. Cerusem viza de student la Ambasada Belgiei la Bucuresti, dar mi-a fost refuzata pe motiv ca el avea carte de rezidenta temporara si nu avea asadar capacitate legala de a ma lua in custodie.
A trecut prima sesiune, dar cam dur, eram franta, prin urmare am schimbat locul de munca. Ea suedeza, el belgian, doi copilasi de 3 si 4 anisori. Pana cand am absolvit. Norocul incepea sa imi surada si mie si un prtid politic european m-a luat ca stagiara chiar fara acte in regula."
Gazeta de Belgia:
Am inteles de la tine, ca au fost si unele aventuri mai socante aici in Belgia
Codruta:
"Da, intradevar, prin toamna lui 2006 m-au trimis la o conferinta in Budapesta. Aflata fiind in termenul legal de sedere in Spatiul Schengen, am calatorit cu avionul fara rezerve. Am ajuns cu bine, mi-am facut treaba, iar cand sa ies de pe aeroportul Charleroi, ei bine, la control, ma opreste o vamesa si zice: “Dumneata…de cand in Belgia? Si cu ce treaba. Eu iti vad vizele aici in pasaport. Pe mine nu ma intereseaza ca acum esti in termenul legal, eu te trimit de unde vii sa stii. De unde vii?”, zice ea. Eu: Din Budapesta. Ea: Romania. Eu: nu. Ungaria, totusi….Ea: iti bati joc de mine? Te trimit de unde vii, deci din Bucuresti, Ungaria. Eu (sa innebunesc): doamna, deci, unde? ca sa ne intelegem….Intervine un altul, mai destept desigur, ii explica, se calmeaza si zice: nu ai avion pana peste trei zile, deci nu te putem trimite repede la Budapesta, asa ca…ramai inchisa in incinta aeroportului.
Ah, sa-nnebunesc ! Acum ? Cand drumul meu prindea contur ? Sa ma expulzeze ? Doi gardieni m-au insotit in celula. Un pat supraetajat, o masa un scaun, o baie cu WC si chiuveta. Fara dus. Fara aerisire. Undeva langa geamul decorat cu gratii era un patut pentru bebe. Am plans..putin spus…El era afara, nu-i venea sa creada ca mi se intampla asa ceva. « Trebuia sa te insori cu ea si nu mai aveati probleme… », radea vamesul. A capatat un badge de vizitatori si a venit sa-si vada « inculpata » zilnic. Trei zile si trei nopti ca-n basme. Atat am stat eu acolo."
Gazeta de Belgia:
Bine ca nu stiau parintii, ca atat ar mai fi lipsit.
Codruta:
"Au aflat si erau foarte nelinistiti. . Bunicii nu au aflat niciodata…Doamne fereste… Eu sunt crescuta in Maramures, Tara Lapusului, la Suciu de Jos. Bunicii mei m-au crescut cu ce au avut mai bun : tocana (mamaliga) , lapte, branza si grostior (smantana), cu zmeura, pomnite si mure. Papusile mele erau din cocean de malai si parul lor din cosata de malai. Hainele mele erau tricotate in sat de tanti Ludovica. Nimeni n-a ridicat un deget sau o vorba asupra mea.Duminica ma imbracam in strai popular, vara ma scaldam in raul Tibles, faceam fan pe vai si duceam gunoiul cu carul pe pamanturile bunicilor.
Iarna bunicul colinda la cetera alaturi de mine si facea carare cu lopata prin curte dand nametii de zapada la o parte ca sa putem ajunge la fantana si la drum.
M-au pus aparte de ceilalti calatori. A venit insa pilotul la mine si mi-a spus ca imi va da pasaportul inainte sa cobor , dupa ce pasagerii pleaca, ca sa pot trece vama ungureasca asa cum trebuie."
Gazeta de Belgia:
Sper ca ati avut parte si de lucruri mai bune, pe aceste meleguri.
Codruta:
"Dupa trei saptamani Romania a intrat in UE. Odata intoarsa la Bruxelles, m-am apucat sa scriu o carte. De ciuda.
Despre UE si pentru elevii de liceu din Romania. As vrea sa le seveasca ca materie optionala de studiu, sa le deschida mintile, sa isi indrepte atentia spre acest domeniu si sa plece pregatiti de acasa, nu asa acum m-am dus eu. As vrea sa stie ca remuneratia si satisfactia profesionala sunt pe masura eforturilor. Sunt putini romani care ocupa functii cheie in institutiile europene, majoritatea suntem pe posturi de asistenti, prin urmare trebuie sa facem mai multa presiune in acest sens.
O materie optionala despre UE in liceele din Romania ar fi o inovatie si in Europa.Elevii trebuie sa stie ca fara o fundatie buna si solida, nu va iesi nimic durabil. Fiecare trebuie sa isi aleaga drumul singur creind propriile avataje competitive, nu copii fidele ale modelor promovate in Romania implicand « afaceri imobiliare si manelizate. »Li se arata doar acele « modele de succes » dar ei trebuie sa vada ca mai au si alte variante, mult mai pline de satisfactii si care merita traite.
Sigur, nu am pretentia ca este cel mai bun ghid, dar cei care l-au citit au fost deschisi acestei initiative.
A fost scris sub indrumarea dlui diplomat dr. Radu Serban, a dnei europarlamentar Daciana Sarbu si a dlui dr. Ministru delegat al Integrarii Europene Vasile Puscas si se gaseste momentan la Librarileonline si Librarie.net. Acesta cuprinde bibiografia ceruta la examenele EPSO (European Personnel Selection Office) de admitere in institutiile europene, precum si explicatii concrete la problemele cu care se confrunta UE. Sper ca in cele din urma elevii sa o aiba pe bancile scolii."
Gazeta de Belgia:
Si in ceea ce priveste cariera ta profesionala?
Codruta:
"De un an de zile « m-am mai linistit », lucrez la EFFAT (Federatia Europeana a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie si Turism) si sunt consiliera Secretarului-General. Imi place ce fac.Tema care ma preocupa cel mai mult si la munca si in timpul meu liber este integrarea sociala a emigrantilor romani in diaspora, asa ca am inceput si un doctorat in acest sens tot la VUB. Despre acest proiect insa poate intr-un interviu viitor.
S-au facut 5 ani de atunci. Nu regret nimic, vorba lui Sinatra, poate doar cateva aspecte, de aceea aceasta carte si proiectul pentru integrare sociala a emigrantilor romani."
Gazeta de Belgia:
In incheiere ne poti spune daca ai si intrebari la care nu le-ai gasit un raspuns aici in Belgia?
Codruta:
"Zilnic trec pe langa marile branduri ale modei avangardiste din ultimii ani, cu haine frumoase, scumpe, elegante. De ce mereu ma gandesc la panatalonii rosii tricotati de tanti Ludovica, la talpele goale racorindu-se in otava oilor, la costumul popular mandru purtat in Caminul Cultural cu cantece si strigaturi din Suciu de Jos ?"
Gazeta de Belgia:
Iti multumim Codruta pentru interviul acordat si te dorim alaturi de noi cei de aici care avem nevoie de oameni ca tine.

As mai dorii sa adaug ca "Micul ghid al marii Uniuni Europene" il gasiti la librarie.net, unde are o descriere foarte nuantata, facuta de Dr. Radu Stefan.
Normal ar fi trebuit sa ma opresc aici, cu acest interviu, dar raspunsul la ultima intrebare mi-a creat o stare de nostalgie pe care am incercat sa o lamuresc cu acceptul Codrutei si am rugat-o sa ne exemplifice putin.
Ne-a oferit trei fotografii pe care le atasez mai jos, si care vorbesc de la sine si sunt convins ca majoritatea dintre voi le vor intelege la adevarata lor valoare sentimentala.
Constantin Dumitru – Gazeta de Belgia

"Micul ghid al marii Uniuni Europene" - Prefata
Ne aflam în fata unei carti pe care, înainte de toate, as caracteriza-o “necesara”. Necesara tinerilor doritori sa se documenteze în materie de integrare europeana si în primul rând liceenilor cu perspective de a deveni functionari europeni sau lobby-isti la Bruxelles. Îmi exprimasem într-un articol, în anul 2006, nemultumirea ca prea putini români îsi depun candidatura pentru diverse posturi în institutiile Europene. Aceasta carte poate sa deschida apetitul pentru asemenea posturi care îsi merita pe deplin, prin remuneratia pe care o implica, efortul de pregatire si documentare.
Tinerii români au nevoie de cunostinte fundamentale, simple, despre Uniunea Europeana, expuse pe întelesul lor.
În momentul de fata nu exista o persoana care sa stapâneasca pe deplin tematica integrarii europene, macar daca tinem cont numai de cele peste 90.000 de pagini de acquis comunitar. De la politica externa si de securitate comuna la protectia consumatorului, de la politica de vecinatate la actiunile antidumping, de la recunoasterea reciproca a produselor la tariful vamal unic, de la normele stricte de concurenta la comertul intracomunitar cu drepturi de poluare, de la politica de aparare comuna la justitie si afaceri interne, o multime de alte subiecte de specialitate se perinda prin fata elevului care doreste sa aseze în edificiul culturii sale generale acea caramida care poarta pe ea însemnele „U.E.” Ce sa selecteze? Cum sa se orienteze în acest labirint institutional, juridic, administrativ, tehnocratic? Avem în fata un potential raspuns la asemenea întrebari, macar partial.
O carte scrisa pe întelesul elevilor, de o persoana care a parasit nu de mult bancile facultatii, care întelege pe deplin necesitatile de informare ale tinerilor si limbajul în care sa li se adreseze pentru a face mesajul comprehensibil.
Cine poate comunica mai bine cu tinerii decât un tânar? Cineva din rândul tinerilor români si-a asumat raspunderea de a culege între copertile unei carti o interesanta si documentata sinteza a ceea ce înseamna integrarea europeana în secventialitatea sa istorica, dar si într-o sectiune actuala pe diverse paliere, într-un limbaj descarcat pe cât posibil de eurojargon, fara a eluda însa termenii fundamentali, specifici, pe care îi si expliciteaza pe întelesul nespecialistului.
Acuratetea textului rezulta din efortul de sintetizare, precum si dintr-o metoda pe care as compara-o cu cea a „subsidiaritatii”, aplicata gradului de întelegere a cititorului în problematica pe care o abordeaza. Preluata aici doar metaforic din glosarele europene, metoda ar consta în aceea ca utilizeaza pe cât posibil termenii de la nivelul inferior, explicatiile cele mai simple, limbajul cel mai putin sofisticat, apelând numai în cazurile de stricta necesitate la formulari academice sau tehnice.
Acuratetea elementara primeaza în fata stilului sofisticat, elaborat, universitar, sporind astfel accesibilitatea frazei.
Autoarea stie sa evite, totusi, schematizarile de dragul simplitatii, evitând astfel caricaturizarea. Dupa ce parcurge principalele momente istorice ale integrarii europene, marcând tratatele în evolutia lor cronologica, baleiaza principalele politici comune, pentru a descinde apoi în labirintul institutional si al procedurilor legislative ale Uniunii Europene.
La fel ca si constructia europeana însasi, cartea nu are un „sfârsit”, un „happy end”, pentru ca ea este în devenire, încheindu-se cu un îndemn la reflectie asupra perspectivelor europene, într-un moment important în care laboratorul integrarii finalizeaza un nou Tratat, cel al Reformei, cu menirea de a functionaliza o Uniune compusa din 27 de membri, deschisa viitoarelor extinderi si, mai ales, expusa provocarii de a negocia aderarea Turciei, stat care, la orizontul posibilei aderari, s-ar situa pe locul întâi în U.E., ca numar de locuitori.
Pentru a facilita lectura si întelegerea termenilor, autoarea ofera în final si o lista de abrevieri, facând si trimitere la o bogata bibliografie utila cititorului.
Experienta proprie a autoarei nu este de neglijat, în demersul pe care l-a întreprins prin aceasta reusita editoriala. Prezenta în cercuri de dezbateri europene la Bruxelles, a avut prilejul sa verifice veridicitatea unor teorii pe care le-a parcurs în timpul studiilor. Cu aceasta carte, Codruta – Liliana Filip si-a trecut cu brio examenul de „maturitate europeana”, oferind un instrument util liceenilor de care este apropiata ca vârsta si entuziasm si carora le dedica efortul sau intelectual.
Perseverând în felul acesta, autoarea are sansa sa atinga performante însemnate, poate în politica sau în cercetare, alaturându-se atât de necesarei elite române care îsi exercita valentele într-o Uniune Europeana în continua evolutie, fara a uita ca deviza „unitate în diversitate” înseamna, printre altele, a nu ne pierde identitatea de români în acest „vis european”.



]]> Thu, 26 Mar 2009 10:33:07 +0200 Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic", impreuna cu "Asociatia CEPECOM Asistance" incepe derularea proiectului "Impreuna implementam o abordare activa de invatare si cautarea unui loc de munca".
Acesta se inscrie in prioritatea B "Dezvoltarea Resurselor Umane" a Programului Phare - CES 2004-2006 si strategia PND, axandu-se pe masura a "Combaterea somajului structural". Este localizat in judetul Ilfov, Regiunea Bucuresti - ILfov, orasul Bucuresti, si are o durata de 9 luni.
Grupul tinta al proiectului este format din 25 de someri tineri din judetul Ilfov si municipiul Bucuresti, regiunea 8. Minimum de 50% din beneficiari vor fi femei.
Obiectivul principal il constituie oferirea de serviciide consiliere profesionala, motivatie in munca, 9 cursuri de claificare/recalificare, initiere, perfectionare, specializare,servicii de ocupare fundamentate pe un comportament activin meserii/ocupatii/domenii de maxima solicitare pe piata muncii Regiunii Bucuresti-Ilfov, cu asigurarea unei rate de plasare de 20%.
Principalele actiuni pe care se localizeaza proiectul sunt: *oferirea de consiliere in alegere/schimbarea ocupatiei, formarii "hight labour motivation"(cultul muncii); *oferirea unui areal electiv de 9 cursuri de calificare/recalificare, initiere, peerfectionare, specializare cu o diversitate de nivele de acces, profesii, domenii de activitate, tipuri de curs, durata; *instruiri in Tehnici de cautare a unui loc de munca prin metoda activa "Be somebody in your country by yor selff"(fi cineva in tara ta prin tine insuti); *plasarea in munca si/sau autorizare ca persoana fizica; *dezvoltarea si consolidarea parteneriatului multiactor regionale in domeniulfortei de munca - EFOP Bucuresti-Ilfov.
Efectele multiplicatoare: *Aplicarea procedurii HTML - cultul muncii, valoroasa prin reducerea abandonului absenteismului, apatiei grupului tinta, in special a esalonului tanar al fortei de munca de catre agentiile de ocupare, agentii economici, agentii de plasare in munca; *Oferirea de serviciipermanente de consiliere, evaluare, formare si ocupare profesionala oferite fortei de munca prin parteneriatul EFOP Bucuresti-Ilfov; *Aplicarea procedurii formarea mentalitatii "be somebody in your country by your selff", utilizata in premiera in proiect, de catre agentiile de ocupare, agentii economici, agentii de plasare in munca; *Colaborarea cu parteneri sociali implicati in desfasurarea granturilor, sindicate, patronate, agenti economici, agenti de plasare, asociatii profesionale; *Mediatizarea activa a rezultatelor proiectelor, practicilor pozitive si a capcanelor finantarilor.
Varsta admisa este intre 16-24 de ani.
Cursurile organizate in cadrul proiectului:
-lucrator in comert (studii minim 5 clase);
-lucrator alimentatie publica - bucatar (minim 5 clase);
-barman (minim 8 clase);
-inspector resurse umane (minimum liceul);
-inspector protectia muncii (pentru studii superioare).
Acte necesare:
-adeverinta de la somaj sau carnetul de somer (obligatoriu);
-buletin/carte identitate;
-certificat de nastere;
-certificat de casatorie(daca e cazul);
-actul de studii
Cursurile vor incepe la finalul lunii februarie 2009
Inscrierile au inceput.
Telefon de contact:0733/075.015
Persoana de contact: Eugenia Enescu]]> Wed, 04 Feb 2009 19:23:23 +0200 Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic"
"Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti"
Nemultumita de sprijinul oferit de fundatie, mama copilului Matei Vasile ameninta cu scandal public.
Incepand cu data de 03.02.2009, Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic" isi retrage sprijinul in favoarea lui Matei Vasile, pentru santaj si actiuni de rea credinta din partea familiei acestuia. Fundatia a fost amenintata in scopul de a se obtine bani pentru interese obscure.]]> Tue, 03 Feb 2009 14:00:12 +0200 Poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani şi de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”, Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani si a decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti.
Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare si intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformata si manevrata de toate regimurile politice care s-au succedat in Romania. Restabilirea adevarului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziaristilor. Ca multi alti ziaristi, Eminescu a intrat in malaxorul aparatului represiv al politiei politice si a devenit o problema si o afacere de Stat.
Cea mai insemnata parte a activitatii sale a fost dedicata gazetariei si politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist - ocupatia sa principala pana la sfarsitul vietii. Debuteaza la Curierul de Iasi apoi, in 1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor sef si redactor pe politica pana in1883. In mod brutal, in iunie 1883, munca sa este intrerupta si este introdus cu forta intr-un ospiciu. Politia, sub comanda Puterii de stat, il transforma astfel pe Eminescu intr-unul dintre primii detinuti politici ai statului modern roman. Oricum, este primul ziarist caruia i se pune calus in gura in aceasta maniera dura. Metoda va fi perfectionata sub comunism.
Conservator
Eminescu isi asuma ca pe o profesiune de credinta lupta pentru Romania, amendand atat liberalii cat si conservatorii pentru politica de cedare in interesul marelui capital in chestiuni arzatoare ale timpului. Scria vibrant, scria cu patos dar si cu rigoare, scria cu o forta devastatoare. Maiorescu noteaza - “Eminescu s-a facut simtit de cum a intrat in redactie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logica si verba”. “Stapan pe limba neaosa” si cu o “neobisnuita caldura sufleteasca”, Eminescu insufletea dezbaterea publica si totodata izbea necrutator “iresponsabilitatile factorilor politici, afacerismele, demagogia si logoreea paturii superpuse”. Pe scurt, un ziarist de marca, o voce puternica, un spirit radical si incomod. Mihai Eminescu avea o functie publica foarte importanta ca redactor-sef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu - la organizarea Partidului Conservator - a aratat clar pozitia lui Eminescu: “Cei 10 capi ai lui, si al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul”.
De la Nistru pana la Tisa
Eminescu duce campanii de presa dedicate chestiunii Basarabiei, critica aspru Parlamentul pentru instrainarea Basarabiei, este intransigent atat fata de politica de opresiune tarista (,,o adanca barbarie”) cat si fata de cea a Imperiului Austro-Ungar si, totodata, isi acuza colegii, fruntasii conservatori, ca participa la infiintarea de institutii bancare in scop de specula. Situatia sa la ziar devine critica in 1880, mai ales dupa ce ataca proiectul de program al Partidului Conservator, lansat de Maiorescu, in care acesta pleda pentru subordonarea intereselor Romaniei si sacrifica romanii aflati sub puterea Imperiului Austro-Ungar. Cata vreme guvernele de la Budapesta ii oprima pe romani, ingradind accesul la scoala si Biserica, blocand cultivarea limbii materne - apropierea de Imperiu nu este posibila si nici recomandabila, avertiza jurnalistul.
Lovit la Timpul
Viena insa atrage ca un magnet si conservatorii se cupleaza cu liberalii - ,,la ciolan”, cum ar zice azi Ion Cristoiu. P.P Carp, inalt fruntas conservator, devine ambasador al liberalilor la Viena si cere sa i se puna surdina lui Eminescu (intr-o scrisoare catre Titu Maiorescu ii atrage atentia: “si mai potoliti-l pe Eminescu!”). Scarbit, acesta protesteaza: ,,Suntem barbati noi sau niste fameni, niste eunuci caraghiosi ai marelui Mogul. Ce suntem, comedianti, saltimbanci de ulita sa ne schimbam opiniile ca pe camasi si partidul ca cizmele?”. Ca urmare, in noiembrie 1881 Eminescu este inlocuit de la conducerea Timpului, este retrogradat, iar noul redactor-sef il ataca pe Eminescu in chiar ziarul pe care acesta il condusese.
Societatea Carpatii - serviciul secret roman al Daciei Mari
In 1882, Eminescu participa la fondarea unei organizatii cu caracter conspirativ, inscrisa de fatada ca un ONG de azi - Societatea Carpatii. Societatea isi propunea - conform Statutului, sa sprijine orice,,intreprindere romaneasca”. Se avea insa in vedere situatia romanilor din Imperiul Austro-Ungar. Considerata subversiva de serviciile secrete vieneze, organizatia din care facea parte Eminescu este atent supravegheata. Sunt infiltrati agenti in preajma lui Eminescu, inclusiv in redactie. Manifestarile organizate de “Societatea Carpatii” ingrijorau in mod deosebit reprezentanta diplomatica a Austro-Ungariei in Romania. ,,Societatea Carpatii” era un adevarat partid secret de rezerva, cu zeci de mii de membri, care milita pe fata pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar si alipirea la tara, dar executa si actiuni conspirative.
Urmarit de spionii Austro-Ungariei
Intr-o nota informativa secreta din 7 iunie 1882, redactata de ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperiale si ministrul de Externe din Viena se raporta: “Societatea Carpatii” a tinut la 4 iunie o sedinta publica, careia i-a precedat o consfatuire secreta. Despre aceasta am primit din sursa sigura (ceea ce inseamna nota unui agent infiltrat in organizatie - n.n.) urmatoarele informatii: subiectul consfatuirii a fost situatia politica.
S-a convenit acolo sa se continue lupta impotriva Monarhiei austro-ungare, dar nu in sensul de a admite existenta unei ,,Romanii iredente”. Membrilor li s-a recomandat cea mai mare precautie. Eminescu, redactorul principal al ziarului “Timpul”, a facut propunerea de a se incredinta studentilor transilvaneni de nationalitate romana, care pentru instruirea lor frecventeaza institutiile de invatamant de aici, sarcina pe timpul vacantei lor in patrie, sa contribuie la formarea opiniei publice in favoarea unei ,,Dacii Mari”. Sacareanu, redactorul adjunct de la “Romana libera”, a dat citire mai multor scrisori din Transilvania adresate lui, potrivit carora romanii de acolo ii asteapta cu bratele deschise pe fratii lor”. (Arhivele St. Buc., Colectia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus - Hof - und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.- Akten, K.159)
Tradatorii
Un alt un raport confidential catre Kalnoky, ministrul de Externe al Austro- Ungariei, informa despre o alta adunare a ,,Societatii Carpatii”, din care rezulta ca un anume Lachman, redactor la ziarul “Bukarester Tageblatt” si foarte activ spion austriac, avea ca sarcina urmarirea pas cu pas mai ales a lui Eminescu. In contextul notei informative se mai numeste un agent din vecinatatea imediata a lui Eminescu, care ar fi putut fi chiar vicepresedintele “Societatii Carpatii”, despre care se scrie negru pe alb ca este nici mai mult nici mai putin decat spion austriac. (Numele acestuia reapare ulterior in procesul verbal adresat de comisarul Niculescu cu ocazia arestarii lui Eminescu: “informat de d.d. G. Ocasanu si V. Siderescu ca amicul lor d-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de alienatie mintala”).
Nationalistii, urmariti si de rusi
Eminescu avea o statura publica impresionanta si era perceput drept un cap al conservatorismului dar si al luptei pentru unitate nationala, coordonata ulterior printr-o intreaga retea de societati studentesti din orase centre universitare din cuprinsul monarhiei Austro-Ungare. S-a creat un fel de network care avea ca obiectiv direct lupta pentru unitatea politica a romanilor. Pe langa ,,Societatea Carpatii”, au mai aparut la Budapesta Societatea “Petru Maior”, la Viena “Romania juna”, la Cernauti “Junimea”,”Dacia”, “Bucovina si Moldova”, in Transilvania societatea “Astra” si, in vechea Romanie, “Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor in vechea Romanie”, care avea filiale inculsiv la Paris. Toate aceste organizatii se aflau in obiectivul serviciilor secrete ale Rusiei tariste si Austro- Ungariei, fiind intens infiltrate si supravegheate. Colectia arhivelor politice vieneze cuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatea lui Eminescu, considerat un lider primejdios.
Incomodul Eminescu
Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucuresti, il insarcinase pe F. Lauchman in acest sens: ,,Eminescu este in permanenta urmarit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observatie miscarea “iridenta” a ardelenilor din Bucuresti si ale carui rapoarte sunt astazi cunoscute”. O nota informativa a baronului von Mayr denunta articolul lui Eminescu din “Timpul”, privitor la expansiunea catolicismului in Romania. In 1883, Eminescu realizeaza un tablou al maghiarizarii numelor romanesti in Transilvania si il ridiculizeaza pe regele Carol I pentru lipsa sa de autoritate. Condamna guvernul liberal pentru politica externa si interna, denunta cardasia conservatorilor cu liberalii si devine o povara incomoda pentru toata lumea. Tiradele si intransigenta sa deranjau pe toata lumea. Eventualitatea ca acesta sa devina candva parlamentar - ca multi alti ziaristi, ar fi fost nefasta pentru puterile externe din jurul Romaniei, deoarece ar fi putut genera un curent politic ostil si neconvenabil intereselor acestora.
Stia ca i se pregateste ceva
Eminescu este informat si simte ca i se pregateste ceva. In 28 iunie 1883 se strange latul. Este luat pe sus de politie si bagat cu forta la ospiciu. Sunt incalcate desigur toate normele legale si i se insceneaza unul dintre cele mai murdare procese de defaimare si lichidare civila, la care au participat inclusiv “apropiati” interesati prin diferite mijloace. Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte importanta pentru istoria si politica Romaniei nu doar datorita arestarii lui Eminescu. Exact in aceasta zi, Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu statul roman timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegrama lui Carol I, prin care Germania ameninta cu razboiul. In cursul verii, Imperiul Austro-Ungar a executat manevre militare in Ardeal, pentru intimidarea Regatului Romaniei, iar presa maghiara perorase pe tema necesitatii anexarii Valahiei. Imparatul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de amenintari, in care soma Romania sa intre in alianta militara, iar Rusia cerea, de asemenea, satisfactii.
Interzis si internat
Guvernul a desfiintat “Societatea Carpatii” chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu. Odata cu arestarea si internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii si perchezitii ale sediului “Societatii Carpatii” au fost devastate sediile unor societati nationale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagra a Vienei si au fost intentate procese ardelenilor. Exact in aceasta zi trebuia de fapt sa se semneze Tratatul secret de alianta dintre Romania si Tripla Alianta, formata din Austro-Ungaria, Germania si Italia. Tratatul insemna aservirea Romaniei Austro-Ungariei in primul rand, ceea ce excludea revendicarea Ardealului. Bucurestiul era dominat de ardeleni, care, ridicau vocea din ce in ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile romanilor asupriti de unguri. Eminescu era in centrul acestor manifestari. Tratatul urma sa interzica brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului, iar conditia semnarii tratatului era anihilarea revendicarii Ardealului de la Bucuresti.
Suprimarea incepe de la 33 de ani
“Directiva de sus” s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. Asa-zisele “interese de stat” l-au nimicit pe tanarul redactor - potentiala mare figura politica a Romaniei Mari, tocmai in anul cand implinea 33 de ani, varsta jertfei lui Ioan Botezatorul si a lui Iisus. Tratatul a fost semnat pana la urma in septembrie 1883, ceea ce a mutat lupta ardelenilor in Ardeal. Ce urmeaza in anii urmatori este un cosmar - bine regizat, in care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii. Distrugerea lui Eminescu este deliberata si va duce la moartea sa. Politia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele si toate documentele - cica sa nu fie distruse - depunandu-le la Academie dupa ani buni. Eminescu nu si-a mai vazut niciodata corespondenta, cartile, notele. In manuscrisele din acei ani, cele care au scapat nedistruse de Maiorescu sunt insemnari derutante, care arata nivelul la care era hotarat sa actioneze Eminescu ca lider al “Societatii Carpatii”. Planurile lui Eminescu vizau contracararea consecintelor unei aliante a Casei Regale din Romania cu lumea germana, proiecte cu adevarat “subversive”, mergand pana la o rasturnare a lui Carol. Este usor de inteles ca actiunile sale au fost dejucate prin metodologia tipica a “masurilor active” specifice serviciilor secrete de acum dar si de atunci. Nimic nou sub soare pe campul “operativ”.
Otravit cu mercur
Se lanseaza zvonul nebuniei inexplicabile, se insista pe activitatea sa poetico-romantica, se inventeaza povestea unei boli venerice. Este apoi otravit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este batut in cap cu franghia uda, i se fac bai reci in plina iarna, este umilit si zdrobit in toate felurile imaginabile. Nu mai are unde sa scrie, se resemneaza cu situatia sa de condamnat politic si isi asuma destinul - nu fara insa a lupta pana in ultima clipa. In 1888, Veronica Micle reuseste sa il aduca pe Eminescu la Bucuresti, unde urmeaza o colaborare anonima la cateva ziare si reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemica ce va zgudui guvernul, rupand o coalitie destul de fragila, de altfel, a conservatorilor (care luasera, in fine, puterea) cu liberalii. Repede se afla, insa, ca autorul articolului in chestiune este “bietul Eminescu”. Si tot atat de repede acesta este cautat, gasit si internat din nou la balamuc, in martie 1889. Astfel, Eminescu este scos complet din circuit, iar opera sa politica pusa la index. Defaimarea sa nu a incetat nici astazi, la mai bine de 120 de ani de la uciderea sa. Adevarate campanii continua si azi. I se fac rechizitorii si procese de intentie si este denigrat de anti-romani.
Eminescu nu a fost nebun
Abia recent s-a dovedit, prin contributia unor specialisti in medicina legala - cum este Vladimir Belis, fost director al Institutului de Medicina Legala, sau cu aportul doctorului Vuia, ca mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joasa speta.
Punand cap la cap toate dovezile stranse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: “Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari din domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut o dementa paralitica”. Lui Eminescu i s-a facut autopsia in ziua de 16 iunie 1889, existand un raport depus la Academie, nesemnat insa. Creierul sau, dupa autopsie, s-a constatat ca are 1495 de grame, aproape cat al poetului german Schiller. Iar apoi este “uitat” pe fereastra, in soare. Creierul sau era o dovada stanjenitoare a falsitatii teoriei sifilisului - deoarece aceasta boala mananca materia cerebrala. In manualele de astazi continua prezentarea deformata a adevarului in ce il priveste pe Eminescu. Insa propagarea operatiunii de dezinformare in care cad multi, din necunostinta de cauza, este inceputa de pe vremuri de serviciile secrete al Austro-Ungariei si continuata apoi de dusmanii Romaniei. “Tinta” Eminescu inca preocupa diferite cancelarii si “grupuscule elitiste” - in fapt extensii ale unor grupuri de putere care isi perpetueaza misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale Romaniei.
Sa nu-l uitam, si sa-l iubim pe Eminescu!

]]> Thu, 15 Jan 2009 23:35:05 +0200 Sfantul Antonie a fost cel dintai monah care s-a retras in pustie, fiind urmat de mai multi ucenici. Viata lui, care a umplut de uimire lumea din acea vreme, a fost descrisa de Sfantul Atanasie, patriarhul Alexandriei.
Nascut intr-un sat din Egiptul de mijloc, dupa moartea parintilor sai, tarani cu buna stare, Antonie s-a hotarat pe la varsta de 18-20 de ani sa vanda tot ce mostenise, sa imparta saracilor si sa-si inchine viata Domnului. Aceasta s-a intamplat pe la anul 270 dupa Hristos. La inceput nu s-a departat prea mult de locurile in care traiau oameni. Catava vreme i-a slujit drept adapost un mormant gol. Pe urma, crescandul dorinta dupa singuratate, s-a retras in muntii nisiposi de pe malul drept al Nilului. Mai tarziu a parasit si acest loc si pe monahii care se stransesera in jurul lui si s-a dus in mijlocul pustiei din preajma Marii Rosii, de unde venea numai la anumite rastimpuri pentru a da sfaturi pelerinilor care alergau sa i le ceara. A murit la 356 si a fost inmormantat intr-un loc necunoscut, neavand langa el decat doi oameni de incredere, carora le-a poruncit sa nu descopere locul mormantului.
Ca scrieri adevarate ale lui au fost dovedite pana acum 7 scrisori, amintite inca de Sfantul Ieronim. Aceste 7 epistole le avem tiparite (in Migne Patrologia Graeca tom. 40) in doua editii, ambele in traducere latina. Prima editie (col. 977-1000) e o traducere a lui Symphorian Champerius dela 1516 dupa un manuscris grec, care n-a fost indicat si a ramas necunoscut. O a doua, care cuprinde un text mai larg, tradus de pe un manuscris arab, formeaza primele 7 epistole din cele 20 date toate sub numele lui Antonie (col. 999-1066), din care insa pe cele 13 din urma (col. 1016-1066) Klejna le-a dovedit ca sunt ale lui Ammonas, ucenicul si urmasul lui Antonie la conducerea chinoviei de la Pispir. In timpul mai nou a inceput sa fie descoperit si textul copt, cel original, al unora din aceste epistole.
O. Bardenhewer (Geschicte der altkirchlichen Literatur, voi. 3, ed. 2, p. 81) scria la 1923, pana nu se dovedise ca aceste epistole sunt ale lui Antonie, ca ele nu pot fi ale lui si din motivul ca sunt prea de cuprins general si lipsite de putere si de seva, ca sa fie de la marele ascet.
Cum stam insa cu autenticitatea celor 170 capete pe care Nicodim Aghioritul, care a trait la sfarsitul veacului al 18-lea, le-a asezat in fruntea Filocaliei ? Nici Bardenhewer, nici Viller-Rahner, din care iau aceste insemnari, nu le pomenesc intre scrierile atribuite lui Antonie. Ele nu se cuprind nici in Patrologia lui Migne. Nu stim de asemenea dupa ce manuscris le-a luat Nicodim Aghioritul. Ne da aceasta dreptul sa afirmam cu siguranta ca nu sunt ale sfantului Antonie? Nu, acest drept nu-l avem. Chiar daca azi ele nu s-ar mai gasi in nici un manuscris ascuns pe cine stie unde, Nicodim Aghioritul le-a luat sigur din vreun manuscris, care s-a putut pierde. Faptul ca aceste capete au si ele acelasi caracter general nu poate fi un argument sigur ca nu sunt ale lui Antonie, cum nu e pentru epistole.
Oarecare inrudiri interne intre aceste capete si epistole se pot constata, desi ele sunt o lucrare deosebita, cu cuprinsul ei propriu. Asemenea inrudiri am avea de pilda in ideea de "om rational" pe care o folosesc si capetele si epistolele; in pretul ce se pune si in unele si in altele pe "deosebirea intre bine si rau", pe caracterizarea lui Dumnezeu ca "medic", s. a. m. d.
Sfantul Antonie cel Mare - invataturi
1. Oamenii se socotesc rationali. Insa pe nedrept, caci nu sunt rationali. Unii au invatat cuvintele si cartile vechilor intelepti. Dar rationali sunt numai aceia, care au sufletul rational, pot sa deosebeasca ce este binele si ce este raul, se feresc de cele rele si vatamatoare sufletului si toata grija o au spre cele bune si folositoare sufletului; iar acestea le savarsesc cu multa multumire catre Dumnezeu. Numai acestia trebuie sa se numeasca oameni rationali.
2. Omul cu adevarat rational are o singura grija: sa asculte de Dumnezeul tuturor si sa-I placa; si numai la aceasta isi deprinde sufletul sau: cum sa-I placa lui Dumnezeu, multumindu-I pentru o asa de mare purtare de grija si pentru carmuirea tuturor, orice soarta ar avea el in viata. Pentru ca e nepotrivit sa multumim pentru sanatatea trupului, doctorilor, care ne dau leacuri amare si neplacute, iar lui Dumnezeu sa nu-I multumim pentru cele ce ni se par noua grele si sa nu cunoastem ca toate ni se intampla cum trebuie, spre folosul nostru si dupa purtarea Lui de grija. Caci in cunostinta si credinta cea catre Dumnezeu sta mantuirea si desavarsirea sufletului.
3. Am primit de la Dumnezeu puteri virtuoase si foarte mari: infranarea, suferirea raului, neprihanirea, staruinta, rabdarea si cele asemenea, care ne ajuta sa ne impotrivim si sa luptam impotriva celor rele. Avand la indemana puterile acestea si punandu-le la lucru, socotim ca nimic nu ni se mai intampla neplacut, dureros sau nesuferit. Credem atunci ca toate-s omenesti si se biruiesc de virtutile noastre. Nu se gandesc la aceasta insa cei neintelegatori; de aceea ei nici nu pricep ca toate ni se fac spre bine si precum se cuvine pentru folosul nostru, ca sa straluceasca virtutile noastre si sa ne incununam dela Dumnezeu.
4. Cand vei socoti castigarea banilor si multul lor folos, ca pe-o amagire vremelnica, vei cunoaste ca petrecerea cea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu, e altceva decat bogatia. Gandindu-te la aceasta cu incredintare si cu tinere de minte, nu vei suspina, nu vei plange, nu vei invinui pe nimeni, ci pentru toate vei multumi lui Dumnezeu. Nu te vei clati vazand pe cei mai rai ca tine rezemandu-se pe bani si pe socoteli, caci foarte rea patima a sufletului este pofta, parerea si nestiinta.
5. Omul cu judecata, luand aminte la sine, cumpaneste cele ce i se cuvin si-i sunt spre folos. Acela cugeta care lucruri sunt folositoare pentru firea sufletului sau si care nu. Asa se fereste el de cele nepotrivite, care i-ar vatama sufletul si l-ar desparti de nemurire.
6. Cu cat cineva are viata mai masurata, cu atat e mai fericit, ca nu se grijeste de multe: de slujitori, de lucratori, de pamanturi si de avutia dobitoacelor. Caci tintuindu-ne de acestea ne vom inneca in greutatile legate de ele si vom invinui pe Dumnezeu. Iata cum din pofta noastra cea de voie se adapa moartea si cum ratacim in intunericul unei vieti cu pacate, necunoscan-du-ne pe noi insine.
7. Sa nu zica cineva ca este cu neputinta omului sa ajunga la viata cea virtuoasa, ci numai ca aceasta nu este usor, cu toate ca nici cei ce au dobandit-o nu sunt pe deplin lamuriti asupra acestui lucru. De viata virtuoasa se impartasesc toti oamenii cuviosi precum si cei cu minte iubitoare de Dumnezeu. Caci mintea cea de rand este lumeasca si schimbatoare, rasarind si ganduri bune si rele, ba si firea si-o schimba, aplecandu-se spre cele trupesti. Mintea cea iubitoare de Dumnezeu insa, pedepseste pacatul care se naste in oameni cu voia lor, in urma trandaviei.
8. Cei prosti si neiscusiti iau in ras cuvintele si nu vor sa le asculte, daca acestea mustra nepriceperea lor, ci vor ca toti sa fie intru toate asemenea lor. La fel si cei desfranati se silesc sa arate pe ceilalti toti, mai rai decat dansii, socotind sa vaneze pe seama lor nevinovatia, din pricina multimii relelor. Daca intr-un suflet slab se afla pacatele acestea: desfranarea, mandria, lacomia nesaturata, mania, neastampararea limbii, furia, uciderea, tanguirea, pisma, pofta, rapirea, durerea, minciuna, placerea, lenea, intristarea, frica, boala, ura, invinuirea, neputinta, ratacirea, nestiinta, inselarea si uitarea de Dumnezeu, sufletul acela se intineaza si se pierde. Caci prin acestea si prin cele asemenea acestora se osandeste sarmanul suflet, care s-a despartit pe sine de Dumnezeu.
9. Cei ce vor sa se deprinda in viata cea virtuoasa, cuvioasa si preamarita, nu trebuie judecati dupa obiceiurile sau dupa petrecerea cea mincinoasa de pana acum. Ci asemenea pictorilor si sculptorilor, isi vor dovedi din faptele insesi, petrecerea cea aleasa si placuta lui Dumnezeu. Nu fug ei de toate placerile pacatoase, ca de niste curse?
10. Cel bogat si de neam ales, dar fara indrumarea duhovniceasca si fara curatia vietii, nefericit este in ochii care cugeta drept; precum fericit este saracul sau robul - dupa soarta - dar impodobit cu invatatura si cu virtute. Caci dupa cum strainii ratacesc drumurile, asa si cei ce nu grijesc de viata cea virtuoasa, se ratacesc si se pierd, amagindu-se de pofta.
11. Cel ce poate imblanzi pe cei neinvatati, ca sa iubeasca invatatura si indreptarea, facator de om trebuie sa se numeasca. Asemenea si aceia care indreapta pe cei desfranati catre petrecerea cea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu, ca unii ce schimba alcatuirea oamenilor. Caci blandetea si infranarea este fericire si nadejde buna pentru sufletul oamenilor.
12. Se cuvine ca oamenii sa se nevoiasca sa-si in-drepteze viata si obiceiurile dupa adevar si cuviinta. Caci implinind ei acest lucru, cunosc usor cele dumnezeiesti. Cine cinsteste pe Dumnezeu din toata inima si credinta, pe acela si Dumnezeu il ajuta ca sa-si stapaneasca mania si pofta. Caci pricina tuturor relelor este pofta si mania.
13. Om se numeste sau cel rational, sau cel ce ingaduie sa fie indreptat. Cel ce nu poate fi indreptat este neom, caci aceasta se afla numai la neoameni. Iar de unii ca acestia trebuie sa fugim, caci celor ce traiesc laolalta cu pacatul, nu li se ingaduie sa se afle niciodata printre cei nemuritori.
14. Ratiunea ne face vrednici sa ne numim oameni. Iar de nu o avem pe aceasta, numai cu glasul si cu forma madularelor ne deosebim de dobitoace. Sa recunoasca omul cu mintea intreaga ca este nemuritor si va uri toata pofta cea pacatoasa, care se face intre oameni pricina de moarte.
15. Dupa cum fiecare mestesug isi arata puterea infrumusetand materialele supuse lui, ca de pilda unul prelucrand lemnul, altul arama, altul argintul sau aurul, tot asa si noi trebuie sa ne aratam ca suntem oameni cu adevarat rationali, prin deprinderea intru viata virtuoasa si placuta lui Dumnezeu si nu numai prin forma trupului. Iar sufletul cu adevarat rational si iubitor de Dumnezeu indata pricepe toate ale vietii, castiga indrumarea plina de dragoste a lui Dumnezeu, Ii multumeste cu adevarat si catre El isi are tot sborul si toata cugetarea.
16. Dupa cum corabierii carmuiesc corabia cu grija, ca sa n-o izbeasca de vreo stanca vazuta sau nevazuta, asa si cei ce se silesc spre viata duhovniceasca trebuie sa cerceteze cu frica ce trebuie sa faca si ce sa nu faca. De asemenea sa creada ca legile lui Dumnezeu le sunt de folos, taind de la suflet toate gandurile pacatoase.
17. Dupa cum carmaicii si cei ce tin franele cu sarguinta si cu luare aminte ajung la tinta, tot asa cei ce se silesc spre viata cea dreapta si virtuoasa, trebuie sa calatoreasca cu sarguinta si cu grija, precum se cuvine si dupa cum e voia lui Dumnezeu. Cel ce vrea si cugeta ca se poate aceasta, crezand isi face loc in nemurire.
18. Sa socotesti liberi, nu pe cei ce din intamplare sunt liberi, ci pe cei liberi dupa viata si dupa deprinderi. Nu se cade sa numesti liberi, intru adevar vorbind, pe boierii care sunt rai si desfranati, caci acestia sunt robi patimilor trupesti. Liber si fericit este numai sufletul fara prihana si izbavit de cele vremelnice.
19. Da-ti seama ca trebuie sa te arati oamenilor ne incetat. Dar prin purtarea cea buna si prin fapte. Caci si bolnavii afla si cunosc pe doctorii binefacatori si izbavitori, nu din vorbe, ci din fapte.
20. Iata semnele dupa care se cunoaste un suflet rational si virtuos: privirea, mersul, glasul, rasul, ocupatiile si intalnirile cu oamenii. Caci toate acestea se indrepteaza spre tot mai multa cuviinta. Mintea lor cea iubitoare de Dumnezeu li se face strajer treaz si inchide intrarea patimilor si a rusinoaselor aduceri aminte.
Parintele Dumitru Staniloae
]]> Tue, 13 Jan 2009 09:53:58 +0200